Confluenţe: "Numai din izvor curat"

Autor: 

Concertul ,, Numai din izvor curat" s-a desfăşurat în 7 septembrie la Opera Maghiară din Cluj iar a doua zi, la Palatul Culturii din Târgu Mureş şi a cuprins folclor maghiar şi românesc interpretat de cântăreţi populari şi tarafuri tradiţionale în alternană cu aceleaşi melodii prelucrate pentru orchestră de folcloriştii şi compozitorii maghiari Béla Bartók şi Zoltán Kodály.

Partea corală şi vocal-simfonică a fost susţinută de Orchestra Naţională a Ungariei şi Corul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş. Dirijori Kocsis Zoltán şi Vasile Cazan. Au prezentat folcloriştii Ioan Haplea şi Sebö Ferenc. Înregistrările din spectacol au fost oferite de Radio România Târgu Mureş la solicitarea conducerii Radio România Antena Satelor.

În emisiunea Lada de zestre, la rubrica intitulată Confluenţe, au fost difuzate selecţiuni din acest spectacol organizat cu sprijinul Közszolgálat a Magyar Kultúráért Alapítvány (Fundaţia Serviciul Public pentru Cultura Maghiară ).

Ileana Vieru, realizatoare de emisiuni şi coordonatoarea rubricii Confluenţe, destinate tradiţiilor folclorice ale etniilor conlocuitoare, a difuzat trei fragmente selectate şi fonotecate de Aurelian Popa-Stavri din spectacolul prezentat de artiştii maghiari şi români cu mult succes publicului din Cluj şi Târgu Mureş.

Rândurile următoare cuprind comentariul prezentat spectatorilor de către Ioan Haplea, profesor universitar doctor de la Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj Napoca:

Mulţumesc pentru onoranta invitaţie pe care domnul Csiki Boldizsár, compozitor, şi domnul Vasile Cazan, director al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, mi-au adresat-o pentru a spune câteva cuvinte înainte de acest concert exemplar.

Cu ocazia celui de al şaptelea Congres internaţional de muzicologie ţinut în 1958 la Köln, Constantin Brăiloiu în studiul intitulat ,,Muzicologia şi etnomuzicologia astăzi”, relatează următoarea mică şi esenţială istorioară legată de Bela Bartók , citez : << Nu voi uita curând cum într-o seară, în timpul unei discuţii întâmplătoare, Bela Bartók îmi povesti cum în urmă cu 20-25 de ani, într-un sat unde lucrase, mergea de-a lungul unui râu, la apusul soarelui, purtându-şi legendarul fonograf Edison. Pe cărare întâlni o ţărancă şi schimbară câteva cuvinte.

Văzând-o încrezătoare, îi ceru să cânte dar ea se apără sub pretexte bine cunoscute: ,,nu-mi amintesc, la ţară nu avem vreme să ne gândim la cântec, nu am voce, o murit soţul meu, “ etc. Totuşi, abea dispăruse după o cotitură a drumului şi cântecul său se auzi umplând valea însorită şi Bartók o ascultă multă vreme. Când ridică capul pe care îl ţinuse până atunci aplecat, am văzut lacrimi voalându-i albastrul extraordinar al ochilor. De ce îl impresionase atât de mult această amintire ? Cântecul?

Cunoştea sute asemănătoare. Peisajul? Văzuse altele mult mai frumoase. Seninătatea unui amurg de vară ? O gustase de nenumărate ori. Dincolo de toate acestea, era emoţia unei clipe privilegiate în care ne este permisă pătrunderea în sufletul unei umanităţi ascunse şi pe care umbra începe deja să o acopere >>, am încheiat citatul. Mă voi referi succinct la ceea ce am înţeles eu din această relatare având în vedere şi finalul pe care doamna doctor Balog Iulia, preşedinta Fundaţiei Maghiare îl scrie în programul de sală. Fiecare dintre aceste muzici exprimă cele mai variate stări sufleteşti aferente.

În cei peste 40 de ani de când mă ocup cu folclorul şi cu tulburăroarea sa problematică, stâlpii învăţăturii mele au fost Bartók şi Brăiloiu, adică povestitorul şi cel despre care povesteşte, cei despre care am amintit la început. Socotesc concepţia lui Bartók, dincolo de cea a culegătorului, arhivarului, transcriitorului, folcloristului, compozitorului, omului de cultură îndeobşte cunoscut de noi toţi. Prin înţelesurile sale orale, cred eu, Bartók anticipează o teorie filozofică numită teoria enunţului. Ea va fi dezvoltată 25 de ani mai târziu de un filozof, Émil Benveniste şi de un altul al cărui nume este mai cunoscut, Michel Foucault. Ei au elaborat ceea ce se numeşte teoria enunţului. Această teorie spune că enunţarea nu este ceva spus, ci ghicibilul care rămâne nespus.

