„Viaţa la ţară” cu Tatiana Mircea: „Importăm cantităţi foarte mari din specii de pește pe care le putem creşte aici mult mai ieftin”

Discutăm despre situaţia fondului piscicol din România, unde vor avea loc acţiuni de populare cu peşte şi cum se reuşeşte combaterea braconajului în perioadă de prohibiţie, care este situaţia fermelor care au investit în acvacultură. Începând de ieri, la nivelul României s-au instituit măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ, sportiv şi familial al oricăror specii de peşti - crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile. De fapt, până la data de 8 iunie inclusiv. Iar în apele care constituie frontiera de stat pe o durată de 45 de zile - în perioada 10 aprli până pe 24 mai inclusiv. Acest lucru înseamnă că pescarii vor trebui să-şi ţină undiţele departe de apele administrate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Aşa cum am promis încă din deschiderea ediţiei, o să încercăm să vă oferim mai multe informaţii despre fondul de peşte existent în ţara noastră.

Realizator: Continuăm dezbaterea noastră, discutam despre situaţia fondului piscicol din România. De ieri a început prohibiţia, pescuitul este interzis pentru mai toate speciile de peşti. Păstrăm subiecutl dezbaterii, coelguil Dan Voicu din Constanţa este alături de noi şi are şi un invitat. Bună ziua, Dan!

Reporter: Bună ziua, Tatiana, bună ziua stimai ascultători, aşa e la Constanţa, aici la Tulcea se zice că e mai mult peşte dar eu am adus un invitat de marcă, un prieten adevărat al Radio Antena Satelor, al Radio România, pe domnul inginer Nicolae Dimulescu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Bine aţi revenit, domnule inginer, ne bucurăm că aţi rămas prietenul Radioului.

Realizator: Bună ziua!

Nicolae Dimulescu: Bine v-am găsit, şi eu, şi vă mulţumesc pentru că încă de la înfiinţarea redacţiei Antena Satelor, întotdeauna această redacţie a fost alături de sectorul pescăresc şi mai ales de problemele sectorului pescăresc.

Reporter: Domnule inginer, domnule preşedinte, spuneţi-ne, vom mai auzi vreodată în România "Nicio masă fără peşte!"?

Nicolae Dimulescu: Cred că acest slogan care este vechi nu o să îl auzim, dar sigur mese cu peşte de calitate, în România, trebuei să avem tot timpul, pentru că este un aliment sănătos, un aliment recomandat de medici, şi dincolo de acest aspect este necesar ca românul să mănânce sănătos, iar peştele intră în grila de securitate alimentară a poporului român.

Reporter: Ce putem face noi ca români, dumneavoastră ca autoritate, Guvernul şi noi toţi, să creştem producţia de peşte? -că e din acvacultură dirijată, din sursele naturale...

Nicolae Dimulescu: Ceeace vă pot spune eu este că primul lucru care trebuie făcut este să se asculte vocea specialiştilor, şi după aceea să fie sprijiniţi, atât sub spect tehnic cât şi sub aspect politic, ca direcţiile de acţiune pe care şi le propun să fie realizate.

Reporter: Adică, unii să acorde sprijin şi celilaţi să aibă responsabilitatea să îl facă - nu? Nicolae Dimulescu: Exact! Reporter: Domnule preşedinte, ce se întâmplă cu peştele din Marea Neagră? Ştiţi, eu sunt de la Constanţa, din zonă, de aici, şi am crescut prinzând şi eu peşte în mare, şi stavrid, şi alte... de la gingirica aceea până la zargan. Ce se întâmplă? A scăzut producţia sau a scăzut şi preocuparea?

Nicolae Dimulescu: Producţia, într-adevăr, a scăzut, şi trebuie avută în vedere abordarea ecositemică a producţiei de peşte din Marea Neagră. S-a modificat ecositemul şi ca atare multe specii au scăzut ca pondere, populaţiile au scăzut dar totuşi avem o populaţie încă stabilă de calcan, avem o populaţie de şprot care nu reuşim să o pescuim la nivelul cotei alocate, şi ceeace este mai important este că, pentru a putea asigura dezvoltarea stocurilor în Marea Neagră, se impune dezvoltarea mariculturii în zona costieră a Mării Negre.

Reporter: A început timid dar a început!

Nicolae Dimulescu: A început, într-adevăr, e bine că s-a început, dar această acţiune trebuei continuată şi trebuie continuată cu curaj. Chiar de curând m-am întâlnit cu nişte producători din Turcia care realizează viviere flotabile pentru Marea Neagră, şi care sunt foarte bune şi pentru noi, cu sistem de ancoraj care asigură securitatea acestor viviere flotabile. Există posibilitatea, sunt echipamente, avem şi finanţare, perioada de programare 2014 - 2020 pentru sectorul pescăresc, deci avem din punctul ăsta de vedere condiţiile asigurate. Depinde de noi ca direcţiile de acţiune să fie cele care duc la rezultate.

Reporter: Aveţi perfectă dreptate. 

Nicolae Dimulescu: Depinde de noi ca direcţiile de acţiune să fie cele care duc la rezultate.

Reporter: La rezultate, aveţi perfectă dreptate.

Nicolae Dimulescu: Şi să nu avem eşecuri, aşa cum spunea dl Ştefan mai devreme.

