BNR poate reduce intervalul din jurul dobânzii cheie la plus/minus 1%

09 Noi 2015

09.11 bnrEvoluţia dobânzilor în România este incertă din cauza unor factori atât interni, cât şi externi, însă Banca Naţională a României mai are la îndemână instrumente pentru a contracara majorarea bruscă a dobânzilor, respectiv intervalul din jurul dobânzii de politică monetară, care acum este de plus/minus 1,5 puncte procentuale, şi poate fi redus la un punct procentual, a declarat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
“Mi-e foarte greu să spun cât de mari vor fi incertitudinile. Sperăm cel puţin ca incertitudinile interne să nu mai existe în prima parte a anului viitor. Am avut în vedere la această şedinţă (de politică monetară - n.r.) reduceri, în special la ratele rezervelor minime obligatorii. Pe plan intern beneficiem de un avantaj: nu suntem cu dobânzile la graniţa lui zero. Este posibil ca şi în România dobânzile să-şi revină, însă, pentru a ajunge la marja de 1% (dintre dobânda la facilitatea de depozit şi cea la facilitatea de credit - n.r.) mai avem 50 de puncte de bază pe care putem să le acţionăm.

Cu alte cuvinte, sugerez pentru public că, în plus faţă de alte ţări care nu mai au alte instrumente, noi avem un instrument pe care putem să-l folosim, să mai acţionăm asupra acestui interval de variaţie a dobânzilor pentru a ajunge la ceea ce este considerat un standard, plus/minus 1 punct procentual în jurul ratei de referinţă, şi abia apoi să acţionăm asupra dobânzii de politică monetară”, a explicat Isărescu.
În acest context, el spune că aceia care au luat credite ieftine sau relativ ieftine în prezent nu se pot aştepta la un şoc în viitorul apropiat. 'Pe plan intern, nu văd o bruscare (a dobânzilor - n.r.), pentru că nu suntem cu dobânzile la zero sau la un nivel foarte scăzut, suntem în apropierea nivelului din Polonia şi Ungaria. Probabil că ce se va întâmpla acolo se va întâmpla şi în România', a mai spus guvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, din plan extern incertitudinea provine în principal de la decizia Fed (Rezerva federală Americană - n.r.) dacă va majora dobânzile şi cu cât de mult. “Probabil că vom rămâne prudenţi, chiar cu inflaţia negativă, şi în perioada următoare legat de rata dobânzii. Nu spun că excludem sau că s-a încheiat ciclul de reducere, că nu suntem în această situaţie. Mai mult, nu spun că suntem la sfârşitul ciclului de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii, pentru că trebuie să ne apropiem cu nivelul lor de ceea ce se întâmplă în Europa”, a explicat Isărescu.
Şeful BNR mai spune că banca centrală are ca ţintă “sintetică” stabilitatea pe toate planurile, privind dobânzile, cursul valutar, inflaţia şi că va încerca să realizeze un mix de măsuri astfel încât şocurile să fie minore. “Încercăm categoric să nu pierdem ce-am avut, să rămânem cu un credit relativ ieftin, să nu ne grăbim să-l mai ieftinim, pentru că este destul de scăzut şi suntem unde trebuie. Şi nici să ne grăbim acum, pentru că am ajuns cu ţintirea inflaţiei într-un interval de mişcare a dobânzilor extrem de redus, să lăsăm viitoarele ajustări doar pe partea cursului. Părerea mea este că şi acum, după atâţia ani, publicul din România are o mare sensibilitate faţă de curs, nu digeră uşor variaţiile mari de curs, în consecinţă va trebui să fim atenţi ce se întâmplă şi pe piaţa valutară”, a adăugat guvernatorul.
Stabilirea unor ţinte ambiţioase pentru adoptarea euro a influenţat, în oarecare măsură, creditul în valută, însă împrumuturile în franci elveţieni ar fi creat probleme şi dacă România adopta euro, având în vedere că francul a avut un comportament “nărăvaş” şi faţă de euro, nu doar faţă de leu, a declarat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
“Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elveţieni, pe seama ţintei euro, mi se pare o uşoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr! S-a creat speranţa că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar... Aşa se discuta, şi nu doar în România, peste tot în lume. Dar exagerarea mi se pare legată de faptul că francul elveţian a fost buclucaş, atât de zvăpăiat, însă nu s-a comportat aşa numai faţă de leu. El a avut un comportament nărăvaş faţă de euro, şi atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o păţeam. Şi acolo chiar mai rău, pentru că aveam şi restricţii fiind în zona euro”, a explicat Isărescu.
În opinia sa, România a fost chiar conservatoare în privinţa stabilirii ţintei, respectiv 2015, în raport cu vecinii noştri care au anunţat ţinte precum 2008, 2009, 2010.
“Este foarte adevărat că în Ungaria, care a avut ţinta în 2008, creditul în franci elveţieni, probabil şi pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în euro, a explodat cel mai mult. Acolo am avut cea mai mare problemă cu creditul în franci elveţieni”, a mai spus guvernatorul BNR.
Isărescu a afirmat că în România creditarea în franci elveţieni a fost limitată, doar şase bănci au oferit astfel de împrumuturi, şi destul de târziu, probabil şi din cauza faptului că banca centrală a impus restricţii de genul rezervelor minime obligatorii de 40% la resursele atrase în valută.
“Cu alte cuvinte, explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte care atunci nu păreau deloc ambiţioase. Însă, motorul creditului în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari, am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune: management, capital, bună administrarea, credibilitate, dar au venit şi cu acest produs, creditul în valută, despre care puţini au crezut în 2006 - 2007 că ar putea fi nociv”, a mai spus guvernatorul BNR.
El a precizat că, în ciuda măsurilor luate de BNR, creditul în valută nu a putut fi oprit, deoarece “aspiraţia de a fi european s-a dezvoltat şi dincolo de obiectivul de a intra în zona euro. S-a spus: am intrat în UE, hai să trăim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie în bună măsură”.
Guvernatorul BNR a salutat reluarea discuţiilor cu privire la intrarea în zona euro, însă de această dată pe alte baze, mai serioase, şi a punctat faptul că toate întârzierile înregistrate de ţările din regiune au legătură nu numai cu ceea ce se întâmplă pe plan intern, ci şi cu ceea ce se întâmplă în zona euro.