Mi se pare că şi în textul pe care vi l-am povestit despre Bartók, acesta depăşeşte mentalitatea generală din vremea lui în care lumea înţelegea din folclor atât cât poate. Muzica pe care o vom asculta este o dovadă că Bartók a înţeles în cu totul altă paradigmă această muzică. Bartók alcătuieşte o arhivă tulburătoare care cuprinde 11.000 de cântece! Aşa ceva depăşeşte orice imaginaţie normală. Şi fiul său spune: ,,câteodată stătea patru ore noaptea ca să facă o transcriere după glasul unei femei care nici măcar nu ştie să citeasă sau să scrie, darmite să ştie note muzicale”.

Asta înseamnă că a înţeles infinit mai mult decât contemporanii lui ceea ce se ascunde acolo. Ba mai mult, Bartók spune : ,,de aici, din melodia aceasta nu se poate muta o iotă!”, adică lucru care ne trimite evident la Vechiul Testament, în care nu se poate schimba nimic. Nu se poate să nu rămâi tulburat de un om care îşi dă atâta osteneală, când o ţărancă de 17 ani, analfabetă, leagă în cântarea pe vocala a de 32 de ori două sunete apropiate şi el scrie 32 de semne cu ortografie de şcolar cuminte.

Eu nu reuşesc întotdeauna să-i lămuresc pe studenţii mei de suficienta cutremurare în faţa unei astfel de transcrieri şi atunci Bartók îmi vine de fiecare dată în ajutor şi spun: pe mine nu mă credeţi, dar pe el, cu siguranţă că îl credeţi. Din punctul acesta de vedere, exemplul lui Bartók este un sprijin de neînlocuit. Un alt gând vreau să vi-l spun: se instalează aici, potrivit acestei teorii a lui Benvenise şi a lui Foucault, teoria martorului şi a mărturiei ca relaţie între posibilitatea de a spune şi faptul de a avea loc această spunere.

Autoritatea martorului constă în capacitatea sa de a vorbi numai în numele unei neputinţe de a înţelege mereu ceea ce se spune sau se cântă. De fiecare dată Bartók ştie că această muzică nu este făcută, dar care se produce permanent şi ale cărei contururi sunt foarte neclare. Ai impresia că ai ceva concret, gata constituit, dar acel ceva este numai o etapă într-o devenire. Asta este tulburător şi învăţăm lucruri esenţiale legate de viaţă dacă ne uităm cu grijă la un text muzical transcris de Bartók.

La Conservatorul din Cluj, împreună cu o mică echipă de doctoranzi fac investigaţia computerizată asupra unui corpus de 12.000 de melodii. Calculatorul ,,spune” lucruri minunate în legătură cu ,,gramatica” acestor melodii şi intrăm ştiinţific în muzica aceasta. Acuma vine poezia care mie îmi place. Un laureat al premiului Nobel spune : ,,de fiecare dată când mă apropiam de adevăr, găseam urmele unui poet care a trecut pe acolo ”. Eu închei aşa: sunt urmele paşilor pe care îi găsim în epicentrul acestei muzici. El, Bartók este cel care a înţeles mai bine decât oricine murmurul anonim al începuturilor care au generat minunile pe care le vom asculta în seara aceasta. Simularea, dedublarea, scenarita, reanimarea, ideologizarea, mediatizarea, seducţia, resurecţia figurativului, “producţia de real”, imitaţia frauduloasă cu pretenţia de authentic, frenezia şi angajarea în protecţie sunt tot atâtea soluţii care pe Bartók l-arfi înfiorat ! Era un om care dădea totul pentru lucrurile veritabile despre care se vorbeşte în titlul programului muzical din această seară : ,,numai din izvor curat!”

De altfel, el şi Brăiloiu atrag atenţia că nicăieri folclorul nu-i mai periclitat decât în braţele celor care spun că-l apără ! În Academia de Ştiinţe din Budapesta un oarecare academician îl sfătuia: ,,să mergeţi la învăţătorul cutare, el este o mină de aur folclorică “ dar Bartók replică: ,,dacă vreţi să daţi de folclor, ocoliţi intelectualitatea satului. Acolo lucrurile se strică. Mergeţi acolo unde se mulge, unde se coseşte, unde se plânge, unde se seceră, unde se pierde un picior în război, unde se copilăreşte, acolo găsiţi lucrurile veritabile!”