Dan Voicu: Dle preşedinte, haideţi să discutăm despre un lucru foarte, foarte important. Eu merg prin zone, pe aici, şi spun că este prohibiţie, dar că noi, românii, suntem mai catolici decât Papa privind prohibiţia, pentru că pe Dunăre şi în alte zone suntem cam singurii care respectăm. Este ceva adevăr sau...?

Nicolae Dimulescu: Vă spun sincer că ar fi mare adevăr dacă noi, românii, am respecta prohibiţia. Dar, din păcate, nici noi nu o respectăm aşa cum ar trebui. Şi cam trebuie să renunţăm în a ne uita în grădina altora, pentru că exemplul în primul rând noi trebuie să îl dăm. Deci, avem perioada de prohibiţie instituită după data de 10. Toţi inspectorii piscicoli, atât câţi sunt în structura Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, sunt acum, practic, într-o activitate de vârf de combatere a braconajului, în bazine piscicole naturale, de ele este vorba, şi sigur că cel mai bun lucru este exemplul, exemplul pe care românul pescar trebuie să îl dea celor din jur.

Dan Voicu: Spuneţi-mi un lucru, dle preşedinte. Toţi aşteptăm scrumbia. Este un regim aparte pentru scrumbia de Dunăre, nu?

Nicolae Dimulescu: Da. Este un regim aparte de prohibiţie. Dacă se consultă site-ul nostru, se văd exact perioadele de...

Dan Voicu: Şi zonele.

Nicolae Dimulescu: ... da, şi zonele de interdicţie a pescuitului. Dar ceea ce vreau să vă spun, şi profit de această ocazie, este că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial, ştiţi bine, al scrumbiei, folosind maximum /.../ în perioada, şi aici vreau să fie mare atenţie, nu 18 - 28 mai, inclusiv, cum s-a prevăzut în ordinul de prohibiţie, este o eroare materială care revine colegilor noştri de la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi pe care noi nu am văzut-o la momentul respectiv să o corijăm. Deci, la ora actuală există un ordin de modificare a ordinului de prohibiţie, în sensul că pescuitul scrumbiei în scop familial în această perioadă a Floriilor se va desfăşura în perioada 18 aprilie şi 28 aprilie, inclusiv.

Dan Voicu: Zece zile. Nicolae Dimulescu: Dintr-o greşeală, s-a pus mai în loc de aprilie. Să ştiţi că şi pe vremea savantului Antipa, când dumnealui era directorul general al Pescăriilor Statului, de Florii, din respect pentru sărbătoarea noastră ortodoxă, trei zile erau zile în care se dădea liber la pescuit, tocmai pentru ca de Florii românul să aibă, conform tradiţiei ortodoxe, un peşte pe masă.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, dle preşedinte, pentru participarea la emisiune. De asemenea, îi mulţumesc şi colegului Dan Voicu. Dan Voicu: Haideţi să scoatem o iniţiativă, o dezbatere la Fermier în România pe problemele pisciculturii, pentru că mulţi vor să ştie nişte lucruri foarte concrete. Ne ajutaţi, dle preşedinte?

Nicolae Dimulescu: Cu mare drag. Eu sunt omul sectorului şi sunt alături de dvs, pentru că v-am simţit de după Revoluţie, imediat ce s-a înfiinţat redacţia dvs, v-am simţit în continuu aproape de noi şi de problemele noastre. Realizator: Şi noi vă mulţumim pentru colaborarea pe care am avut-o de-a lungul timpului. Am fost alături cu Dan Voicu şi dl preşedinte Nicolae Dimulescu. La Antena Satelor o melodie cu Nelu Bălăşoiu. După care o să ne oprim în Giurgiu.

Realizator: Colegul Emil Talianu este alături de noi. El are un invitat din judeţul Giurgiu. Ne-a promis că o să ne vorbească despre un proiect legat de valorificarea fondului piscicol. Bună ziua, Emil Talianu.

Reporter: Bună ziua. Pentru a se dezvolta o veche îndeletnicire a locuitorilor din acest ţinut de la mal de Dunăre pescuitul, la Giurgiu s-a constituit grupul local de acţiune pentru pescuit, sub forma asociaţiei Giurgiu, tradiţia pescuitului dunărean, dar pentru a afla mai multe amănunte avem alături de noi pe domnul preşedinte al acestei asociaţii, Ionuţ Cioacă. Spuneţi-ne, vă rog, domnule Ionuţ, cum s-a constituit această asociaţie, acest grup local?

Ionuţ Cioacă: Bună ziua dvs şi ascultătorilor dvs. Asociaţia Giurgiu Tradiţia Pescuitului Dunărean s-a constituit în anul 2011, în urma aplicării pentru un proiect european, care a dat sprijin pentru printarea acestor parteneriate public-private, denumite "grupuri de acţiune locală". Prin Programul Operaţional de Pescuit. Reporter: Pe scurt, care este obiectivul propus?

Ionuţ Cioacă: Acest grup de acţiune locală s-a înfiinţat tocmai pentru sprijinirea sectorului piscicol, prin zona de acţiune a lui. Grupul acţionează în zona de sud a judeţului Giurgiu, obţinând 16 comune şi puţin din Municipiul Giurgiu, partea de lângă Dunăre, partea, practic, pescărească a municipiului.

