Confluenţe: "Numai din izvor curat"

Autor: 

Concertul ,, Numai din izvor curat" s-a desfăşurat în 7 septembrie la Opera Maghiară din Cluj iar a doua zi, la Palatul Culturii din Târgu Mureş şi a cuprins folclor maghiar şi românesc interpretat de cântăreţi populari şi tarafuri tradiţionale în alternană cu aceleaşi melodii prelucrate pentru orchestră de folcloriştii şi compozitorii maghiari Béla Bartók şi Zoltán Kodály.

Partea corală şi vocal-simfonică a fost susţinută de Orchestra Naţională a Ungariei şi Corul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş. Dirijori Kocsis Zoltán şi Vasile Cazan. Au prezentat folcloriştii Ioan Haplea şi Sebö Ferenc. Înregistrările din spectacol au fost oferite de Radio România Târgu Mureş la solicitarea conducerii Radio România Antena Satelor.

În emisiunea Lada de zestre, la rubrica intitulată Confluenţe, au fost difuzate selecţiuni din acest spectacol organizat cu sprijinul Közszolgálat a Magyar Kultúráért Alapítvány (Fundaţia Serviciul Public pentru Cultura Maghiară ).

Ileana Vieru, realizatoare de emisiuni şi coordonatoarea rubricii Confluenţe, destinate tradiţiilor folclorice ale etniilor conlocuitoare, a difuzat trei fragmente selectate şi fonotecate de Aurelian Popa-Stavri din spectacolul prezentat de artiştii maghiari şi români cu mult succes publicului din Cluj şi Târgu Mureş.

Rândurile următoare cuprind comentariul prezentat spectatorilor de către Ioan Haplea, profesor universitar doctor de la Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj Napoca:

Mulţumesc pentru onoranta invitaţie pe care domnul Csiki Boldizsár, compozitor, şi domnul Vasile Cazan, director al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, mi-au adresat-o pentru a spune câteva cuvinte înainte de acest concert exemplar.

Cu ocazia celui de al şaptelea Congres internaţional de muzicologie ţinut în 1958 la Köln, Constantin Brăiloiu în studiul intitulat ,,Muzicologia şi etnomuzicologia astăzi”, relatează următoarea mică şi esenţială istorioară legată de Bela Bartók , citez : << Nu voi uita curând cum într-o seară, în timpul unei discuţii întâmplătoare, Bela Bartók îmi povesti cum în urmă cu 20-25 de ani, într-un sat unde lucrase, mergea de-a lungul unui râu, la apusul soarelui, purtându-şi legendarul fonograf Edison. Pe cărare întâlni o ţărancă şi schimbară câteva cuvinte.

Văzând-o încrezătoare, îi ceru să cânte dar ea se apără sub pretexte bine cunoscute: ,,nu-mi amintesc, la ţară nu avem vreme să ne gândim la cântec, nu am voce, o murit soţul meu, “ etc. Totuşi, abea dispăruse după o cotitură a drumului şi cântecul său se auzi umplând valea însorită şi Bartók o ascultă multă vreme. Când ridică capul pe care îl ţinuse până atunci aplecat, am văzut lacrimi voalându-i albastrul extraordinar al ochilor. De ce îl impresionase atât de mult această amintire ? Cântecul?

Cunoştea sute asemănătoare. Peisajul? Văzuse altele mult mai frumoase. Seninătatea unui amurg de vară ? O gustase de nenumărate ori. Dincolo de toate acestea, era emoţia unei clipe privilegiate în care ne este permisă pătrunderea în sufletul unei umanităţi ascunse şi pe care umbra începe deja să o acopere >>, am încheiat citatul. Mă voi referi succinct la ceea ce am înţeles eu din această relatare având în vedere şi finalul pe care doamna doctor Balog Iulia, preşedinta Fundaţiei Maghiare îl scrie în programul de sală. Fiecare dintre aceste muzici exprimă cele mai variate stări sufleteşti aferente.

În cei peste 40 de ani de când mă ocup cu folclorul şi cu tulburăroarea sa problematică, stâlpii învăţăturii mele au fost Bartók şi Brăiloiu, adică povestitorul şi cel despre care povesteşte, cei despre care am amintit la început. Socotesc concepţia lui Bartók, dincolo de cea a culegătorului, arhivarului, transcriitorului, folcloristului, compozitorului, omului de cultură îndeobşte cunoscut de noi toţi. Prin înţelesurile sale orale, cred eu, Bartók anticipează o teorie filozofică numită teoria enunţului. Ea va fi dezvoltată 25 de ani mai târziu de un filozof, Émil Benveniste şi de un altul al cărui nume este mai cunoscut, Michel Foucault. Ei au elaborat ceea ce se numeşte teoria enunţului. Această teorie spune că enunţarea nu este ceva spus, ci ghicibilul care rămâne nespus.

