Mărţişor, simboluri şi tradiţii străvechi

Calendaristic, astronomic şi tradiţional începutul de primăvară reprezintă momentul propice când se pot realiza previziuni ale anului agricol care vine.


Mărţişorul, cel care celebrează venirea primăverii, este o sărbătoare specific românească. În această zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţisoare, ca mici semne de mulţumire. Se consideră că marţisoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc.

Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşie cu alb sau alb cu negru ce semnifică lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, inima. Mărţişorul era aruncat sau purtat până la venirea berzelor, care trebuiau să ia „negreţele” (oxidarea produsă de soare) şi să aducă „albeaţa” sănătoasă obrazului.

Interesante sunt şi explicaţiile prezenţei personajului Dochia, care, în tradiţiile populare, dezvoltă motive variate, conturtând o personalitate complexă. Prima zi a primăverii este ziua Babei Dochia. Aceasta este o bătrână zeită agrară, care moare de 1 martie şi renaşte de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeiţa Terra Mater şi poate fi asociată cu Diana şi Iuno de la romani şi cu Hera şi Artemis de la greci.

Legenda Babei Dochia ne-o prezintă pe aceasta ca fiind o femeie bătrână ce avea o fiica vitregă pe care o ura. Într-o zi de iarnă geroasă, Dochia i-a dat o haină foarte murdară cerându-i să o spele la râu până devine albă ca zăpada. Pe măsură ce o spăla, haina devenea tot mai neagră.

Îngheţată de frig şi cuprinsă de disperare, fata plângea când a aparut Mărţişor, un bărbat tânar care i-a oferit o floare magică şi a sfătuit-o să se întoarca acasă. Când a ajuns fata acasă, pânza era albă ca neaua. Bătrânei Dochia nu i-a venit să işi creadă ochilor.

Văzând floarea rosie, prinsă în părul fetei, Dochia a crezut că primăvara a revenit şi a plecat cu turma de oi pe munte. Urcând muntele, vremea s-a făcut frumoasă, aşa că Dochia a renunţat, pe rând, la cojoacele pe care le purta. Când a ajuns în vârf, vremea s-a transformat în vifor şi atunci s-a arătat Mărţisor: "Vezi cât de rău este să stai în frig şi umezeală?" a grăit el, "tu, cea care ţi-ai obligat fiica să spele haine în râul îngheţat!" Apoi a dispărut. Bătrâna a rămas singură pe munte, a venit gerul şi oile au fost transformate în pietre. De atunci roşul şi albul simbolizează lupta între bine şi rău, între iarnă şi primăvară.

După unele tradiţii, firul marţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemenea ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăverii, la naşterea anului agrar. De la români şi aromâni, obiceiul a fost preluat şi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.

În multe săpături arheologice din România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi se purtau la gât. Culoarea rosie, dată de foc şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii bărbatului. De altfel şnurul mărţişorului exprima împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanenta mişcare a materiei.

El semnifică schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si roşu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nuntă şi înmormântare.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Mărţişorul de care se agăţa o monedă metalică de argint şi, uneori, de aur, se purta legat la mână, uneori prins în piept sau la gat.

El era scos, în raport de zona etnografică, la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paşte, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi (măceş, porumbar, trandafir, păducel, vişin, zarzar, cireş etc) şi agăţat pe ramurile înflorite.

Se credea că purtatorii marţişorului vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi. Aromânii puneau mărţişorul în ajunul zilei de 1 martie, în seara zilei de 28 sau 29 februarie.

Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi Bucovina mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor.

Era credinţa ca portul mărţişorului face ca aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi cumparau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.

Odată cu 1 martie european ar trebui să ne aducem aminte de solemnitatea mărţişorului, de actul ritualic, de speranţa care alătură, de afecţiunea gestului, rostul vieţii şi albul gândului curat. Un simplu şnur ajunge. El este aducătorul de noroc şi belşug.

Numai el apără şi poartă nevăzut mângâierea dragostei. E mai mult decât un gest. E chiar începutul speranţei, nădejdea că va fi mai bine.

Autor: Sorin Mazilescu

ULTIMELE ŞTIRI

Doar pentru pasionați: ateliere de creație la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, Argeş

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, Argeş, organizează, ...

În această seară se încheie, la Pitești, cea mai mare expoziție dendrofloricolă din România

După cum transmite corespondentul Radio România Antena Satelor, ...

„Artă populară japoneză din regiunea Tohoku” la Muzeul Satului

 

Ambasada Japoniei, Japan Foundation şi Muzeul Național al Satului ...

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești la Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 26 ...

Bani nerambursabili prin Grupurile de Acțiune Locală pentru proiecte de investiții în agricultură și infrastructura din mediul rural

 

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunii ...

Agricultura se face din fața calculatorului. Celebrul joc Farmville a devenit realitate

Cu toții ne amintim de celebrul joc propus de Facebook, Farmville, care a ...

Festivalul Naţional – Concurs de muzică populară „Sus la munte, la Muscel” stă să înceapă

În Săptămâna Luminată, mai precis între 19 și 22 aprilie la ...

ANOFM oferă peste 26.000 locuri de muncă

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Piteștiul va fi capitala florilor timp de 3 zile

Cea mai mare expoziție dendrofloricolă din România, care are loc de 40 de ...

Mâine are loc proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământ, sesiunea 2017

Proba scrisă a examenului naţional de definitivare în ...

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit operațional

Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a ...

Producătorii de lapte şi fermierii primesc ajutoare de adaptare

 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură aduce la cunoștință ...

Omul sfințește locul. Despre meșteșugul picturii pe sticlă cu artistul Ioan Borlean

În credința că „veșnicia s-a născut la sat”, artistul Ioan ...

Târgul Agro Pitești își așteaptă vizitatorii cu multe surprize

La Pitești, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș organizează și ...

Concurs de muzică populară pentru tineri, săptămâna viitoare, la Caracal

Festivalul Concursului de muzică populară intitulat "De dor de primăvară" va ...

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2