Reporter: Domnule Ionuţ, după câte ştiu, aveţi un număr destul de mare de parteneri cu care colaboraţi.

Ionuţ Cioacă: Da, când a luat fiinţă grupul, erau nouă parteneri la acea dată şi aş vrea să-i enumăr tocmai ca să le şi mulţumesc pe această cale, că au fost de acord să constituim această asociaţie pentru că la acel moment era un lucru nou pentru Giurgiu şi pentru România aceste grupuri de acţiune locală tip lider, se numesc ele, şi de aceea vreu să enumăr partenerii: Direcţia Judeţeană Dezvoltare Rurală şi Protecţia Mediului Giurgiu; e Consiliul Judeţean Giurgiu; Centrul de Afaceri Transfrontalier Danubius Giurgiu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Giurgiu; Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Giurgiu; Asociaţia Pescarilor Profesionişti Abramis 2003; Asociaţia pentru Promovarea Societăţii Democratice şi SC Blue Travel SRL. Aceştia au fost partenerii cu care noi am plecat la drum în 2011. Între timp, am mai atras alături de noi şi alţi parteneri, în special ferme de acvacultură pentru că până la urmă pentru dânşii s-a constuituit acest grup, pentru sprijinirea dânşilor.

Reporter: Şi desigur la un număr destul de mare de parteneri, aţi trecut şi la implementarea unor proiecte. Dorim să le ascultăm.

Ionuţ Cioacă: Da. După ce s-a constituit grupul, s-a întocmit o strategie de dezvoltare locală a zonei de acţiune, a făcut acţiuni de consultare a posibililor beneficiari, s-au văzut şi oportunităţile de dezvoltare şi s-a identificat cea mai mare oportunitate pentru diversificarea activităţilor din sector pentru că asta s-a vrut de fapt, să se aducă şi altfel de venituri celor care se ocupă cu sectorul piscicol în zonă şi fiind o zonă cu numeroase bălţi, cu un sector destul de /.../ Dunăre, s-a avut în vedere dezvoltarea prin turism piscicol. Astfel, noi am întocmit o strategie care a avut două măsuri. Prima măsură s-a intitulat valorificarea sectorului pescăresc şi a turismului piscicol şi cea de a doua măsură: promovarea şi protejarea sectorului pescăresc precum şi dobândirea de competenţe în asigurarea sustenabilităţii. S-a aplicat la nivel naţional cu această strategie.

Ionuţ Cioacă: S-a intrat, normal, în concurenţă cu celelalte gruprui de acţiune. La acel moment erau 20 de strategii depuse. S-au selectat 15, printre care şi a noastră şi s-a început implementarea. Practic, în anul 2013, în luna aprilie, s-a lansat programul şi noi am putut să primim cereri de proiecte pentru a le finanţa şi astfel a ajuta sectorul din zona noastră.

Realizator: Domnule Cioacă, v-aş întreba, la final de interviu, dacă credeţi că aţi reuşit prin implementarea acestor proiecte să dezvoltaţi zona, atât din punct de vedere turistiuc, cât şi piscicol. Vă rog, pe scurt.

Ionuţ Cioacă: Da, având nouă proiecte deja implementate la acest moment, s-au creat de la decolmatări de bălţi până la construcţia de cabane, căsuţe pentru a spori confortul în special turiştilor şi astfel a mări şi beneficiul celor care au în proprietate sau exploatare acele bazine, ca o sursă de venit supliemntar faţă de acvacultura.

Realizator: Vă mulţumes foarte mult pentru exemplul dat, pentru participarea la emisiune. Vă urez succes în demersul dumneavoastră şi în exerciţiul financiar în 2014 - 2020, de ce nu? Am fost împreună cu Emil Talianu şi domnul Ionuţ Cioacă, preşedintele Asociaţiei Tradiţia Pescuitului Dunărean. Repejor ne oprim şi în Maramureş. Colegul Leontin Cupar este alături de noi. Bun ziua, Leontin.

Reporter: Bun găsit, Tatiana. În judeţul Maramureş există cinci mici centre piscicole care au fost finanţate în ultimii ani doar din fonduri europene, cât şi cu o contribuţie modestă a proprietarilor. Aceste cinci centre piscicole din judeţul Maramureş deja s-au stabilizat destul de bine pe piată pentru că o parte din petele care este produs aici este valorificat, atât pe piaţa locală, cât şi către potenţiali comercianţi aflaţi n teritoriul vecin. Este vorba de judeţele Satu Mare şi judeţul Suceava, dar, pe de altă parte, cei care au investit îna ceste centre piscicole din judeţul Maramureş spun că intenţioenază să-şi măreasca arealul, chiar să-şi extibndă afacerea şi să continuea cest gen de investiţii, deoarece piaţa este în continuă dezvoltare. Există o solicitare edstul de mare din partea pieţei, deşi supermarketurile sunt cele care de multe ori pun într-o situaţie stânjenitoare micii comnercianţi sau producători din judeţul Maramureş. De asemenea, o cerere accentuată din partea pensiunilor agroturistice din judeţul Maramureş i-a determinat pe cei care au făcut asemenea investiţii să-şi continue afacerea. O estimare din partea Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Maramureşarat că în aceste centre piscicole în judeţ s-a investit pâna cum aproximativ 250 de mii de euro şi este doar începutul.

