România a reușit să obțină bani pentru primul proiect de cercetare științifică

24 Noi 2015

24.11.universitateUn proiect unic atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi al faptului că este primul proiect românesc care a câştigat o finanţare în domeniul ştiinţelor experimentale prin programul Horizon 2020 al Comisiei Europene de la Consiliul European al Cercetării (ERC) va fi implementat la Cluj de o echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Proiectul în valoare de 1,5 milioane de euro are ca domeniu de cercetare datarea, printr-o metodă inovativă, a sedimentelor de loess. Informaţiile colectate şi analizate vor putea fi ulterior utilizate pentru determinarea, cu o mai mare precizie, a felului în care s-a modificat clima pe Terra, în ultimii 150.000 de ani.

Echipa este condusă de Alida Timar Gabor, doctor în fizică şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Ea a explicat, marţi, presei, că proiectul a fost depus direct la Consiliului European al Cercetării (ERC), care funcţionează în cadrul programului Horizon 2020 şi are ca misiune promovarea cercetării de frontieră în Europa şi susţinerea cercetătorilor care au dovedit excelenţă ştiinţifică.

Proiectul coordonat de Alida Timar Gabor este, astfel, unul dintre primele proiecte româneşti care câştigă o astfel de finanţare. Ideea studiului fost considerată inovativă datorită faptului că îmbină două metode de datare într-o cercetare fundamentală, scopul fiind obţinerea, din analiza sedimentelor de loess, a unor date cu un grad cât mai mare de precizie.

„Am depus aplicaţia direct la Comisia Europeană şi am câştigat un proiect unic de excelenţă în cercetare cu o finanţare de 1,5 milioane de euro, care va începe în martie 2016 şi se va derula pe o perioadă de 5 ani. Acesta are ca scop utilizarea simultană a două tehnici de datare absolute - cea prin luminescenţă, folosind granule de cuarţ, şi una care nu a mai fost folosită în România pentru datare, prin rezonanţă electronică de spin, pentru stabilirea vârstei unor sedimente de loess (depunere masivă de praf - n.red.) în vederea determinării schimbărilor climatice din trecut, de acum 150.000 de ani”, a explicat Alida Timar Gabor, care în prezent şi cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Ştiinţe al UBB.

Ea a precizat că proiectul prevede prelevarea de mostre şi cercetarea a trei zone de pe glob, respectiv a unor depozite de loess din România, China şi America.

Informaţiile colectate în urma acestui proiect pot fi apoi folosite într-o serie mai largă de domenii, însă una dintre cele mai importante utilizări a acestui tip de date este determinarea, de către paleoclimatologi, a felului în care a evoluat clima pe Pământ. În acest fel, se speră ca specialiştii să poată înţelege mai bine schimbările climatice care s-au produs din cauze naturale. Înţelegând astfel schimbările climatologice din trecut, până la o distanţă destul mare în timp, respectiv 150.000 de ani, specialiştii ar putea previziona mai eficient schimbările care vor veni.

„Nu vom putea cuantifica ce variaţii de climă vor fi dacă nu înţelegem variaţiile care există din cauze strict naturale şi să înţelegem din ce cauze aceste variaţii au existat. Doar asa vom putea face predicţii şi cuantificări cât mai bune despre ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a subliniat cercetătorul de la UBB.

Ea a explicat şi de ce studiul sedimentelor de loess - care poate fi descris ca o depunere masivă de praf - este potrivit pentru analiza straturilor geologice.

„Loess-ul este o depunere masivă de praf iar în momentul când este o perioadă aridă, vântoasă, cu depunere de praf, avem de-a face cu o perioadă rece în istoria geologică. Perioada în care solul se dezvoltă, cum este cea din ultimii 11.000 de ani, este considerată o perioadă caldă, interglaciară. Noi vom colecta probe de la adâncimi de metri sau zeci de metri, din expuneri deschise de loess-paleosol”, a spus Timar.

Datarea cu luminescenţă, un domeniu avangardist în România în care Alida Timar Gabor s-a specializat, permite determinarea directă a momentelor depunerilor, pentru diverse medii sedimentare, şi se bazează pe granulele minerale din care este constituit sedimentul, respectiv cuarţ.

Proiectul va începe în martie 2016 şi are o durată de cinci ani. Din echipa condusă de Alida Timar Gabor mai fac parte alţi şase cercetători, cu diferite specializări, cei mai mulţi provenind de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, care este singura din ţară pe acest domeniu care poate organiza doctorat.
Rezultatele obţinute la finalul proiectului vor putea fi utilizate în diferite domenii, precum paleontologie, arheologie, geologie, geografie sau paleoclimatologie.

Specialiștii americani au creat modelul uneia dintre cele mai puternice tornade înregistrate de când se efectuează astfel de ...
Rar se așază mâncarea asta singură, asta-i evident, dar se vor găsi destui care s-o placă și s-o aprecieze și așa, mai sărăcuță cum e ea. ...
Roboţii poliţişti, cândva de domeniul ştiinţifico-fantastic, vor deveni o realitate pe străzile Dubaiului. Dar, în timp ce ...
Mulți oameni din întreaga lume sunt dispuși să plătească sume uriaşe pentru a-şi satisface capriciile. Cu toate acestea, în cazul ...
Top 10

ARHIVA DE ŞTIRI

Noiembrie 2015
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
26 27 28 29 30 31 1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 1 2 3 4 5 6

ULTIMELE ŞTIRI

Sâmbătă seara toată lumea stinge lumina!

La 10 ani de la prima ediție Orei Pământului, ce a avut loc la Sydney, ...

ANOFM: peste 22.000 locuri de muncă sunt vacante la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

APIA: 31 martie, termen pentru accesarea măsurilor referitoare la împădurire

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură reamintește, într-un ...

APA - element banal, pentru viață e vital!

Ziua Mondială a Apei se sărbătorește miercuri, 22 martie. Cu această ...

Cele mai frumoase ouă de Paște vor fi încondeiate la Rogojești

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ...

Pădurile, în centrul atenției, astăzi, de ziua lor

Ziua Internațională a Pădurilor este marcată, la nivel mondial, în ...

Lamia Beligan, în rolul carierei sale, din suflet pentru copiii cu autism!

Lamia Beligan, singura actriță română care a adus-o la viață pe Vivien ...

Începând cu luna martie vor fi lansate toate măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Pe 15 martie a avut loc prima întâlnire a Comitetului de ...

Caravana de reciclare a deșeurilor electrice și electronice a ajuns în Argeș

Cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Intercomunitară "Servsal", o caravana ...

Mâine este sărbătorită la nivel mondial Ziua Sănătăţii Orale

Mâine este Ziua Mondială a Sănătăţii Orale, zi în care trebuie să ...

România și Italia vor colabora pentru înființarea unui centru de sprijin și asistență pentru victimele traficului de persoane

Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, ...

Începe evaluarea documentației depuse pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală

Viceprim-ministrul Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, ...

Românul Tiberiu Ușeriu a câștigat cel mai greu maraton din lume

Ultramaratonistul român Tiberiu Ușeriu a reușit să câștige din nou, ...

10 Sfaturi pentru a identifica produsele contrafăcute pe Internet

Cu toate că au vizat inițial piața de lux, produsele contrafăcute au atins ...

Albinele-drone, noii polenizatori ai planetei

V-ați imaginat vreodată cum ar fi ca albinele zumzăitoare să fie ...