“Toate întârzierile, cu excepţia ţărilor baltice, ţări mici şi cu consiliu monetar care au intrat din considerente strategice, politice şi militare, au fost legate nu numai de cea am vrut noi, cei din Est, ci şi de criza din zona euro. Faptul că acum se vorbeşte de convergenţa reală pentru intrarea în zona euro nu vine de la noi. Tratatul de la Maastricht menţionează un grad înalt de convergenţă. Se subînţelege că nu e vorba numai de convergenţă nominală, ci şi de una reală”, a adăugat guvernatorul.
Potrivit sursei citate, pentru România, provocarea cea mai mare în perspectiva intrării în zona euro, este legată de migrarea forţei de muncă înalt calificate. “Fiind în zona euro, migrarea forţei de muncă înalt calificate este mai mare având în vedere diferenţele de salarii. Şi acum este mare în cazul României. Aceasta este probabil provocarea cea mai mare căreia trebuie să îi facem faţă. Aţi văzut cum evoluează productivitatea! Ea creşte, dar nu cu 20%-30%. Nici nu poate creşte astfel. În schimb, dacă nu majorăm salariile, în special la personalul calificat, îi pierdem pe aceşti profesionişti. Cum am putea noi să rezolvăm această problemă fiind în zona euro, unde gradul de flexibilitate a pieţei muncii este şi mai mare”, s-a întrebat retoric guvernatorul BNR.
Presiunile de creştere a inflaţiei în perioada următoare vin din perspectiva relaţiilor cu instituţiile internaţionale, din incertitudinile legate de numirea unui nou guvern şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei a veniturilor, având în vedere că bugetul pentru anul 2016 este încă neconfigurat, reiese din Raportul trimestrial asupra inflaţiei prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
“Implementarea politicilor economice în perioada următoare şi perspectiva relaţiilor cu instituţiile internaţionale, în contextul incertitudinilor ce privesc procesul de numire a unui nou guvern şi, în aceste condiţii, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei a veniturilor (bugetul pentru anul 2016 este încă neconfigurat)”, reprezintă potenţiale cauze de abatere în sus a inflaţiei de la traiectoria proiectată, reiese din Raportul citat.
De asemenea, presiuni inflaţioniste vor veni şi de la preţurile produselor agroalimentare, în special pe segmentul legume-fructe.
În sensul scăderii indicelui preţurilor de consum ar putea acţiona, potrivit raportului, preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale (petrol şi gaze naturale).
Balanţa riscurilor legate de dinamica preţurilor administrate (evaluări condiţionate de posibile reconfigurări ale informaţiilor provenite de la autorităţile interne de profil) este una echilibrată.
Echilibrată, dar cu incertitudini ridicate, este şi balanţa legată de mediul extern, respectiv perspectivele de evoluţie a zonei euro şi a principalelor economii emergente, cu precădere China, şi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul tensiunilor geopolitice globale, al ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, precum şi al sustenabilităţii datoriei suverane a statului grec, mai reiese din Raport.
În ultimul trimestru, evoluţia inflaţiei a fost influenţată, în sensul scăderii, de reducerea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie 2015, de scăderea preţurilor la combustibili şi de nivelul scăzut al anticipaţiilor inflaţioniste. În sensul creşterii preţurilor au acţionat “parcurgerea unei noi etape de liberalizare a pieţei energiei şi restrângerea deficitului de cerere agregată”, mai reiese din raport.
Această restrângere a deficitului de cerere trebuie privită cu atenţie, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, având în vedere că decalajul negativ s-a restrâns semnificativ şi continuă într-un ritm extrem de rapid, astfel că în vara anului viitor vom avea un excedent de cerere. “Observăm o reducere extrem de rapidă a deficitului de cerere. La jumătatea anului viitor vom ajunge la un excedent de cerere, deviaţia PIB se va închide. Aceasta este estimarea noastră pe baza datelor din prezent privind evoluţiile economice”, a spus Isărescu.
În plus, indicatorul sentimentului economic arată o îmbunătăţire foarte rapidă, pe fondul reducerilor de taxe, iar încrederea în economie arată că nu există o temere privind deflaţia, chiar dacă rata anuală a inflaţiei este la -1,7%, subliniază Isărescu.
“Aşteptările pe termen lung rămân în apropierea punctului central al ţintei (2,5% - n.r,). Atât consumatorii cât şi antreprenorii nu văd încă deflaţie în România. Asta înseamnă că se realizează faptul că inflaţia în teritoriu negativ vine dintr-o măsură fiscală. Dacă ne uităm cât de repede a crescut cererea de consum observăm că nu există temeri: se investeşte, se consumă, publicul crede că inflaţia va reintra în ţinta pe care noi o urmărim”, a mai spus Isărescu.
Potrivit guvernatorului, se remarcă o creştere a cererii în toate sectoarele economice: comerţul, cu cea mai rapidă expansiune, dar şi serviciile şi comerţul auto. Pe de altă parte, importul de utilaje, în special de tractoare, consemnează o creştere extrem de rapidă.
Şi investiţiile se fac simţite în cererea de construcţii, atât pe rezidenţial, cât şi pe construcţii inginereşti, a subliniat şeful BNR, menţionând, în acest context, şi revenirea creditului pentru investiţii, în special cel imobiliar.
Mugur Isărescu a îndemnat la prudenţă în privinţa politicilor salariale, în special în sectorul bugetar. “La sectorul bugetar, parcă trebuie mai multă atenţie. Câştigul salarial brut este într-o evoluţie ascendentă vizibilă din 2013 până în prezent, ceea ce înseamnă o cerere internă semnificativ în creştere”, a spus şeful băncii centrale.
De asemenea, guvernatorul a atras atenţia şi asupra faptului că salariile încep, din nou, să crească mai rapid decât productivitatea. “Dacă până spre vara anului 2014, productivitatea a devansat creşterea salariilor, începe să se formeze o diferenţă negativă. Productivitate rămâne sub creşterile salariale”, a precizat Mugur Isărescu.