Realizator: Mulţumesc frumos, Leontin Cupar, din Maramureş. Vă reamintesc, prieteni, perioada de prohibiţiea început ieri şi se va încheia în data de 8 iunie 2016. Pescuitul este interzis pentru toate speciile de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, spune şi directorul AJVPS Mureş, Emil Muică, intr-o înregsitrare semnată de Evelina Racoţeanu.

Emil Muică: Prohibiţia este stabilită anual prin ordin al ministrului şi este necesară pentru liniştea depunerii icrelor, pentru dezvoltarea /.../ în perioada asta. Este o simplă restricţie pentru a se asigura condiţiile înmulţirii speciei.

Realizator: Pescarii însă nu trebuie să dispere, pentru că au câteva variante de pescuit chiar şi în această perioadă, a explicat directorul AJVPS Mureş.

Emil Muică: Tot cecea ce este ap naturală intră sub incidenţa prohibiţiei, aceste reglementări. Cei care au bălţi, dau un exemplu, în baraj este apă naturală. Dacă are autorizaţie de acvacultură, deci dacă face reproducerea speciilor de peşti, poate să practice în această perioadă pescuitul sportiv, separând reproducătorii, deci reproducătorii îi pune ntr-un compartiment separat şi în alte compartimente, în alte bazine, cum ar veni, se poate pescui, dar din toţi cei care ştiu că au bălţi, dacă sunt două sau trei societăţi care au şi atorizaţie de acvacultură.

Realizator: Să mai anunţăm, că cei care nu respectă regulile privind pescuitul riscă amenzi între 150 de lei şi zece mii de lei sau chioar închisoare, dacă folosesc şi alte metode ilegale de pescuit. 

Promiteam că vom fi alături de mai multe persoane, pentru a avea, aşa, o imagine de ansamblu. În legătură telefonică directă cu noi este domnul Gheorghe Ştefan, inginer piscicol, fost preşedinte al Agenţiei pentru Pescuit şi Acvacultură. Bună ziua, bine aţi venit pe frecvenţele Antenei Satelor, vă mulţumesc pentru participare la emisiune.

Gheorghe Ştefan: Bună ziua dumneavoastră şi ascultătorilor emisiunilor dumneavoastră!

Realizator: Din evidenţele statistice la sfârşitul anului 2005, amenajările piscicole ocupau o suprafaţă de circa 100.025 de hectare, fiind structurate astfel: 84.500 de hectare crescătorii piscicole, 15.500 de hectare pepiniere piscicole şi 25 de hectare crescătorii salmonicole. În anul 2011, din evidenţa statisticiă a Agenţiei se menţionează acolo acordarea de licenţe de acvacultură pentru o suprafaţă de 98.232,78 de hectare, din care 8.617,55 hectare pepieniere şi 89.615,23 hectare crescătorii. În perioada anilor 2005-2010, producţia piscicolă a României a înregistrat niveluri diferite, astfel că în anul 2005 a fost de 13.352 de tone, înregistrând un maxim de 17.151 de tone în anul 2009, după care, pe fondul crizei economice a scăzut în anul 2010 la 15.184 de tone şi la 11.593 de tone în anul 2011. Sursele sunt de la Agenţie şi Institutul Naţional de Statistică. V-aş întreba, domnule inginer, cum arată fondul piscicol al României, cum arăta în perioada în care dumneavoastră aţi fost preşedintele Agenţiei? Iată, suntem deja, am spus puţin mai devreme, în perioada de prohibiţie. Vă rog.

Gheorghe Ştefan: Da, bună ziua din nou! Vedeţi că de la un an la altul, de la o zi la alta stocul de peşte din România scade, vorbesc de cel din bunurile naturale, şi aici mă refer la Dunăre, Marea Neagră şi Delta Dunării şi să ştiţi că aceasta nu este, însă, o problemă nici locală, nici judeţeană, nici naţională, este una globală. În primul rând, datorată creşterii turismului şi, în al doilea, şi poate nu în al doilea rând, datorită încălzirii globale. În aceste condiţii, singura variantă pentru a compensa lipsa de stocuri de peşte din bunurile naturale rămâne acvacultura. Sigur, acvacultura nu poate creşte în suprafaţă, exponenţial, dar acvacultura în România poate să crească foarte mult prin trecerea la tehnologii de creştere intensivă sau superintensivă a speciilor care se pot creşte la noi. Şi aici mă refer la cele de apă dulce: păstrăv şi crap şi chiar fitoplantonofagi, şi a intensificării procesării. Sigur, România, astăzi, nu se laudă, nu are nişte indicatori care să ne onoreze în ceea ce priveşte peştele, pentru că aproape 90% din ce se consumă în România vine din import. Asta datorită faptului că, pentru industrie, specii precum somonul, macroul, heringul, sardina nu pot fi crescute la noi şi atunci trebuie să le importăm. Însă ce mă doare sufletul şi ce este îngrijorător este faptul că în România importăm cantităţi foarte mari, specii pe care le putem creşte aici, mult mai ieftin, din Ungaria şi din Bulgaria. Şi mă refer în...

Realizator: Şi de ce nu le creştem aici, domnule inginer? Pentru că ştiu că, iată, au fost tot felul...

Gheorghe Ştefan: Mă refeream la crap şi la fitofag, da.

Realizator: Da, vă rog.

