Mărţişor, simboluri şi tradiţii străvechi

Calendaristic, astronomic şi tradiţional începutul de primăvară reprezintă momentul propice când se pot realiza previziuni ale anului agricol care vine.


Mărţişorul, cel care celebrează venirea primăverii, este o sărbătoare specific românească. În această zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţisoare, ca mici semne de mulţumire. Se consideră că marţisoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc.

Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşie cu alb sau alb cu negru ce semnifică lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, inima. Mărţişorul era aruncat sau purtat până la venirea berzelor, care trebuiau să ia „negreţele” (oxidarea produsă de soare) şi să aducă „albeaţa” sănătoasă obrazului.

Interesante sunt şi explicaţiile prezenţei personajului Dochia, care, în tradiţiile populare, dezvoltă motive variate, conturtând o personalitate complexă. Prima zi a primăverii este ziua Babei Dochia. Aceasta este o bătrână zeită agrară, care moare de 1 martie şi renaşte de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeiţa Terra Mater şi poate fi asociată cu Diana şi Iuno de la romani şi cu Hera şi Artemis de la greci.

Legenda Babei Dochia ne-o prezintă pe aceasta ca fiind o femeie bătrână ce avea o fiica vitregă pe care o ura. Într-o zi de iarnă geroasă, Dochia i-a dat o haină foarte murdară cerându-i să o spele la râu până devine albă ca zăpada. Pe măsură ce o spăla, haina devenea tot mai neagră.

Îngheţată de frig şi cuprinsă de disperare, fata plângea când a aparut Mărţişor, un bărbat tânar care i-a oferit o floare magică şi a sfătuit-o să se întoarca acasă. Când a ajuns fata acasă, pânza era albă ca neaua. Bătrânei Dochia nu i-a venit să işi creadă ochilor.

Văzând floarea rosie, prinsă în părul fetei, Dochia a crezut că primăvara a revenit şi a plecat cu turma de oi pe munte. Urcând muntele, vremea s-a făcut frumoasă, aşa că Dochia a renunţat, pe rând, la cojoacele pe care le purta. Când a ajuns în vârf, vremea s-a transformat în vifor şi atunci s-a arătat Mărţisor: "Vezi cât de rău este să stai în frig şi umezeală?" a grăit el, "tu, cea care ţi-ai obligat fiica să spele haine în râul îngheţat!" Apoi a dispărut. Bătrâna a rămas singură pe munte, a venit gerul şi oile au fost transformate în pietre. De atunci roşul şi albul simbolizează lupta între bine şi rău, între iarnă şi primăvară.

După unele tradiţii, firul marţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemenea ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăverii, la naşterea anului agrar. De la români şi aromâni, obiceiul a fost preluat şi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.

În multe săpături arheologice din România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi se purtau la gât. Culoarea rosie, dată de foc şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii bărbatului. De altfel şnurul mărţişorului exprima împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanenta mişcare a materiei.

El semnifică schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si roşu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nuntă şi înmormântare.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Mărţişorul de care se agăţa o monedă metalică de argint şi, uneori, de aur, se purta legat la mână, uneori prins în piept sau la gat.

El era scos, în raport de zona etnografică, la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paşte, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi (măceş, porumbar, trandafir, păducel, vişin, zarzar, cireş etc) şi agăţat pe ramurile înflorite.

Se credea că purtatorii marţişorului vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi. Aromânii puneau mărţişorul în ajunul zilei de 1 martie, în seara zilei de 28 sau 29 februarie.

Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi Bucovina mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor.

Era credinţa ca portul mărţişorului face ca aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi cumparau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.

Odată cu 1 martie european ar trebui să ne aducem aminte de solemnitatea mărţişorului, de actul ritualic, de speranţa care alătură, de afecţiunea gestului, rostul vieţii şi albul gândului curat. Un simplu şnur ajunge. El este aducătorul de noroc şi belşug.

Numai el apără şi poartă nevăzut mângâierea dragostei. E mai mult decât un gest. E chiar începutul speranţei, nădejdea că va fi mai bine.

Autor: Sorin Mazilescu

ULTIMELE ŞTIRI

„Sărbătoarea Recoltei” are loc astăzi în localitatea argeșeană Băbana

Astăzi, în comuna argeșeană Băbana, are loc „Sărbătoarea ...

Sunt multe semne de întrebare în privința asigurării lemnelor pentru foc

Este îngrijorare și nesiguranță la nivelul Ministerului Apelor și ...

La Cumpăna se sărbătoresc „Zilele Recoltei” de peste an

Prima zi din cadrul Festivalului „Rodul Pământului – Zilele ...

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul zootehnic

 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că ...

Cel mai bătrân stejar din România, celebrat şi în acest an

 

Cel mai bătrân stejar din România, în vârstă de ...

Proprietarii de păduri din zone protejate încă mai pot depune cereri de compensaţii

ATENȚIE: Mai sunt doar 8 zile pentru depunerea cererilor în vederea ...

Ajutoare financiare de la Guvern pentru localitățile afectate de furtuni

Peste 36 de milioane lei au fost alocate de Guvern pentru înlăturarea ...

AGRALIM 2017 și-a deschis joi porțile la Iași

AGRALIM 2017 își deschide porțile în perioada 21-24 septembrie, ...

Zona montană a României – un areal special

 

Zona montană a României, constituie un teritoriu special. Un loc ...

Cum să ne comportăm în caz de furtună?

Conform Administrației Naționale de Meteorologie, până mâine seară ...

Două drumuri de legătură între Oradea şi comune limitrofe vor fi reabilitate

 

Viceprimarul municipiului Oradea, Florin Birta, alături de primarii din ...

Jurnaliştii Radio Chişinău, parte a echipei Radio România

Incepând de astăzi, 13 jurnalişti de la Radio Chişinău participă la un ...

Consumul de miere în România este de trei ori mai mic decât media europeană

Consumul de miere în România este de 500-600 de grame pe locuitor ...

Furtuni violente în vestul țării. Bilanțul este catastrofal

8 morți și 68 de răniți.

Update: Numărul victimelor în urma futunii ...

Sărăcia, abuzul și dizabilitatea, principalii factori ai separării copiilor de familie

9.614 copii au fost separaţi de familie în ultimul an, aceştia fiind daţi ...

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2