România a reușit să obțină bani pentru primul proiect de cercetare științifică

24 Noi 2015

24.11.universitateUn proiect unic atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi al faptului că este primul proiect românesc care a câştigat o finanţare în domeniul ştiinţelor experimentale prin programul Horizon 2020 al Comisiei Europene de la Consiliul European al Cercetării (ERC) va fi implementat la Cluj de o echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Proiectul în valoare de 1,5 milioane de euro are ca domeniu de cercetare datarea, printr-o metodă inovativă, a sedimentelor de loess. Informaţiile colectate şi analizate vor putea fi ulterior utilizate pentru determinarea, cu o mai mare precizie, a felului în care s-a modificat clima pe Terra, în ultimii 150.000 de ani.

Echipa este condusă de Alida Timar Gabor, doctor în fizică şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Ea a explicat, marţi, presei, că proiectul a fost depus direct la Consiliului European al Cercetării (ERC), care funcţionează în cadrul programului Horizon 2020 şi are ca misiune promovarea cercetării de frontieră în Europa şi susţinerea cercetătorilor care au dovedit excelenţă ştiinţifică.

Proiectul coordonat de Alida Timar Gabor este, astfel, unul dintre primele proiecte româneşti care câştigă o astfel de finanţare. Ideea studiului fost considerată inovativă datorită faptului că îmbină două metode de datare într-o cercetare fundamentală, scopul fiind obţinerea, din analiza sedimentelor de loess, a unor date cu un grad cât mai mare de precizie.

„Am depus aplicaţia direct la Comisia Europeană şi am câştigat un proiect unic de excelenţă în cercetare cu o finanţare de 1,5 milioane de euro, care va începe în martie 2016 şi se va derula pe o perioadă de 5 ani. Acesta are ca scop utilizarea simultană a două tehnici de datare absolute - cea prin luminescenţă, folosind granule de cuarţ, şi una care nu a mai fost folosită în România pentru datare, prin rezonanţă electronică de spin, pentru stabilirea vârstei unor sedimente de loess (depunere masivă de praf - n.red.) în vederea determinării schimbărilor climatice din trecut, de acum 150.000 de ani”, a explicat Alida Timar Gabor, care în prezent şi cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe al UBB.

Ea a precizat că proiectul prevede prelevarea de mostre şi cercetarea a trei zone de pe glob, respectiv a unor depozite de loess din România, China şi America.

Informaţiile colectate în urma acestui proiect pot fi apoi folosite într-o serie mai largă de domenii, însă una dintre cele mai importante utilizări a acestui tip de date este determinarea, de către paleoclimatologi, a felului în care a evoluat clima pe Pământ. În acest fel, se speră ca specialiştii să poată înţelege mai bine schimbările climatice care s-au produs din cauze naturale. Înţelegând astfel schimbările climatologice din trecut, până la o distanţă destul mare în timp, respectiv 150.000 de ani, specialiştii ar putea previziona mai eficient schimbările care vor veni.

„Nu vom putea cuantifica ce variaţii de climă vor fi dacă nu înţelegem variaţiile care există din cauze strict naturale şi să înţelegem din ce cauze aceste variaţii au existat. Doar asa vom putea face predicţii şi cuantificări cât mai bune despre ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a subliniat cercetătorul de la UBB.

Ea a explicat şi de ce studiul sedimentelor de loess - care poate fi descris ca o depunere masivă de praf - este potrivit pentru analiza straturilor geologice.

„Loess-ul este o depunere masivă de praf iar în momentul când este o perioadă aridă, vântoasă, cu depunere de praf, avem de-a face cu o perioadă rece în istoria geologică. Perioada în care solul se dezvoltă, cum este cea din ultimii 11.000 de ani, este considerată o perioadă caldă, interglaciară. Noi vom colecta probe de la adâncimi de metri sau zeci de metri, din expuneri deschise de loess-paleosol”, a spus Timar.

Datarea cu luminescenţă, un domeniu avangardist în România în care Alida Timar Gabor s-a specializat, permite determinarea directă a momentelor depunerilor, pentru diverse medii sedimentare, şi se bazează pe granulele minerale din care este constituit sedimentul, respectiv cuarţ.

Proiectul va începe în martie 2016 şi are o durată de cinci ani. Din echipa condusă de Alida Timar Gabor mai fac parte alţi şase cercetători, cu diferite specializări, cei mai mulţi provenind de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, care este singura din ţară pe acest domeniu care poate organiza doctorat.
Rezultatele obţinute la finalul proiectului vor putea fi utilizate în diferite domenii, precum paleontologie, arheologie, geologie, geografie sau paleoclimatologie.

Oamenii de ştiinţă au declarat că zona din jurul Polului Nord nu prezintă niciun indiciu că s-ar întoarce la starea de îngheţ ...
Va fi, cu siguranță, una dintre cele mai bune tocănițe de pui pe care le vei prepara vreodată. Adaugă și câțiva cârnați afumați și ...
Pământul este un loc plin de mistere, multe dintre ele fiind încă departe de a fi elucidate. Cum și când s-a format și care va ...
Un bucătar pensionar care a gătit pentru preşedinţii Franţei pentru aproape 40 de ani, Bernard Vaussion, a dezvăluit obiceiurile alimentare ale ...
Top 10

ARHIVA DE ŞTIRI

Noiembrie 2015
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
26 27 28 29 30 31 1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 1 2 3 4 5 6

ULTIMELE ŞTIRI

ANSVSA: Distribuţia produselor contaminate cu Salmonella s-a făcut către state din Asia şi Africa

Distribuţia laptelui praf pentru bebeluşi contaminat cu Salmonella Enterică s-a ...

Copiii sunt în atenția autorităților locale din Cumpăna, Constanța

Primăria comunei Cumpăna, județul Constanța, în parteneriat cu Fundaţia ...

Peste 18.500 locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

FOTO: Microbuz răsturnat, două persoane decedate

Microbuzul care s-a răsturnat în această dimineaţă pe DN 15, între ...

Tehnologia digitală se află la ea acasă într-o școală din mediul rural

Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș este singura școală din județ ...

Peste 19 mii de locuri de muncă, vacante la nivel național

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunță că sunt ...

Trichinela identificată la porci sacrificați în gospodarii din Bistrița Năsăud

Doi porci sacrificaţi în gospodăriile populaţiei din localităţile ...

14, 15 și 16 decembrie, decretate zile de doliu național

Zilele de 14, 15 și 16 decembrie 2017 sunt declarate zile de doliu național pe ...

Fonduri mai mari pentru achiziționarea motorinei, acordate agricultorilor

Ajutorul de stat de care beneficiază, în acest an, agricultorii pentru ...

Cât costă carnea de porc în viu. Vezi HARTA județelor

Românii au început să studieze prețurile din care vor face ...

WWF: Colinele Transilvaniei, destinație pentru ecoturism de iarnă

WWF-România, în parteneriat cu Asociația Mioritics, lansează prima ...

AFIR a publicat Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri și sere

Documentul, publicat pe pagina de internet a AFIR, prezintă metodologia de ...

Arges: traseele montane rămâne închise

În zona montană a județului Argeș, la limita cu județele Sibiu și Brașov, ...

Grădinițe inaugurate în județul Bistrița Năsăud

Daruri pentru cei mici în preajma zilei de Moș Nicolae. La Căianul ...

Bistrița-Năsăud: sectorul construcțiilor este în regres considerabil

Domeniul construcțiilor este, conform statisticilor, într-un regres ...