Gheorghe Ştefan: Deci, da... de ce nu le creştem aici? Vedeţi dumneavoastră că statul român nu are încă o politică de încurajare a creşteri peştelui în acvacultură. Există o lipsă totală de organizare de piaţă. Pe primul Program operaţional 2007-2013 România se angajase să facă nişte centre de pieţe de gros de peşte pe lângă marile aglomeraţii urbane, în jurul Bucureştiului, Iaşiului...

Realizator: Şi nu a reuşit să le facă.

Gheorghe Ştefan: Şi nu a reuşit să facă. În schimb, România a făcut investiţii absolut inutile, şi aici îmi pare rău că dau un exemplu, Autoritatea Naţională de Management pentru Programul Operaţional, spre exemplu, a aprobat construirea de pieţe de gros de peşte în zone în care nu avem peşte. Şi, dacă vreţi un exemplu clar, care există, în municipiul Giurgiu s-a făcut o piaţă de gros de peşte în condiţiile în care în jurul municipiului Giurgiu nu există niciun producător de peşte. Adică, ne bucurăm că noi consumăm aceşti bani europeni fără finalitate? Chiar nu înţeleg. Cum se pot aproba asemenea prostii, cum poţi, ca autoritate de management, să finanţezi şi să cheltuieşti bani pentru care România practic ar o contribuţie, şi în timpul contribuţiei de 25% la constituirea bugetului. Dar în timp, noi vom întoarce aceşti bani către Uniunea Europeană. Deci, să faci o piaţă de gros care a fost inaugurată în octombrie şi stă închisă şi suntem în aprile, deci şase luni de zile fără să funcţioneze un minut, dar să ai costuri pentru administraţia locală - de paznici, de curent, mai o întreţinere, cam aşa stau lucrurile în România.

Realizator: Dezvoltarea durabilă a pescuitului şi acvaculturii ar trebui să reprezinte o necesitate socio-economică pe termen mediu şi lung. Noi toţi ne hrănim, cel puţin sperăm să ne hrănim cu peşte. În această strategie naţională a domeniului pescăresc 2014-2020, bănuiesc că avem şi o astfel de strategie la nivel naţional, credeţi că va veni să faciliteze domeniul pescuitului, acvaculturii?

Gheorghe Ştefan: În prima perioadă de finanţare, primul exerciţiu financiar - 2007-2013 - România a beneficiat de un buget pe peste 307 milioane de euro. Din nefericire pentru programul operaţional de pescuit, România a consumat până la această oră doar 48% din cei 307 milioane de euro. Şi, în mare parte, repet, investiţii făcute fără cap. Ne-am bucurat că am aprobat să se facă investiţii, nu am aprobat investiţii care să crească şi nu se vede nicio creştere a producţiei de peşte în România. Nu se vede niciun fel de proiect care să ducă la o dezvoltare a zonelor pescăreşti. Avem încă lacuri pe care le ţinem degeaba şi aici vă dau un exemplu la îndemâna oricui. Este vorba de celebrele lacuri de pe Valea Oltului care nu sunt valorificate absolut deloc şi astea figurează în cele 100.000 de hectare despre care spuneaţi dumneavoastră la începutul emisiunii. Nu a făcut nimic România ca să promoveze consumul de peşte în România. Nu am văzut pe televiziuni şi au fost bani, slavă Domnului, foarte mulţi în exerciţiul trecut pentru promovarea consumului de peşte din România pentru că România era la 4,5-5 kilograme de peşte pe locuitor în 2005, când am aderat la Uniunea Europeană, faţă de o medie de 20 de kilograme de peşte în Uniunea Europeană şi astăzi, după şapte ani de zile, suntem la 5,5 kilograme şi noi ne propusesem 12 kilograme de peşte pe locuitor.

Realizator: Este mai scump peştele acum, în 2016, domnule inginer?

Gheorghe Ştefan: Din nefericire pentru fermieri şi poate şi acesta este un motiv că fermierii nu produc foarte mult, preţul peştelui este acelaşi ca acum 10-12 ani de zile şi mă refer la peştele din crescătorii. Adică tot patru lei kilogramul de peşte este preţul cu care pleacă de la fermă. Vă daţi seama că toate costurile în ultimii şapte ani au crescut direct, mă refer la salarii, la curent, la combustibuil, la toate celelalte şi asta, din cauza fapului, repet, că nu s-a organizat piaţa de peşte din România. Trebuiau acele centre de gros care ar fi luat preziunea şi volatilitatea preţurilor de pe fermier şi ar fi fost un joc al pieţei de cerer şi ofertă. Aşa, fiecare fermier săracul, stă acolo unde este el, în vârful dealului sau eu ştiu izolat undeva pe câmp şi aşteaptă să îi vină beneciarii. Nu putem progresa fără o viziune şi fără o dezvoltare şi, din punctul acesta de vedere, şi aici trag un semnal de alarmă pentru Ministerul Agriculturii şi pentru cei îndreptăţiţi, petru perioada 2014-2020, România a primit un buget de doar 160 de milioane faţă de 307 milioane acum şapte ani. Deci, s-a redus bugetul la jumătate. Pentru că nu am fost în stare să absorbim banii europeni.

