România a reușit să obțină bani pentru primul proiect de cercetare științifică

24 Noi 2015

24.11.universitateUn proiect unic atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi al faptului că este primul proiect românesc care a câştigat o finanţare în domeniul ştiinţelor experimentale prin programul Horizon 2020 al Comisiei Europene de la Consiliul European al Cercetării (ERC) va fi implementat la Cluj de o echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Proiectul în valoare de 1,5 milioane de euro are ca domeniu de cercetare datarea, printr-o metodă inovativă, a sedimentelor de loess. Informaţiile colectate şi analizate vor putea fi ulterior utilizate pentru determinarea, cu o mai mare precizie, a felului în care s-a modificat clima pe Terra, în ultimii 150.000 de ani.

Echipa este condusă de Alida Timar Gabor, doctor în fizică şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Ea a explicat, marţi, presei, că proiectul a fost depus direct la Consiliului European al Cercetării (ERC), care funcţionează în cadrul programului Horizon 2020 şi are ca misiune promovarea cercetării de frontieră în Europa şi susţinerea cercetătorilor care au dovedit excelenţă ştiinţifică.

Proiectul coordonat de Alida Timar Gabor este, astfel, unul dintre primele proiecte româneşti care câştigă o astfel de finanţare. Ideea studiului fost considerată inovativă datorită faptului că îmbină două metode de datare într-o cercetare fundamentală, scopul fiind obţinerea, din analiza sedimentelor de loess, a unor date cu un grad cât mai mare de precizie.

„Am depus aplicaţia direct la Comisia Europeană şi am câştigat un proiect unic de excelenţă în cercetare cu o finanţare de 1,5 milioane de euro, care va începe în martie 2016 şi se va derula pe o perioadă de 5 ani. Acesta are ca scop utilizarea simultană a două tehnici de datare absolute - cea prin luminescenţă, folosind granule de cuarţ, şi una care nu a mai fost folosită în România pentru datare, prin rezonanţă electronică de spin, pentru stabilirea vârstei unor sedimente de loess (depunere masivă de praf - n.red.) în vederea determinării schimbărilor climatice din trecut, de acum 150.000 de ani”, a explicat Alida Timar Gabor, care în prezent şi cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe al UBB.

Ea a precizat că proiectul prevede prelevarea de mostre şi cercetarea a trei zone de pe glob, respectiv a unor depozite de loess din România, China şi America.

Informaţiile colectate în urma acestui proiect pot fi apoi folosite într-o serie mai largă de domenii, însă una dintre cele mai importante utilizări a acestui tip de date este determinarea, de către paleoclimatologi, a felului în care a evoluat clima pe Pământ. În acest fel, se speră ca specialiştii să poată înţelege mai bine schimbările climatice care s-au produs din cauze naturale. Înţelegând astfel schimbările climatologice din trecut, până la o distanţă destul mare în timp, respectiv 150.000 de ani, specialiştii ar putea previziona mai eficient schimbările care vor veni.

„Nu vom putea cuantifica ce variaţii de climă vor fi dacă nu înţelegem variaţiile care există din cauze strict naturale şi să înţelegem din ce cauze aceste variaţii au existat. Doar asa vom putea face predicţii şi cuantificări cât mai bune despre ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a subliniat cercetătorul de la UBB.

Ea a explicat şi de ce studiul sedimentelor de loess - care poate fi descris ca o depunere masivă de praf - este potrivit pentru analiza straturilor geologice.

„Loess-ul este o depunere masivă de praf iar în momentul când este o perioadă aridă, vântoasă, cu depunere de praf, avem de-a face cu o perioadă rece în istoria geologică. Perioada în care solul se dezvoltă, cum este cea din ultimii 11.000 de ani, este considerată o perioadă caldă, interglaciară. Noi vom colecta probe de la adâncimi de metri sau zeci de metri, din expuneri deschise de loess-paleosol”, a spus Timar.

Datarea cu luminescenţă, un domeniu avangardist în România în care Alida Timar Gabor s-a specializat, permite determinarea directă a momentelor depunerilor, pentru diverse medii sedimentare, şi se bazează pe granulele minerale din care este constituit sedimentul, respectiv cuarţ.

Proiectul va începe în martie 2016 şi are o durată de cinci ani. Din echipa condusă de Alida Timar Gabor mai fac parte alţi şase cercetători, cu diferite specializări, cei mai mulţi provenind de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, care este singura din ţară pe acest domeniu care poate organiza doctorat.
Rezultatele obţinute la finalul proiectului vor putea fi utilizate în diferite domenii, precum paleontologie, arheologie, geologie, geografie sau paleoclimatologie.

Tratamente naturiste pentru zeci de boli, care la bază o plantă aparent banală: lucerna. Deşi o considerăm plantă furajeră şi o găsim potrivită ...
Toată lumea se va întinde la platoul unde este așezată această ruladă, dornică să guste o felie. O vei prepara cu siguranță și la ...
Ştiinta aduce tot mai des în atenţie informaţii privind existenţa unor fenomene stranii din spaţiu, denumite găuri negre. Există cu ...
Ca să te plimbi cu unele trenuri nu este chiar atât de simplu. Biletele de călătorie la acestea sunt extraordinar de scumpe comparativ cu ...
Top 10

ARHIVA DE ŞTIRI

Aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
27 28 29 30 31 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

ULTIMELE ŞTIRI

Soluții pentru preîntâmpinarea crizelor de vaccinuri

 

Premierul Sorin Grindeanu a propus, astăzi, marilor producători de ...

Șantierele de lucrări la autostrada Lugoj – Deva, monitorizate video

 

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, prezent luni pe șantierele ...

Doar pentru pasionați: ateliere de creație la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, Argeş

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, Argeş, organizează, ...

În această seară se încheie, la Pitești, cea mai mare expoziție dendrofloricolă din România

După cum transmite corespondentul Radio România Antena Satelor, ...

„Artă populară japoneză din regiunea Tohoku” la Muzeul Satului

 

Ambasada Japoniei, Japan Foundation şi Muzeul Național al Satului ...

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești la Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 26 ...

Bani nerambursabili prin Grupurile de Acțiune Locală pentru proiecte de investiții în agricultură și infrastructura din mediul rural

 

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunii ...

Agricultura se face din fața calculatorului. Celebrul joc Farmville a devenit realitate

Cu toții ne amintim de celebrul joc propus de Facebook, Farmville, care a ...

Festivalul Naţional – Concurs de muzică populară „Sus la munte, la Muscel” stă să înceapă

În Săptămâna Luminată, mai precis între 19 și 22 aprilie la ...

ANOFM oferă peste 26.000 locuri de muncă

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Piteștiul va fi capitala florilor timp de 3 zile

Cea mai mare expoziție dendrofloricolă din România, care are loc de 40 de ...

Mâine are loc proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământ, sesiunea 2017

Proba scrisă a examenului naţional de definitivare în ...

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit operațional

Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a ...

Producătorii de lapte şi fermierii primesc ajutoare de adaptare

 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură aduce la cunoștință ...

Omul sfințește locul. Despre meșteșugul picturii pe sticlă cu artistul Ioan Borlean

În credința că „veșnicia s-a născut la sat”, artistul Ioan ...