Mănăstirea „Învierea Domnului” - Habra, Maramureş

Să porţi mănăstirea în suflet secole la rând, crezând din toată inima că Dumnezeu a tăinuit-o în pământ pentru a o salva de la pustiire şi să-i auzi clopotul cel mare bătând în noaptea de Înviere, acolo în pământ, este cea mai tulburătoare mărturisire de credinţă! Creştinii din Ţara Chioarului au purtat aşezământul ascuns până în prezent, aşezându-l pe temelie nouă la Habra, în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, la numai 7 km de Baia Mare, în hotarul comunei Groşi, lângă satul Ocoliş.

MĂRTURII: Acum 400 de ani, se ştia că pe colina Habrul, „de la marginea Ţării Chioarului, de deasupra Băii Mari", de lângă colinele Călugăreşti şi Galilei, exista un lăcaş de închinăciune din „vechime". Mănăstirea se numea Habrul sau Habra, cum era de altfel consemnată şi în documente. Dintr-o scrisoare a Episcopului Serghie al Maramureşului, aflăm că aceasta era a doua ca însemnătate în acest spaţiu sacru, după Mănăstirea „Sfântul Arhanghel Mihail de la Peri", fiind înzestrată, ca şi prima, de aceiaşi voievozi maramureşeni, Balc şi Drag, nepoţii descălecătorului Dragoş Vodă.

Pentru vina clerului ortodox din Transilvania de a-l fi sprijinit pe domnitorul Mihai Viteazul, după uciderea acestuia la 9 august 1601, au urmat represaliile. Episcopul Efrem de Habru îl urmase pe domnul întregitor şi semnase împreună cu alţi episcopi devotaţi actul sinodal din Suceava, la 2 iunie 1600. Aşa a dispărut mănăstirea.

Menirea din vechime a aşezământului era aceea de a se ruga „pururi sfinţilor, pentru rămânerea ţării noastre", cum reiese din memoriul trimis din Baia Mare autorităţilor austriece, la 15 septembrie 1614, de „noi, toată preoţimea şi nobilimea românească din ţinutul Băii Mari, Chioarului şi Sătmarului" în cauza refacerii mănăstirii „care s-a pustiit de tot, aşa că de opt ani n-o mai locuieşte nimeni..." Petiţionarii cereau dreptate şi să li se restituie pământul mănăstirii, „acel loc pentru rugă sfântă".

Din această tulbure perioadă datează şi LEGENDA că Dumnezeu a ascuns biserica în pământ şi că, dacă pui urechea în noaptea de Înviere, se aud clopotele cum cântă acolo.

Legenda mai spune că cineva a vrut să ia clopotul, să-l ducă în altă parte, „şi s-a drugălit şi a ajuns tot în mlaştina unde se afla biserica! Şi clopotul de acolo cântă", cum relatează maica stareţă Iustiniana Călini, care mai spune: „Au fost aproape 400 de ani de când mănăstirea a rămas doar în sufletul credincioşilor care nu puteau concepe, în mintea lor simplă, că cineva a putut să distrugă o mănăstire.

Din această uriaşă credinţă, încă din primăvara anului 1990, s-a reluat obiceiul secular al pelerinajului de Paşti pe Habru, unde legenda spune că la miezul nopţii de Înviere, „deasupra bisericii înghiţite de mlaştină ardeau pe locul sfânt flăcări şi se auzea clopotul vestind Învierea". Aici s-a aşezat o cruce, iar la 16 februarie 1996, la cererea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, s-a aprobat reînfiinţarea mănăstirii, cu hramul „Învierea Domnului".
Oamenii vin aici pentru că simt că aceasta este mănăstirea pe care o poartă în suflet din neam în neam.

ULTIMELE ŞTIRI

16 Grupuri de Acțiune Locală pentru Pescuit au primit finanțare de la Guvern

 

Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a aprobat, ...

Schimbări la nivelul conducerilor unor prefecturi

 

Executivul a adoptat în ședința din 22 martie o serie de ...

Guvernul continuă finanțarea programelor de mediu

 

Guvernul va finanța, în anul 2017, proiecte și programe pentru ...

Un an fără fumat în spațiile publice închise din România

Intrarea în vigoare, în luna martie 2016, a legii care interzice ...