Realizator: Păi doar 48% spuneaţi, în exerciţiul financiar trecut. Gheorghe Ştefan: Doar 48%. Aceasta este suma decontată cu Comisia Europeană, dintre care, repet, multe investiţii făcute fără rost, doar ca să fie pe hârtie. Ştiţi că la un moment dat intrăm aşa într-un vârtej, într-un cerc vicios şi Ministerul îşi doreşte să absoarbă bani şi atunci aprobă tot felul de proiecte, cum or fi numai să figureze bine bifat pe hârtie şi, de fapt, sunt costuri pentru înteaga ţară şi pentru toţi contribuabilii şi /.../ Realizator: Şi da, acesta este of-ul dumneavoastră şi sunt convinsă al multor piscicultori.

Gheorghe Ştefan: Ca să spun o zicală din domeniu pentru final, peştele de la cap se strică, dar se curăţă începând de la coadă.

Realizator: Mulţumesc. Am fost în legătură telefonică directă cu inginerul Gheorghe Ştefan.

Viața la țară din 11 si 12 aprilie 2016, realizator Tatiana Mircea

  1. Agrometeo
  • Săptămâna 13 - 19 ianuarie 2017
    Săptămâna 13 - 19 ianuarie 2017

    În prima parte a perioadei va predomina un regim termic al aerului în general normal, după care, vremea va intra într-un proces de răcire treptată, în cea mai mare parte a țării. Pe arealele agricole cu strat consistent de zăpadă, procesele de iernare ale plantelor se vor desfăşura în general normal. Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă vor parcurge fazele de formare a frunzei a treia şi înfrăţire, iar în culturile tardive vor predomina răsărirea şi apariţia frunzei a treia. În funcţie de data semănatului, la cultura de rapiţă se va semnala predominant dezvoltarea aparatului foliar ...

ULTIMELE ŞTIRI

Primăria Alexandria a lansat dezbaterea publică pentru realizarea unui parc industrial

Cetăţenii municipiului Alexandria mai au la dispoziţie o lună şi jumătate ...

Sibiul va primi oficial titlul de Regiune Gastonomică Europeană, în 25 ianuarie

Institutul Internaţional de Gastronomie, Cultură, Artă şi Turism va oferi ...

Traseul morilor de altădată - un nou traseu de vizitare în cartierul Schei

Braşovenii şi turiştii pot merge pe Traseul morilor de altădată din Schei, un ...

Pompierul botoşănean Iulian Rotariu, desemnat “Maratonistul anului 2016”

Pompierul botoşănean Iulian Rotariu, care a alergat 500 de kilometri în ...

Cinci cazuri de trichineloză la porci mistreţi depistate în judeţul Gorj

Cinci cazuri de trichineloză la porci mistreţi de pe mai multe fonduri de ...

Numărul incendiilor de la începutul anului a crescut cu peste 30%

Pompierii militari au intervenit în peste 9.500 de situaţii de urgenţă ...

Noi recorduri de audienţă la Radio România!

În cel de-al treilea val de măsurare a audienţelor radio, valul de toamnă ...

Pacienţii vor avea acces mai rapid și mai simplu la medicamente gratuite și compensate

Persoanele care suferă de afecțiuni grave precum cele oncologice, ...

Un primar din Argeş oferă bani noilor născuţi

Scăderea numărului de locuitori în România îndeamnă ...

Se pot depune cererile pentru decontarea motorinei folosită în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează potenţialii ...

Tel Verde pentru salvarea animalelor sălbatice

Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii "Grupul Milvus" care se ocupă ...

Peste 1.000 de locuri de muncă vor fi create în Comăneşti

Peste o mie de locuri de muncă vor fi disponibile în curând ...

Ziua Culturii Naţionale la Centrul Cultural Media Radio România

Centrul Cultural Media Radio România sărbătoreşte Ziua Culturii ...

Concert aniversar la Sala Radio, de Ziua Culturii Naţionale

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi ca parte a evenimentelor de celebrare, ...

Antena Satelor se aude, de astăzi, la COMĂNEȘTI pe 89,00 FM

Începând cu ora 12:00, a devenit funcțională FRECVENȚA radio ...

