România a reușit să obțină bani pentru primul proiect de cercetare științifică

24 Noi 2015

24.11.universitateUn proiect unic atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi al faptului că este primul proiect românesc care a câştigat o finanţare în domeniul ştiinţelor experimentale prin programul Horizon 2020 al Comisiei Europene de la Consiliul European al Cercetării (ERC) va fi implementat la Cluj de o echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Proiectul în valoare de 1,5 milioane de euro are ca domeniu de cercetare datarea, printr-o metodă inovativă, a sedimentelor de loess. Informaţiile colectate şi analizate vor putea fi ulterior utilizate pentru determinarea, cu o mai mare precizie, a felului în care s-a modificat clima pe Terra, în ultimii 150.000 de ani.

Echipa este condusă de Alida Timar Gabor, doctor în fizică şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Ea a explicat, marţi, presei, că proiectul a fost depus direct la Consiliului European al Cercetării (ERC), care funcţionează în cadrul programului Horizon 2020 şi are ca misiune promovarea cercetării de frontieră în Europa şi susţinerea cercetătorilor care au dovedit excelenţă ştiinţifică.

Proiectul coordonat de Alida Timar Gabor este, astfel, unul dintre primele proiecte româneşti care câştigă o astfel de finanţare. Ideea studiului fost considerată inovativă datorită faptului că îmbină două metode de datare într-o cercetare fundamentală, scopul fiind obţinerea, din analiza sedimentelor de loess, a unor date cu un grad cât mai mare de precizie.

„Am depus aplicaţia direct la Comisia Europeană şi am câştigat un proiect unic de excelenţă în cercetare cu o finanţare de 1,5 milioane de euro, care va începe în martie 2016 şi se va derula pe o perioadă de 5 ani. Acesta are ca scop utilizarea simultană a două tehnici de datare absolute - cea prin luminescenţă, folosind granule de cuarţ, şi una care nu a mai fost folosită în România pentru datare, prin rezonanţă electronică de spin, pentru stabilirea vârstei unor sedimente de loess (depunere masivă de praf - n.red.) în vederea determinării schimbărilor climatice din trecut, de acum 150.000 de ani”, a explicat Alida Timar Gabor, care în prezent şi cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe al UBB.

Ea a precizat că proiectul prevede prelevarea de mostre şi cercetarea a trei zone de pe glob, respectiv a unor depozite de loess din România, China şi America.

Informaţiile colectate în urma acestui proiect pot fi apoi folosite într-o serie mai largă de domenii, însă una dintre cele mai importante utilizări a acestui tip de date este determinarea, de către paleoclimatologi, a felului în care a evoluat clima pe Pământ. În acest fel, se speră ca specialiştii să poată înţelege mai bine schimbările climatice care s-au produs din cauze naturale. Înţelegând astfel schimbările climatologice din trecut, până la o distanţă destul mare în timp, respectiv 150.000 de ani, specialiştii ar putea previziona mai eficient schimbările care vor veni.

„Nu vom putea cuantifica ce variaţii de climă vor fi dacă nu înţelegem variaţiile care există din cauze strict naturale şi să înţelegem din ce cauze aceste variaţii au existat. Doar asa vom putea face predicţii şi cuantificări cât mai bune despre ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a subliniat cercetătorul de la UBB.

Ea a explicat şi de ce studiul sedimentelor de loess - care poate fi descris ca o depunere masivă de praf - este potrivit pentru analiza straturilor geologice.

„Loess-ul este o depunere masivă de praf iar în momentul când este o perioadă aridă, vântoasă, cu depunere de praf, avem de-a face cu o perioadă rece în istoria geologică. Perioada în care solul se dezvoltă, cum este cea din ultimii 11.000 de ani, este considerată o perioadă caldă, interglaciară. Noi vom colecta probe de la adâncimi de metri sau zeci de metri, din expuneri deschise de loess-paleosol”, a spus Timar.

Datarea cu luminescenţă, un domeniu avangardist în România în care Alida Timar Gabor s-a specializat, permite determinarea directă a momentelor depunerilor, pentru diverse medii sedimentare, şi se bazează pe granulele minerale din care este constituit sedimentul, respectiv cuarţ.

Proiectul va începe în martie 2016 şi are o durată de cinci ani. Din echipa condusă de Alida Timar Gabor mai fac parte alţi şase cercetători, cu diferite specializări, cei mai mulţi provenind de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, care este singura din ţară pe acest domeniu care poate organiza doctorat.
Rezultatele obţinute la finalul proiectului vor putea fi utilizate în diferite domenii, precum paleontologie, arheologie, geologie, geografie sau paleoclimatologie.

Fiecare ființă de pe pământ este înzestrată de natură cu anumite "arme" care să îi asigure supraviețuirea. Spre deosebire de ...
Caragea-Vodă a purces în țară la domnie după obicei și a intrat în oraș de Sfântul Spiridon, a coborât încet cu ...
Cu toții cunoaștem destul de bine că în societatea actuală în guvernează tehnologiile informaționale. Ele ne urmăresc peste tot, de ...
Un câine din Statele Unite a ajuns în Cartea Recordurilor, fiind posesorul celei mai lungi limbi de câine din lume. Este vorba ...
Top 10

ARHIVA DE ŞTIRI

Noiembrie 2015
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
26 27 28 29 30 31 1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 1 2 3 4 5 6

ULTIMELE ŞTIRI

Sondaj: Şase din zece şoferi vorbesc la mobil în timp ce conduc

Şase din zece şoferi români vorbesc la telefonul mobil în timp ce ...

ANOFM: 27.046 locuri de muncă vacante la nivel naţional

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Reconect Diaspora, un proiect pentru antreprenorii români aflați în străinătate

Astăzi, la Iaşi, a fost lansat proiectul Reconect Diaspora, care îşi ...

Studiu: angajații valoroși se găsesc greu

Circa 86% dintre angajatorii români, majoritatea afaceri mici şi ...

APIA a început plata avansului pe suprafaţă pentru anul 2017

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, astăzi, ...

Târgul „Toamna Piteșteană”, se închide astăzi

La Pitești se încheie azi manifestarea „Zilele recoltei”, ...

Elevii bistrițeni fac practică în Portugalia

 

Peste 30 de elevi de la Liceul Agricol din Bistriţa vor avea ocazia să ...

Testări gratuite pentru depistarea cancerului de sân, în cinci județe Moldova

8 din 10 femei, ce locuiesc în zonele rurale ale României, nu au ...

Reprezentanţii ASAS s-au întâlnit cu comisarul european pentru agricultură Phil HOGAN

În luna septembrie, delegaţia Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ...

Statele membre UE au dreptul de a limita vânzările de terenuri agricole

Una dintre cele mai importante știri din ultima perioadă este decizia Comisiei ...

Ce bani vin de la APIA în următoarele zile

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că ...

Fermierii din România primesc sprijin pentru combaterea problemelor climatice

 

Comisia Europeană a inclus alte cinci state, printre care și ...

„Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017

 

În perioada 19-21 octombrie 2017 se va desfășura în ...

Statele membre ale UE pot impune restricţii la vânzarea terenurilor agricole

 

Comisia Europeană a publicat astăzi un ghid menit să ajute statele ...

Târgul „Toamna Piteșteană” și-a deschis porțile vizitatorilor

La Pitești este în plină desfășurare Târgul „Toamna ...