România a reușit să obțină bani pentru primul proiect de cercetare științifică

24 Noi 2015

24.11.universitateUn proiect unic atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi al faptului că este primul proiect românesc care a câştigat o finanţare în domeniul ştiinţelor experimentale prin programul Horizon 2020 al Comisiei Europene de la Consiliul European al Cercetării (ERC) va fi implementat la Cluj de o echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Proiectul în valoare de 1,5 milioane de euro are ca domeniu de cercetare datarea, printr-o metodă inovativă, a sedimentelor de loess. Informaţiile colectate şi analizate vor putea fi ulterior utilizate pentru determinarea, cu o mai mare precizie, a felului în care s-a modificat clima pe Terra, în ultimii 150.000 de ani.

Echipa este condusă de Alida Timar Gabor, doctor în fizică şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Ea a explicat, marţi, presei, că proiectul a fost depus direct la Consiliului European al Cercetării (ERC), care funcţionează în cadrul programului Horizon 2020 şi are ca misiune promovarea cercetării de frontieră în Europa şi susţinerea cercetătorilor care au dovedit excelenţă ştiinţifică.

Proiectul coordonat de Alida Timar Gabor este, astfel, unul dintre primele proiecte româneşti care câştigă o astfel de finanţare. Ideea studiului fost considerată inovativă datorită faptului că îmbină două metode de datare într-o cercetare fundamentală, scopul fiind obţinerea, din analiza sedimentelor de loess, a unor date cu un grad cât mai mare de precizie.

„Am depus aplicaţia direct la Comisia Europeană şi am câştigat un proiect unic de excelenţă în cercetare cu o finanţare de 1,5 milioane de euro, care va începe în martie 2016 şi se va derula pe o perioadă de 5 ani. Acesta are ca scop utilizarea simultană a două tehnici de datare absolute - cea prin luminescenţă, folosind granule de cuarţ, şi una care nu a mai fost folosită în România pentru datare, prin rezonanţă electronică de spin, pentru stabilirea vârstei unor sedimente de loess (depunere masivă de praf - n.red.) în vederea determinării schimbărilor climatice din trecut, de acum 150.000 de ani”, a explicat Alida Timar Gabor, care în prezent şi cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe al UBB.

Ea a precizat că proiectul prevede prelevarea de mostre şi cercetarea a trei zone de pe glob, respectiv a unor depozite de loess din România, China şi America.

Informaţiile colectate în urma acestui proiect pot fi apoi folosite într-o serie mai largă de domenii, însă una dintre cele mai importante utilizări a acestui tip de date este determinarea, de către paleoclimatologi, a felului în care a evoluat clima pe Pământ. În acest fel, se speră ca specialiştii să poată înţelege mai bine schimbările climatice care s-au produs din cauze naturale. Înţelegând astfel schimbările climatologice din trecut, până la o distanţă destul mare în timp, respectiv 150.000 de ani, specialiştii ar putea previziona mai eficient schimbările care vor veni.

„Nu vom putea cuantifica ce variaţii de climă vor fi dacă nu înţelegem variaţiile care există din cauze strict naturale şi să înţelegem din ce cauze aceste variaţii au existat. Doar asa vom putea face predicţii şi cuantificări cât mai bune despre ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a subliniat cercetătorul de la UBB.

Ea a explicat şi de ce studiul sedimentelor de loess - care poate fi descris ca o depunere masivă de praf - este potrivit pentru analiza straturilor geologice.

„Loess-ul este o depunere masivă de praf iar în momentul când este o perioadă aridă, vântoasă, cu depunere de praf, avem de-a face cu o perioadă rece în istoria geologică. Perioada în care solul se dezvoltă, cum este cea din ultimii 11.000 de ani, este considerată o perioadă caldă, interglaciară. Noi vom colecta probe de la adâncimi de metri sau zeci de metri, din expuneri deschise de loess-paleosol”, a spus Timar.

Datarea cu luminescenţă, un domeniu avangardist în România în care Alida Timar Gabor s-a specializat, permite determinarea directă a momentelor depunerilor, pentru diverse medii sedimentare, şi se bazează pe granulele minerale din care este constituit sedimentul, respectiv cuarţ.

Proiectul va începe în martie 2016 şi are o durată de cinci ani. Din echipa condusă de Alida Timar Gabor mai fac parte alţi şase cercetători, cu diferite specializări, cei mai mulţi provenind de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, care este singura din ţară pe acest domeniu care poate organiza doctorat.
Rezultatele obţinute la finalul proiectului vor putea fi utilizate în diferite domenii, precum paleontologie, arheologie, geologie, geografie sau paleoclimatologie.

Specialiștii Universității din Colorado au elaborat un model detaliat al schimbărilor care se vor produce pe Pământ, simulare care a ...
O mâncare autentică românească, ostropelul de pui este atât de gustos servit alături de o mămăliguță caldă. Încearcă și ...
Ce se întâmplă cu noi când murim? Există doar un grup de oameni care știu cu adevărat ce se întâmplă ...
O scuză pentru a cumpăra o pereche de pantofi noi? Se pare că, purtând tocuri înalte la ținuta aleasă pentru o iesire la distracția ...
Top 10

ARHIVA DE ŞTIRI

Octombrie 2015
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
28 29 30 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31 1

ULTIMELE ŞTIRI

Veste bună pentru turiștii care vizitează România

 

De azi, turiștii au din nou acces la Cetatea lui Vlad Țepeș din județul ...

Ghidul solicitantului privind cadastrul – în consultare publică

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a ...

Festivalul Săptămâna Haferland

 

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland, cel mai mare ...

DJ 108 A din Sălaj, modernizat cu fonduri europene

 

Drumul județean 108A va fi modernizat printr-un proiect cu finanțare ...

10 Sfaturi pentru a identifica produsele contrafăcute pe Internet

Cu toate că au vizat inițial piața de lux, produsele contrafăcute au atins ...

Sprijinul acordat beneficiarilor programului de tomate cultivate în spații protejate continuă

Toți cei care doresc să beneficieze de sprijin, în cadrul programului de ...

Primul festival al kurtosului și Picnic Ozosep cu produse tradiționale, la Mogoșoaia

La finalul acestei săptămâni, gusturile specifice ale mâncărurilor ...

Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va începe mâine la Muzeul Satului

Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” vă invită ...

La final de săptămână toți ieșenii vor îmbrăca ia românească

Peste 10.000 de ieşeni sunt aşteptaţi în faţa Palatului Culturii ...

Vernisajul expoziţiei Portrete comice. Istoria în caricatură

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei ...

Roșiile românești sunt sigure pentru consum!

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin ...

„Vara pe uliță”, tabăra de la care niciun copil nu trebuie să lipsească

A sosit vacanța mare! Se apropie deschiderea Taberei de creație „Vara pe ...

AFIR a publicat Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea produselor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina de ...

Muzeul Satului își așteaptă vizitatorii „la porțile soarelui”

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” informează ...

Program educaţional de vacanţă la Complexul Astronomic Baia Mare

 

Complexul Astronomic Baia Mare va demara pe durata vacanţei de vară un ...