AGRICULTURA

Săptămâna 23 - 29 noiembrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 401
Săptămâna 09 - 15 noiembrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 390
Săptămâna 02 - 08 noiembrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 390
Săptămâna 26 octombrie - 01 noiembrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 360
Săptămâna 19 - 25 octombrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 365
Săptămâna 12 - 18 octombrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 360
Săptămâna 28 septembrie - 04 octombrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 360
Săptămâna 21 - 27 septembrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 367
Săptămâna 31 august - 06 septembrie 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 330
Săptămâna 24 - 30 august 2015
  COTAȚII ROMÂNIA EURO/MT Semințe floarea soarelui FOB Cța 353
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Îngrijirea pomilor fructiferi în lunile de toamnă
Septembrie și octombrile sunt lunile propice îngrijirii pomilor fructiferi, în funcție de fiecare
În via de la Dumitra a lui Harşianu musteşte pasiunea şi adevărul
O discuţie cu inginerul Octavian Harşianu despre viţa de vie şi vin se transformă, vrei nu vrei, într-o poveste
Cum se face vinul bun
Obţinerea vinurilor de calitate este condiţionată de aplicarea mai multor lucrări cum ar fi: umplerea vaselor,
Combate musca cireşelor
Laboratorul de Prognoză, Diagnoză şi Avertizare, din cadrul Oficiului Fitosanitar Bihor recomandă ca în această
Tratament pentru combaterea dăunătorilor la pomii fructiferi
Oficiului Fitosanitar Bihor recomanda ca în această perioadă să se execute tratamentul pentru combaterea
Pagube însemnate în culturile de vișin și cireș
Oficiul Fitosanitar Vâlcea, avertizează că în livezi au apărut şi dezvoltat viermele şi musca cireşelor
Tratamente la pomii fructiferi
Oficiul fitosanitar Bistrita-Nasaud atentioneaza ca in aceasta perioada ar trebui sa se acorde o atentie deosebita
Boli şi dăunători în livezi
Condiţiile climaterice din ultimele zile au favorizat apariţia şi dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor în livezile
Salvia, planta care ține doctorul departe
De mii de ani, o mare atenţie a celor preocupaţi de terapiile naturiste a fost îndreptată către salvie. Care este
Muşcata şi secretele ei
Chiar și în ziua de astăzi, în vasta ofertă de flori care există pe piață, mușcata este una dintre cele mai apreciate
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Culturile agricole din Argeș, afectate de secetă
"În județul Argeș chiar dacă ar ploua două săptămâni de acum înainte, culturile tot compromise ar
Despăgubiri pentru secetă
Fermierii care nu şi-au irigat culturile, deşi au avut această posibilitate, nu vor primi despăgubiri pentru
Lista neagră a pesticidelor din UE
Catalogul Greenpeace intitulat „Lista neagră a pesticidelor în UE” a fost publicat într-o nouă
România a dat
Prețul grâului exportat de Rusia și-a reluat declinul săptămana trecută, datorită recoltelor mari din regiunea
Recomandări pentru cultivatorii de cartof
În această perioadă se recomandă efectuaria tratementelor fitosanitare în culturile de cartof. Produse
„Viaţa la ţară”, cu Tatiana Mircea: Ce facem cu terenurile agricole necultivate?
Astăzi vă propunem spre ascultare un subiect intersant. Este vorba despre terenurile din România care rămân
Controalele prin teledetecție amână subvențiile pe suprafață
Controalele prin teledetecţie efectuate de Agenţia de Plăţi de care depind subvenţiile pe suprafaţă pe care le vor
Culturile pentru care puteți primi subvenții de la stat. Se acordă până la 620 euro/ha/an
Fermierii români au posibilitatea să acceseze pachete de sprijin substanțiale din PNDR 2014-2020. Sunt plăți
Seceta a dus la producții record de dovleci
Dovlecii sunt mai mari si mai dulci decat in anii trecuti, iar in unele locuri din tara productia depaseste 60 de tone,
România NU va interzice cultivarea organismelor modificate genetic
România nu se va număra printre țările europene care au anunțat deja ca se vor opune cultivării de organisme
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
În Bistrița Năsăud au crescut efectivele de animale
Doar în privința cabalinelor nu se înregistrează creșteri. În acest context și comercializarea
Lâna de la oi – material de construcții!
De foarte multă vreme oierii se plâng că lâna nu mai poate fi valorificată, că nu mai are căutare în
Reguli privind producerea și valorificarea laptelui de oaie
Condițiile geo-climaterice caracteristice tării noastre, au determinat dealungul timpului ca un număr însemnat de
România poate fi afectată de boala contagioasă a bovinelor din Bulgaria
Autorităţile sanitar veterinare din România averizează că ţara noastră are un „risc imediat, foarte
Fermierii din sectorul laptelui pot depune cerere pentru a primi ajutor financiar excepţional
Fermierii din sectorul laptelui şi a produselor lactate pot depune cerere pentru a primi ajutor financiar excepţional,
Folosirea antibioticelor la animale ar putea fi limitată de Parlamentul European
Crescătorii de animale din Uniunea Europeană vor trebui să utilizeze mai puține antibiotice în ferme, deoarece
Fără antibiotice în produsele de origine animală
În vederea combaterii rezistenței bacteriilor la antibioticele din zilele noastre, utilizarea medicamentelor
Ciobanii pot avea câţi câini vor, dar păşunatul se face doar pe terenuri proprii până la 31 martie
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a fost chestionat, în plenul Senatului, cu privire la stadiul în
Care sunt documentele necesare privind subvențiile pentru creșterea animalelor
Fermierii români pot solicita la APIA ajutoare de stat pentru creșterea animalelor, potrivit H.G.1179/2014.
Fermele zootehnice ar putea beneficia de ajutoare excepţionale
Proiectul de hotărâre privind distribuirea sumei stabilite pentru acordare a unor ajutoare excepţionale cu