Etnomuzicologia îşi aşteaptă teoreticienii care să pună această disciplină în consonanţă cu teoria enunţului. Folosesc două mici exemple în apărarea a ceea ce am spus: imaginaţi-vă că suntem împreună cu Bela Bartók în culegere de folclor. În urmă cu mai bine de 100 de ani, un ţăran din Igriş, comuna Sânpetru Mare, judeţul Timiş, îi cântă din fluier. Cântecul este notat de Bartók în colecţie cu litera c. Asta înseamnă că este al treilea cântec de pe un cilindru de ceară al fonografului, unde încăpeau trei cântece. Cilindrul de ceară respective era folosit aproape în întregime.

Bartók îi spune: când îţi fac semn, te opreşti şi spui cum te cheamă. În felul acesta ţăranul îşi auzea numele şi devenea dispus să mai cânte. Era o metodă de a culege cu eficacitate. O să auziţi că la semnul lui Bartók, ţăranul se opreşte în mijlocul cântării.

Se vede cât de colo că îşi întrerupe cântatul şi îşi spune numele: “Am zis eu, Vasile... din Igriş”. Bartók nu înţelege cum îl cheamă. Scrie în paranteză : un om. Vârsta: 50 de ani. Nu numai cum cântâ este materialul de cercetare al lui Bartók ci şi cum tace. Bartók încheie exact în maniera asta.

Probabil că ştiţi, după audierea fragmentului folcloric, prelucrarea acestuia este dansul al treilea, “Pră loc” din Dansurile ardeleneşti. Aceasta este aripa geniului. Pentru mine, pentru dumneavoastră şi pentru lumea întreagă, Bela Bartók este un exemplu copleşitor, de neegalat, de neatins. Lacrima şi poziţionarea privilegiată a martorului genial – Bela Bartók, mă fac să mă întreb pe mine şi să vă întreb pe dumneavoastră: când am lăcrimat ultima dată la auzul unui cântec românesc sau al unui cântec maghiar?

Lacrima noastră ar fi dovada cuprinderii a ceea ce Bartók înţelegea împreună cu Vasile Suciu de 31 de ani, în Ulişiu de Sus, prin versurile finale din Cantata profană şi din colinda feciorilor de vânător prefăcuţi în cerbi, prin ,, A szájuk többé /Nem iszik pohárból,/Csak tiszta forrásból”- ,,Şi gura lor/ Nu mai poate bea,/…Doar din izvor curat” .

Vă doresc audiţie în mentalitatea şi cu sufletul lui Bartók, cu privirile umezite de înţelegerea unui titan care ne face mai buni, mai înţelegători, aducându-ne mai aproape de incandescenţa muzicii pe care o vom asculta în concertul susţinut de rapsozi însoţiţi de un taraf tradiţional în alternanţă cu aceleaşi melodii din folclorul românesc şi maghiar transformate în creaţii originale de compozitorii Bela Bartók şi Zoltan Kodaly şi interpretate de Orchestra Naţională Maghiară din Budapesta şi Corul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş.

Ioan Haplea, professor universitar dr. muzicolog, Universitatea de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj.

