Dialoguri memorabile

Organizatorii Festivalului "RomânIA Autentică", aflat la cea de-a doua ediție, speră ca în acest an să adune peste 10.000 de purtători de ie românească în cadrul evenimentului desfășurat la Hobița și Iași, pentru a o introduce în patrimonial UNESCO.

Aurel Budișteanu - o viață ca o horă cântată la acordeon cromatic. Romica Puceanu i-a zis Șoricel. Acordeonul era mai mare decât artistul care-l mânuia, făcându-l să cânte, să geamă, să joace. După ce a cunoscut gloria în România, pe scenă, la radio și la tv, a ales străinătatea, exilul. Și a urcat din nou, de la muzicantul de stradă la artistul care cântă pe scena spectacolului lumii și adună aplauze și flori.

Din spatele nonagenarei aflată în faţa mea mă priveşte o fată frumoasă, de care m-aş putea îndrăgosti la prima vedere. Minunea nu se petrece, pentru că tânăra cu ochii bleumarin stă cuminte-ntr-un tablou şi doar proiecţia ei în timp (aceiaşi ochi, aceeaşi simplitate dezarmantă) prinde viaţă, vor­bin­du-mi aproape în şoaptă. Stau faţă-n faţă cu Eva Agh şi nu-mi vine să cred că între ea şi fiinţa vaporoasă din ramă s-au aşezat 70 de ani. Cum oare? Evreica Eva Agh a ajuns de trei ori dinaintea crematoriului de la Auschwitz şi tot de trei ori a fost trimisă înapoi în baracă. I-a văzut pe nazişti împuşcându-i mama. A avut noroc, spune: n-a nimerit sub microscopul lui Mengele şi nici în camera de gazare a lui Himmler.

Acum are 90 de ani şi locuieşte la Turda. A stat, înainte la Aghireşti, la Cluj, la Bistriţa, şi la Jidoviţa – un cartier din Năsăudul de azi, care, după ce s-a chemat Tradam, şi-a luat (oricât ar părea de bizar!) noua denumire din romanul "Ion" de Liviu Rebreanu. La Jidoviţa, majoritatea familiilor, erau de evrei, negustori de "holircă" (rachiu) proveniţi din cei care, pe timpul imperiului austro-ungar, n-aveau voie să se stabilească în localităţi grănicereşti. În 1944, Eva avea 17 ani şi se obişnuise să poarte steaua galbenă a evreilor indezirabili când ieşea din casă. La Cluj, tatăl ţinea o prăvălie de haine din veniturile căreia au putut trăi până când a venit ordinul ca toţi evreii să se prezinte la Fabrica de Cărămidă. Acolo era ghetoul. "Am stat la fa­brică", ne povesteşte cu o voce întreruptă de tuse, circa trei săptămâni. Eram, în barăci, până la 200 de persoane. Cu noi era şi moşul meu, tatăl mamei, de 99 de ani, care a murit, în tren, după trei zile, în drum spre Auschwitz."

"Într-o zi", deapănă Eva Agh firul aminti­rilor, "am aflat că vom fi duşi în lagărul de concentrare. Am făcut cam o săptămână cu trenul. În ghetou avusesem voie să păstrăm un inel, o verighetă, un lănţişor şi un ceas de aur. La Auschwitz, când am sosit, nemţii ne-au luat tot. Nu i-au putut scoate mamei cerceii şi i-au rupt pur şi simplu urechea. Acolo, am fost se­paraţi copiii, adolescenţii, părinţii, bărbaţii, femeile. Eu am avut norocul că am putut rămâne cu mama. Am trăit împreună cu ea circa o lună. Eram 150 de persoane într-o baracă, cu trei-patru paturi suprapuse ei le ziceau priciuri. Dormeam, una lângă alta, şase persoane. Mâncarea era groaznică. Zilnic, la ora 6, era apel şi trebuia să fim în rând, în curte... Într-o vreme, am descoperit că doctorul Mengele, care era şeful nostru pe linie igienică, avea o obsesie. Era medic psihiatru sau aşa ceva şi făcea analize, ca să vadă ce legătură genetică este între mamă şi fiică sau între gemeni". Eva Agh şi mama ei nu-l preocupau, pentru că tânăra fusese adoptată, la vârsta de 2 ani ("M-am născut în Oradea, dar nu-mi ştiu exact vârsta, pentru că am fost dusă de mama mea naturală la Casa de Copii. De acolo m-au luat cei pe care n-am încetat să-i numesc toată viaţa părinţii mei, familia Marcus din Aghireşti").