Sâmbătă seara toată lumea stinge lumina!

La 10 ani de la prima ediție Orei Pământului, ce a avut loc la Sydney, ...

ANOFM: peste 22.000 locuri de muncă sunt vacante la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

APIA: 31 martie, termen pentru accesarea măsurilor referitoare la împădurire

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură reamintește, într-un ...

APA - element banal, pentru viață e vital!

Ziua Mondială a Apei se sărbătorește miercuri, 22 martie. Cu această ...

Cele mai frumoase ouă de Paște vor fi încondeiate la Rogojești

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ...

Pădurile, în centrul atenției, astăzi, de ziua lor

Ziua Internațională a Pădurilor este marcată, la nivel mondial, în ...

Lamia Beligan, în rolul carierei sale, din suflet pentru copiii cu autism!

Lamia Beligan, singura actriță română care a adus-o la viață pe Vivien ...

Începând cu luna martie vor fi lansate toate măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Pe 15 martie a avut loc prima întâlnire a Comitetului de ...

Caravana de reciclare a deșeurilor electrice și electronice a ajuns în Argeș

Cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Intercomunitară "Servsal", o caravana ...

Mâine este sărbătorită la nivel mondial Ziua Sănătăţii Orale

Mâine este Ziua Mondială a Sănătăţii Orale, zi în care trebuie să ...

România și Italia vor colabora pentru înființarea unui centru de sprijin și asistență pentru victimele traficului de persoane

Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, ...

REŢETE DE SUFLET

Rețeta zilei de miercuri. Toci sau tocinei de cartofi
Toci - in Tinutul Neamtului. Tocinei - in Bucovina. Oricare le-ar fi numele - si oricare ar fi diferentele de reteta -
Rețeta zilei de vineri. Chiftele de năut ca în Sfântul Munte
Si daca astazi va aducem dinainte un fel de mancare din alta parte a lumii, nu inseamna ca am renunțat la preocuparea
Rețeta zilei de joi. Prăjitură deșteaptă
Despre prăjitura aceasta tot se aude printre gospodine. Păstrează gustul retetelor romanesti de odinioară, dar
Rețeta zilei de duminică. Pilaf ca la Sfântul Munte
Viata la manastire presupune impunerea unor restrictii, inclusiv in alimentatie, pe care oamenii de rand le pot aplica
Rețeta zilei de luni. Linte făcăluită
Cine stie cate dintre vechile retete romanesti sunt pierdute? Dar, cu rabdare, le putem regasi... Fara indoiala,
Rețeta zilei de miercuri. Pârjoale de cartofi pentru Miercurea Strâmbă
Ce v-am spus ca saptamana asta, cea dintai din post, e plina de capcane si restrictii? Mai ales pentru... agricultori,
Rețeta zilei de marți. Tărhana de urzici din Marțea Trăsnetelor
Anul acesta, sfarsitul iernii si inceputul primaverii calendaristice stau sub semnul postului, la data de 26 februarie
Rețeta zilei de luni. Ceapă înăbușită
„Dictatura gastronomica” - tomul culinar al lui Constantin Bacalbasa, jurnalistul si gurmandul -, chiar
Rețeta zilei de miercuri. Tocana vegetariană a lui Bacalbașa
In introducerea la celebra sa carte de bucate "Dictatura gastronomică", jurnalistul, memorialistul şi scriitorul
Rețeta zilei de marți. Puiul dietetic
"Fara indoiala, dintre toate legumele de pe lume, cel mai bun e... puiul. Si n-ai nevoie de nimica sa faci din el cea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
Crăciunul în tradiția românească
Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc.
Tradiții de Ignat
În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o
TRADIȚII și OBICEIURI de Sfântul Nicolae! Ce să nu dăruiești niciodată celor dragi în această zi
TRADITII si OBICEIURI de Sfantul Nicolae 2016. Ziua de 6 Decembrie este un prilej de bucurie, mai ales pentru copii.
Sfântul Andrei, apărătorul de lupi
În tradiţia populară, Sf. Ap. Andrei este numit şi cap de iarnă, în sensul că odată cu prăznuirea sa din
Lăsata Secului 2016: Ce nu ai voie să faci azi! E păcat mare!
Postul Craciunului este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul calendaristic. Cu o zi inainte de intrarea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4