Transcriere: Aurelian Popa-Stavri

REPORTAJE

Și oamenii mari sunt oameni: Școala vieții
Vă amintiți de momentul celor de la Sector 7? Acela cu școala vieții pe care-o urmează toți băieții? Ei bine ideea nu
Și oamenii mari sunt oameni: Haiduc de București
În Bucureştiul de altădată legea era a celor bogaţi, prea puţini dintre săraci având vreo şansă la o viaţă
Topul celor mai înalte cruci din România. Una dintre ele se află în Cartea Recordurilor (FOTO și VIDEO)
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci – 14 septembrie – e prilejul fericit să vorbim despre... cele mai
Cele mai frumoase mesaje și urări de SFÂNTA MARIA!
Peste 2 milioane români își aniversează ziua onomastică cu ocazia zilei de 8 septembrie Sfânta MARIA.
Lacul Cinciș, cel bântuit de legende (VIDEO)
N-ar fi fost prima dată când amenajarea unui lac de acumulare ducea la strămutarea unor localități, așa că cele
Șinca Veche - de la templu dacic la altar creștin
Șinca Veche este un străvechi sat românesc de la poalele munților Făgăraș, cu un peisaj care îți taie
„Micul Gibraltar“ de pe Dunăre și legendele sale
Cândva era considerată paradisul fiscal al României, astăzi este doar o insulă abandonată în mijlocul
Colonada staţiunii Buziaş – o construcție unică în România, închinată împărătesei Sissi
Buziaş, stațiunea care astăzi trăiește din amintiri a reprezentat cândva o emblemă a Banatului, unde obişnuiau să
Străzile poleite din Baia Sprie – rămășite ale
Pare o poveste, însă în țara noastra, unde rar găsim drumuri astfaltate ca la carte, de care să fim
6 cele mai bizare mituri despre botez, la români
Botezul este un ritual creștinesc de primire a cuiva printre credincioșii bisericii. Se spune că în cadrul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Biserica de lemn din Poarta Sălajului - monument istoric de secol XVII, distrusă de furtună
Biserica de lemn din Poarta Sălajului, monument istoric de secol XVII, a fost puternic avariată de furtuna de duminică
„Ora de caligrafie” cu personalități de seamă ale României
Elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1 „Sfinţii Voievozi” din București au participat, marți, împreună cu
Expoziţia de fotografie Interludii a artistului Cornel Brad
Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Igloo Media organizează miercuri, 13 septembrie a.c., ora 18.00
CineSat, Festival de film românesc în Argeș
În comuna Lerești din județul Argeș va avea, în perioada 8 – 13 august, o nouă ediție a Festivalului
65! Bilanțul negru al tragediei de la #Colectiv. Răzvan s-a SINUCIS! (VIDEO)
UPDATE: La 21 de luni de la pierderea ăn incendiul de la #Colectiv a iubitei lui, Tina, Răzvan, deși supraviețuise
A murit încă o îndrăgită interpretă a anilor 80
S-a stins din viață duminică, la numai 49 de ani, interpreta care făcea furori pe scenă și pe micile ecrane, la
Satul de marmură - povestea tristă a unui sat unic în România
Povestea satului Alun din Ţinutul Pădurenilor este impresionantă şi întăreşte convingerea că "veşnicia s-a născut
Sibiu: Peste 200 de copii şi tineri se întrec la Olimpiada meşteşugurilor tradiţionale
Peste 200 de copii şi tineri din ţară şi din Republica Moldova şi Bulgaria se întrec, începând de
Filosoafa franceză Anne Dufourmantelle a murit încercând să salveze de la înec nişte copii
Filosoafa şi pishanalista franceză Anne Dufourmantelle, în vârstă de 53 de ani, s-a înecat
Victime ale mafiei lemnului, doi polițiști au fost uciși, de la începutul acestui an
Joi seara, un polițist a fost înjunghiat în gara Burdujeni, din Suceava. La începutul acestui
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Povestea
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii revoluției de la 1848. Mișcarea din Moldova a avut un caracter pașnic,
Cupa Satelor la oină, în 8-10 septembrie la Negrilești
Oina este sportul național, iar prima atestare a jocului apare în hrisoavele din secolul al XIV-lea. Era cunoscut
Și oamenii mari sunt oameni: Harap Alb la 140 de ani!
Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1
Și oamenii mari sunt oameni: Rebela care i-a dat chip și glas Ecaterinei Teodoroiu
Actrița Stela Furcovici a rămas în amintirea publicului cinefil din România datorită rolului principal
Președintele Klaus Iohannins: „Să onorăm Imnul Naţional - catalizator al coeziunii naţionale şi sociale”
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României.
Și oamenii mari sunt oameni: 100 de ani de
Prin 1867, adică la 17 ani, Mihai Eminescu ducea o viață romantică, adică nestatornică. Plecase de acasă și acum
Tragedie mare! O cântăreaţă de muzică populară a murit la câteva ore, dupa ce soţul ei a făcut atac de cord
Cantareata de muzica populara Emilia Bubulac s-a stins din viata astazi. Artista avea 60 de ani si a suferit un atac de
„Zmeii” ageri din Smeeni! Cea mai vârstnică biciclistă (80 de ani) și cel mai bătrân conducător de ATV (92 de ani) - VIDEO
Smeeni este o localitate din judetul Buzău, care a devenit populară grație sătenilor care o însuflețesc. Și mai
Traian Vuia, bănățeanul care a dovedit lumii că mașina-zburătoare nu e o utopie
Se zice că… "Banatu-i fruncea!"... Așa-i, așa-i! Că nu-i altul ca bănățanul nostru, Traian Vuia, care arăta
Și oamenii mari sunt oameni: De la mahala la simezele Europei
Nicolae Grigorescu s-a născut pe 15 mai 1838 și este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

„Sărbătoarea Recoltei” are loc astăzi în localitatea argeșeană Băbana

Astăzi, în comuna argeșeană Băbana, are loc „Sărbătoarea ...