În lunile cât a stat la Auschwitz – Birkenau, Eva Agh ar fi putut muri de mai multe ori. "Ştiam când sunt duşi oamenii din lagăr la crematoriu. Seara se vedea de la distanţă când ardeau flăcările." A fost dusă şi ea, de trei ori, în faţa crematoriului. Cum a scăpat? Nici astăzi nu înţelege. "Prima dată, am fost duşi noi, tinerii, în faţa crematoriului. Nu ştiu ce s-a întâmplat că ne-au ţinut aşa, vreo două ore, şi pe urmă ne-au trimis înapoi în barăci. Poate că au vrut să ne sperie sau poate că n-am mai avut loc în maşina morţii... La vreo lună de zile, s-a întâmplat la fel. A treia oară, de la crematoriu ne-au îmbarcat direct în vagoane şi ne-au dus în Lenzing, la o fabrică de celuloză şi vată de sticlă. Acolo am lucrat, din septembrie 1944, până ne-au eliberat americanii, Auschwitzul a fost eliberat de ruşi, în 27 ianua­rie 1945." Însă cea mai dramatică întâmplare din viaţa Evei Agh s-a petrecut la o lună de la intrarea în lagărul morţii, când mama ei s-a îmbolnăvit şi a fost dusă la infirmerie: "A doua zi dimineaţă, am căutat-o. Ea mă aştepta în uşă, la infirmerie. Când a văzut că vin, a fugit spre mine. Şi atunci, nemţii au împuşcat-o, sub ochii mei...".

După Victorie, Eva Agh s-a întors la Cluj. S-a măritat cu un evreu, a adus pe lume un băiat care azi are 64 de ani şi trăieşte la Baltimore; a divorţat, s-a recăsătorit cu un maghiar... N-a emigrat în Israel şi nici n-a urcat pe scara socială. Trăieşte, azi, la Turda, dintr-o pensie care nu-i ajunge să-şi cumpere doctoriile. O ajută vecinii, prietenii, inimoasa Dana Deac de la Societatea Culturală Filarmonia... Cercul de cunoscuţi se împuţinează; la sinagogă, ultima slujbă s-a ţinut în 1984. Lumea se schimbă, încet-încet, totul trece prin maşina timpului cu dinţii mici, necruţători. În oraş, au mai rămas doar câţiva evrei octogenari; poate-ntr-o zi vor fi numai ele, Eva Agh şi Viorica Lauszner, o altă supravieţuitoare de la Auschwitz... Nici nu ştiu: să mă bucur? Să-mi fie trist? Buna seara, doamna Agh, sunt norocos că v-am cunoscut! "Ei, şi dumneavoastră! Suntem nişte jucării stricate. Numai memoria ne funcţionează perfect. M-am născut şi voi muri evreică. Iar cât trăiesc, evreii nu pot uita."

Victimele rebeliunii legionare

Suferinţele evreilor ardeleni nu au fost singulare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul rebeliunii legionare au decedat în jur de 120 de evrei. La sediul legionar au fost sechestraţi aproape 200 de evrei, închişi în podul şi pivniţa casei. După ce au fost jefuiţi, au fost bătuţi cu bâte şi răngi de metal. La 22 ianuarie 1941, o parte dintre cei reţinuţi au fost duşi la marginea Bucureştiului, la Străuleşti. Au scăpat cu toţii, după ce au fost dezbrăcaţi şi bătuţi. Alţii însă au fost duşi în pădurea Jilava, unde au fost împuşcaţi. Ulterior, s-au descoperit acolo 86 de cadavre. Şi mai odioase au fost crimele de la abator, unde victimele au fost agăţate în cârlige. S-au mai comis asasinate şi izolat, aşa cum s-a întâmplat cu familia Frânghieru, din Bucureşti. La Prefectura Poli­ţiei Capitalei, la Sinagoga Malbim, la sediul Uniunii Comu­ni­tăţilor Evreieşti, comisari de poli­ţie legionară şi muncitori le­gio­nari au torturat sute de evrei, dintre care unii nu au supravieţuit. Nici lăcaşele de cult evreieşti nu au scăpat furiei antisemiţilor. Au fost devastate sau incendiate Templul evreilor de rit spaniol din Strada Negru Vodă, Templul "Po­dul Mogoşoaia" din Str. Ate­na, Sinagoga Beyth Homidras Vechiu din Calea Moşilor, Templul Coral din Str. Sf. Vineri, "Sinagoga Mare" din Str. Vasile Adamachi, Templul "Fraterna" din str. Mămulari. 

Un text de Valentin Țigău și Simona Lazăr

Puțini români cunosc astăzi adevăratele creații muzicale populare, pentru că folclorul a fost modificat în timpul regimului comunist, astfel încât să servească, la fel ca literatura proletcultistă din anii '50, intereselor propagandistice ale luptei de clasă.