Specialiștii Universității din Colorado au elaborat un model detaliat al schimbărilor care se vor produce pe Pământ, simulare care a ...
O mâncare autentică românească, ostropelul de pui este atât de gustos servit alături de o mămăliguță caldă. Încearcă și ...
Ce se întâmplă cu noi când murim? Există doar un grup de oameni care știu cu adevărat ce se întâmplă ...
O scuză pentru a cumpăra o pereche de pantofi noi? Se pare că, purtând tocuri înalte la ținuta aleasă pentru o iesire la distracția ...
Top 10

ARHIVA DE ŞTIRI

Noiembrie 2015
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
26 27 28 29 30 31 1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 1 2 3 4 5 6

ULTIMELE ŞTIRI

Ghidul solicitantului privind cadastrul – în consultare publică

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a ...

Festivalul Săptămâna Haferland

 

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland, cel mai mare ...

DJ 108 A din Sălaj, modernizat cu fonduri europene

 

Drumul județean 108A va fi modernizat printr-un proiect cu finanțare ...

10 Sfaturi pentru a identifica produsele contrafăcute pe Internet

Cu toate că au vizat inițial piața de lux, produsele contrafăcute au atins ...

Sprijinul acordat beneficiarilor programului de tomate cultivate în spații protejate continuă

Toți cei care doresc să beneficieze de sprijin, în cadrul programului de ...

Primul festival al kurtosului și Picnic Ozosep cu produse tradiționale, la Mogoșoaia

La finalul acestei săptămâni, gusturile specifice ale mâncărurilor ...

Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va începe mâine la Muzeul Satului

Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” vă invită ...

La final de săptămână toți ieșenii vor îmbrăca ia românească

Peste 10.000 de ieşeni sunt aşteptaţi în faţa Palatului Culturii ...

Vernisajul expoziţiei Portrete comice. Istoria în caricatură

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei ...

Roșiile românești sunt sigure pentru consum!

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin ...

„Vara pe uliță”, tabăra de la care niciun copil nu trebuie să lipsească

A sosit vacanța mare! Se apropie deschiderea Taberei de creație „Vara pe ...

AFIR a publicat Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea produselor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina de ...

Muzeul Satului își așteaptă vizitatorii „la porțile soarelui”

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” informează ...

Program educaţional de vacanţă la Complexul Astronomic Baia Mare

 

Complexul Astronomic Baia Mare va demara pe durata vacanţei de vară un ...

Săptămâna se va încheia cu Târgului naţional de ceramică „CUCUTENI 5000”

Scopul manifestării ce se va desfășura în perioada 23-25 iunie 2017, ...