Sunt multe semne de întrebare în privința asigurării lemnelor pentru foc

Este îngrijorare și nesiguranță la nivelul Ministerului Apelor și ...

La Cumpăna se sărbătoresc „Zilele Recoltei” de peste an

Prima zi din cadrul Festivalului „Rodul Pământului – Zilele ...

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul zootehnic

 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că ...

Cel mai bătrân stejar din România, celebrat şi în acest an

 

Cel mai bătrân stejar din România, în vârstă de ...

Proprietarii de păduri din zone protejate încă mai pot depune cereri de compensaţii

ATENȚIE: Mai sunt doar 8 zile pentru depunerea cererilor în vederea ...

Ajutoare financiare de la Guvern pentru localitățile afectate de furtuni

Peste 36 de milioane lei au fost alocate de Guvern pentru înlăturarea ...

AGRALIM 2017 și-a deschis joi porțile la Iași

AGRALIM 2017 își deschide porțile în perioada 21-24 septembrie, ...

Zona montană a României – un areal special

 

Zona montană a României, constituie un teritoriu special. Un loc ...

Cum să ne comportăm în caz de furtună?

Conform Administrației Naționale de Meteorologie, până mâine seară ...

Două drumuri de legătură între Oradea şi comune limitrofe vor fi reabilitate

 

Viceprimarul municipiului Oradea, Florin Birta, alături de primarii din ...

Jurnaliştii Radio Chişinău, parte a echipei Radio România

Incepând de astăzi, 13 jurnalişti de la Radio Chişinău participă la un ...

Consumul de miere în România este de trei ori mai mic decât media europeană

Consumul de miere în România este de 500-600 de grame pe locuitor ...

Furtuni violente în vestul țării. Bilanțul este catastrofal

8 morți și 68 de răniți.

Update: Numărul victimelor în urma futunii ...

Sărăcia, abuzul și dizabilitatea, principalii factori ai separării copiilor de familie

9.614 copii au fost separaţi de familie în ultimul an, aceştia fiind daţi ...

REŢETE DE SUFLET

Cartofi aromați cu paprika, la cuptor (rețetă ardelenească)
Încet, dar sigur, cartofii s-au strecurat în toate gospodăriile şi sunt de foarte multe ori la
Borș mănăstiresc, ca la Căldărușani (rețeta părintelui Dionisie)
Ca de fiecare dată, vă îndemn a afla adevăratele retete romanesti de post în mănăstirile noastre cele
Supă de pește dreasă cu ou și lămâie (rețetă de la Muntele Athos)
Chiar dacă femeile nu au voie să intre la Muntele Athos, rețetele Sfântului Munte ajung uneori până la ele.
Supă gospodărească (rețeta lui Constantin Bacalbașa)
La inceputul secolului XX si in special in perioada interbelica, bucataria romaneasca era in pas cu tendinţele
Imam baialdî (rețeta dobrogeană a lui Constantin Bacalbașa)
Nu e gospodină în Dobrogea sau în tot întinsul sudic al României care să nu știe să gătească
Macaroane milaneze (rețetă din Epoca de Aur)
 Macaroane milaneze... ca-nainte de 89! Nu cred ca pe vremea "Epocii de Aur" să fi fost vreo criză la macaroane.
Sărmăluțe de miel în frunze de tei (rețetă veche din satul românesc)
Sarmalute de miel, în frunze de tei! Nu se putea rețetă mai „de sezon” ca asta! Pentru că tocmai m-a
Supă cu „pernițe” (rețeta Mariei Comănelea din Prejmer)
La Prejmer inca se mai pastreaza retetele de odinioara. Mancaruri pe plita, din ingrediente aflate la indemana in
Pui cu aguridă - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Nu știu domniile voastre ce vă amintiți din copilăriei, dar mie îmi sunt dragi... gusturile bucatelor bunicii.
Mușchi de vacă cu smântână - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Fiind azi o sfântă zi de duminică și plăcându-le românilor a se-nfrupta din carne într-o zi ca
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10