REPORTAJE

Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome
Și oamenii mari sunt oameni: Păcatele copilăriei
Impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică în martie 1945, Petru Groza a condus Guvernul
Grădina Zmeilor și poveștile sale, tăinuite de stânci
Avem și noi "Meteorele" noastre, nu la fel de populare precum spectaculoasele stânci ale Greciei, însă la
Radio România a împlinit 89 de ani!
La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, se difuza în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din
Elena Caragiani-Stoenescu. Corespondent de război și pilot de avion pe front
Au trecut o sută de ani și încă unul de când Elena Caragiani-Stoenescu înscria în ceasloavele
Ce secrete ascund capetele alungite ale oamenilor care au trăit cândva pe teritoriul României?
Teritoriul actual al României a fost unul dintre locurile preferate de triburile nomade, în special de
Această descoperire adânceşte misterul tăblițelor de la Tărtăria
Tăbliţele de la Tărtăria reprezintă o descoperire extrem de valoroasă, căreia, dacă i s-ar acorda importanţa cuvenită,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război”, la Veneţia
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război” se va deschide vineri, 1 Decembrie, la ora
Cofeturile, delicatesele și meniurile Casei Capșa
„Cofetăria Capșa” a fost fondată în 1852 în casa vornicului Slătineanu de către urmașii unui
Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei
Este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de
Expoziţie
Expoziţia 'Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916 - 1918)' se va deschide miercuri, de la ora
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
Pilot talentat, bărbat şarmant şi cu un comportament de adevărat nobil, a fost singurul român care a participat
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Concert dedicat debutului manifestărilor Centenarului Marii Uniri, în direct la Radio România
Radio România, prin toate posturile sale naţionale şi regionale, transmite în direct concertul-eveniment
Supravieţuitoarea de la Auschwitz care l-a înfiat pe nepotul şefului lagărului
Originară din România, Eva Mozes Kor (83 de ani) are o poveste de viaţă impresionantă: a supravieţuit miraculos
Gala premiilor Festivalului „Maria Tănase”, ediția a XXIV-a
Toamna se numără... premiile Festivalului „Maria Tănase”. De aproape un sfert de secol! Aplauzele au
Radio Antena Satelor vă invită la o întâlnire cu cartea
Miercuri, 15 noiembrie, colega noastră Anamaria Ionescu își lansează cel mai recent roman. Este vorba despre
Strănepotul lui Nicolae Iorga este fondatorul stilului karate fudokan
Fondatorul stilului karate fudokan, Ilija Jorga Soke, care este strănepot al marelui istoric Nicolae Iorga, consideră
Tinerii designeri români promovează tradițiile din Delta Dunării
Obiecte realizate de meşteri populari din judeţul Tulcea şi tineri designeri români sunt promovate, prin
Orchestra Națională Radio, concert dedicat dialogului cultural România – Polonia
Vineri, 10 noiembrie, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio propune un concert – eveniment dedicat
Festivalul SoNoRo revine la cea de-a XII ediţie în Timişoara
Alături de Braşov, Cluj şi Bucureşti, Timişoara va face parte şi în 2017 din circuitul muzicii de cameră propus
Producția de teatru radiofonic a Radio România
Exploziv de Elise Wilk în regia lui Mihnea Chelaru a primit Premiul Asia-Pacific Broadcasting Union 2017, la
Și oamenii mari sunt oameni: Umor păgubitor
Păstorel Teodoreanu (pe numele său real - Alexandru Osvald Teodoreanu) s-a născut la Dorohoi pe 30 iulie 1894. De-a
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cununiţa şi Cununiţa Năzdrăvană, la ceas aniversar
Dublă aniversare în lumea folclorului sătmărean: Ansamblul Folcloric Cununiţa împlineşte 35 de ani de
O nouă ediție a
Doinitorul Traian Barbu împlineşte 64 de ani (n.r. 22 noiembrie). De 50 de ani interpretul cărăşean slujeşte
Tinerii talentaţi sunt aşteptaţi la Festivalul
O nouă ediţie a Festivalului de interpretare a cântecului românesc „Pană de Păun”, se va
Irlanda a decis: Fără animale sălbatice la Circ!
Irlanda va interzice folosirea animalelor sălbatice în spectacole de circ începând cu data de 1
Scandal (ca) la ușa... bisericii, între un preot caterisit și reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
Un puternic scandal a avut loc, duminică dimineaţă, în Biserica „Schimbarea la Faţă a Domnului” din
25 de secole de istorie, într-un sertar dintr-un castel englezesc
O vastă colecţie numismatică, alcătuită din monede provenind din zone îndepărtate de pe glob, inclusiv din Siria
Festivalul
În perioada 7-9 noiembrie vor urca pe scena Teatrului "Elvira Godeanu" din Târgu-Jiu nume mari ale
Spectacol - poveste cu 2 Vibes Symphony, Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio
Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio vor concerta cu casa închisă, în premieră alături de
Concerte de romanță în zonele istorice ale țării, destinate celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918
Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște a inițiat PROGRAMUL NAȚIONAL DE CONCERTE
Crescătorii de ovine vă invită la tocăniţă şi pastramă în Piaţa Obor, în acest weekend
Campania națională de informare și promovare „Alege oaia!”, continuă în acest weekend în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Tone de cereale şi legume, neculese şi distruse de intemperii, în Timiş