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Jujube
Curmalul chinezesc se remarcă prin rezistența deosebită la secetă, ger, boli și dăunători și prin fructele cu
Tehnologia cultivării plantelor medicinale. Lavanda, o cultură cu parfum de câștig
Agricultura evoluează de la o zi la alta, astfel că în unele zone, în loc de culturile de porumb sau
Măsuri pentru sporirea credibilității produselor ecologice în rândul consumatorilor
Guvernul a aprobat miercuri completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/ 2000 privind produsele
Tehnologii de cultivare a plantelor medicinale în sistem bio
Cultivarea plantelor medicinale, chiar dacă nu necesită înființarea de culturi pe suprafețe mari de teren,
Cultivarea plantelor medicinale în sistem bio - trei povești de succes
Cultivarea plantelor medicinale se numără printre cele mai profitabile afaceri din sectorul agriculturii ecologice.
Cultivarea plantelor medicinale în sistem bio. Cum să ai o afacere de succes
Cultivarea plantelor medicinale în sistem bio a devenit tot mai interesantă și pentru micii agricultori din
Câți bani primesc fermierii care dezvoltă agricultura ecologică
Fermierii pot beneficia de subventii speciale APIA pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. „Acest sector
Tehnologie revoluționară pentru agricultura pe verticală, care folosește factorii poluanți din mediul urban industrial
Începând cu anul 2012, inventatorul și antreprenorul american Darin Pastor a căutat o soluție care să
Ministrul Agriculturii şi angajaţii ministerului de resort vor străbate satele României, începând cu data de 1 iulie
Ministrul Agriculturii şi angajaţii ministerului de resort vor străbate satele României, începând cu
România propune statelor UE crearea unei agenţii europene pentru agricultura ecologică
România propune statelor UE crearea unei agenţii europene pentru sectorul ecologic, sprijinirea cercetării
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
A debutat ancheta structurală în agricultură, organizată de INS. Ce obligații au persoanele fizice
Legislaţia europeană referitoare la statistica structurilor agricole prevede organizarea şi efectuarea anchetelor
„Viaţa la ţară” cu Tatiana Mircea: „Importăm cantităţi foarte mari din specii de pește pe care le putem creşte aici mult mai ieftin”
Discutăm despre situaţia fondului piscicol din România, unde vor avea loc acţiuni de populare cu peşte şi cum se
Radio Antena Satelor -
ANTENA SATELOR (8 aprilie, ora 13:03) - "Viaţa la ţară" - Realizator: Bine v-am regăsit la "Viaţa la ţară". Avem,
Ce se întâmplă cu subvențiile fermierilor din 2018
Europarlamentarul Daniel Buda a adresat comisarului european Phil Hogan o întrebare legată de modul în care
Cum se acordă sprijinul cuplat pentru soia
Ghidul pentru solicitanţii de PLĂȚI DIRECTE şi AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORII în sectorul vegetal –
Formularul cererii unice de plată aprobat de ministrul Agriculturii
Achim Irimescu, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a semnat, în 22 februarie, Ordinul pentru
Tratamente fitosanitare recomandate pentru plantele de seră
Tratamentele fitosanitare, fie ele cele clasice, prin folosirea insecticidelor, fie cele folosite în agricultura
Fermierii cer regândirea legii vânzării terenurilor agricole
Legea vânzării terenurilor agricole îi nemulţumeşte pe mulţi dintre fermieri români, motiv pentru
Prima prognoză a anului despre producţia agricolă
Specialiştii Comisiei Europene susţin că o parte dintre culturile agricole de toamnă din România au suferit din
Noile prevederi ale Legii Cooperativelor Agricole
Una dintre marile hibe ale agriculturii noastre rezidă din spaima fermierilor de a se asocia în cooperative, ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Tractorul românesc, ce a fost şi ce mai este
Că marea privatizare a îngenuncheat industria utilajelor agricole, nu mai e o noutate, dar că încă mai avem
Aplicație smartphone pentru agricultură
USAMV Cluj Napoca și un furnizor de îngrășăminte au pus la punct o aplicație pentru telefoanele inteligente
Certificări în Agricultură - Standardul GlobalG.A.P. (Bunele Practici Agricole)
Tot mai multi agricultori romani sunt interesati de certificarea calitatii produselor obtinute. Acest fapt se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
Albinele nu mai zumzăie şi culeg tot mai puţin polen din cauza pesticidelor
Cercetătorii au constatat că insecticidele nicotinoide, cele mai larg folosite în agricultură, prejudiciază
Păstura – cel mai valoros produs al stupului
Păstura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar şi cel mai puţin cunoscut. Pe scurt, păstura este un polen
Rata de mortalitate a albinelor, subiect de interes pentru cercetători
Albinele din întreaga lume ar putea în curând să poarte mici dispozitive electronice, ca parte a unui
Atenție la mierea falsificată!
Despre valoarea nutrițională și terapeutică a acestui aliment am auzit cu toții. Este important însă să consumăm
Propolisul, aliat în lupta împotriva cancerului
Cu mii de ani in urma, civilizatiile antice foloseau propolisul pentru proprietatile sale medicinale. Grecii il
VIDEO: Stupul care extrage mierea automat
Stupul Flow este o nouă invenție care promite să elimine procedurile grele și anevoioase de colectare a mierii din
Cum au ieșit albinele din iarnă?
Iarna capricioasă a influențat bunăstarea familiilor de albine. Cu atât mai mult cu cât sezonul rece a
Uimitoarele efecte ale mierii Manuka
Efectele terapeutice ale mierii sunt cunoscute de mii de ani. Chiar dacă oamenii de știință nu au reușit să explice
Folosiți săpunuri naturale cu ingrediente apicole!
Săpunurile naturale cu ingrediente apicole sunt produsele recomandate de specialiştii în domeniu, deoarece ne
Cercetarea apicolă românească, rol determinant în furnizarea de tehnologii la nivel mondial
România produce, în medie, 20 de mii de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4