Ardeii, varza, vinetele, conopida şi ceapa cultivate pe suprafete întinse ...

Cel mai mare strat de zăpadă din ţară, înregistrat la Bâlea Lac

La 2000 de metri altitudine în Munţii Făgăraş, se înregistrează cel ...

Guvernul ar urma să adopte bugetul pe anul viitor pe 29 noiembrie

Guvernul ar urma să adopte bugetul pe anul viitor pe 29 noiembrie, a anunţat ...

Vinurile de Jelna, amprenta unică a gustului de vin din Transilvania

Vinurile de Jelna au început să prindă tot mai mult contur în ...

Pensionarii deprind tainele IT

Clubul Rotary Cluj-Napoca, în parteneriat cu compania NTT Data ...

"6768, Tăierile ilegale te afectează!"

În judeţul Bistriţa-Năsăud se lansează astăzi proiectul de informare şi ...

Guvern: suntem interesați ca tinerii să citească

Interesul Guvernului este să încurajeze tânăra generaţie să ...

Tudose: avem deschidere pentru reducerea birocrației activității medicilor de familie

Prim-ministrul Mihai Tudose a avut astăzi, la Palatul Victoria, o nouă rundă de ...

ANOFM: peste 20.000 locuri de muncă vacante la nivel naţional

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Argeș: o mașină a Poliției a fost implicată într-un accident rutier

Un accident de circulație în care a fost implicată și o mașină a Poliției ...

Românii își cumpără mașini prietenoase cu mediul

Numărul autovehiculelor ecologice (hibride şi electrice 100%) noi vândute ...

UE va promova anul viitor consumul de carne de oaie și capră

Uniunea Europeană va aloca pentru prima dată, în 2018, fonduri pentru ...

Dosarul „Telemeaua de Sibiu - Indicaţie Geografică Protejată” ajunge la MADR

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat ieri că va sprijini produsul ...

ISU Argeș e la Câmpulung cu caravana „Fii pregătit!”

Caravana „Fii pregătit!” se află astăzi, 19 noiembrie, în ...

Încă un milion de lei pus la bătaie de ANAF

O nouă extragere la Loteria bonurilor fiscale va avea loc astăzi. Fondul total ...

REŢETE DE SUFLET

Saramura de pește a Anastasiei
Ca o abatere de la regula castei bărbaților-pescari, la Tulcea ne-a fost dat să cunoaștem o... pescăriță. Anastasia
Plachie de crap (pentru masa de Vovidenie)
Urcam incet pe drumeagul ce duce spre Biserica Vovideniei din Luncani. Ceata abia ne lasa sa descoperim scandurile
Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
Zamă de găină, pentru Lăsatul Secului
Sinodul din Constantinopol, ținut în anul 1166, în vremea patriarhului Luca Chrysoverghi a uniformizat
Supă-cremă de legume, pentru prima zi de Post
Postul de bucate, fara post de pacate, nu poate avea o semnificatie spirituala. Postul crestin isi atinge tinta doar
Castraveți murați, ca la Slănic Prahova
Ardelean prin nascare, prahovean prin adoptie, inginerul Adrian Sarmasi, de la Salina Slanic Prahova, ne spune ca
Turtă de praz, rețetă oltenească de intrat în Rai
Se zice că o dată se duse un oltean la Poarta Raiului și era obiceiul pe atunci că cine venea în Rai să aducă și
Pastramă de porc cu varză, pentru ziua Sfinților Arhangheli
O poveste populară spune că demult tare, oamenii aflaseră când avea să le vină sorocul, să moară, așa că nimeni
Supă de apă fiartă - rețeta lui Constantin Bacalbașa
La începutul secolului XX și în special în perioada interbelică, bucătăria românească era
Ruladă de ghebe cu cașcaval de Penteleu
N-am ostenit să ne minunăm de cât de inventiv este românul (românul simplu, omul pentru care gătitul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10