Mi se pare că şi în textul pe care vi l-am povestit despre Bartók, acesta depăşeşte mentalitatea generală din vremea lui în care lumea înţelegea din folclor atât cât poate. Muzica pe care o vom asculta este o dovadă că Bartók a înţeles în cu totul altă paradigmă această muzică. Bartók alcătuieşte o arhivă tulburătoare care cuprinde 11.000 de cântece! Aşa ceva depăşeşte orice imaginaţie normală. Şi fiul său spune: ,,câteodată stătea patru ore noaptea ca să facă o transcriere după glasul unei femei care nici măcar nu ştie să citeasă sau să scrie, darmite să ştie note muzicale”.

Asta înseamnă că a înţeles infinit mai mult decât contemporanii lui ceea ce se ascunde acolo. Ba mai mult, Bartók spune : ,,de aici, din melodia aceasta nu se poate muta o iotă!”, adică lucru care ne trimite evident la Vechiul Testament, în care nu se poate schimba nimic. Nu se poate să nu rămâi tulburat de un om care îşi dă atâta osteneală, când o ţărancă de 17 ani, analfabetă, leagă în cântarea pe vocala a de 32 de ori două sunete apropiate şi el scrie 32 de semne cu ortografie de şcolar cuminte.

Eu nu reuşesc întotdeauna să-i lămuresc pe studenţii mei de suficienta cutremurare în faţa unei astfel de transcrieri şi atunci Bartók îmi vine de fiecare dată în ajutor şi spun: pe mine nu mă credeţi, dar pe el, cu siguranţă că îl credeţi. Din punctul acesta de vedere, exemplul lui Bartók este un sprijin de neînlocuit. Un alt gând vreau să vi-l spun: se instalează aici, potrivit acestei teorii a lui Benvenise şi a lui Foucault, teoria martorului şi a mărturiei ca relaţie între posibilitatea de a spune şi faptul de a avea loc această spunere.

Autoritatea martorului constă în capacitatea sa de a vorbi numai în numele unei neputinţe de a înţelege mereu ceea ce se spune sau se cântă. De fiecare dată Bartók ştie că această muzică nu este făcută, dar care se produce permanent şi ale cărei contururi sunt foarte neclare. Ai impresia că ai ceva concret, gata constituit, dar acel ceva este numai o etapă într-o devenire. Asta este tulburător şi învăţăm lucruri esenţiale legate de viaţă dacă ne uităm cu grijă la un text muzical transcris de Bartók.

La Conservatorul din Cluj, împreună cu o mică echipă de doctoranzi fac investigaţia computerizată asupra unui corpus de 12.000 de melodii. Calculatorul ,,spune” lucruri minunate în legătură cu ,,gramatica” acestor melodii şi intrăm ştiinţific în muzica aceasta. Acuma vine poezia care mie îmi place. Un laureat al premiului Nobel spune : ,,de fiecare dată când mă apropiam de adevăr, găseam urmele unui poet care a trecut pe acolo ”. Eu închei aşa: sunt urmele paşilor pe care îi găsim în epicentrul acestei muzici. El, Bartók este cel care a înţeles mai bine decât oricine murmurul anonim al începuturilor care au generat minunile pe care le vom asculta în seara aceasta. Simularea, dedublarea, scenarita, reanimarea, ideologizarea, mediatizarea, seducţia, resurecţia figurativului, “producţia de real”, imitaţia frauduloasă cu pretenţia de authentic, frenezia şi angajarea în protecţie sunt tot atâtea soluţii care pe Bartók l-arfi înfiorat ! Era un om care dădea totul pentru lucrurile veritabile despre care se vorbeşte în titlul programului muzical din această seară : ,,numai din izvor curat!”

De altfel, el şi Brăiloiu atrag atenţia că nicăieri folclorul nu-i mai periclitat decât în braţele celor care spun că-l apără ! În Academia de Ştiinţe din Budapesta un oarecare academician îl sfătuia: ,,să mergeţi la învăţătorul cutare, el este o mină de aur folclorică “ dar Bartók replică: ,,dacă vreţi să daţi de folclor, ocoliţi intelectualitatea satului. Acolo lucrurile se strică. Mergeţi acolo unde se mulge, unde se coseşte, unde se plânge, unde se seceră, unde se pierde un picior în război, unde se copilăreşte, acolo găsiţi lucrurile veritabile!”

Etnomuzicologia îşi aşteaptă teoreticienii care să pună această disciplină în consonanţă cu teoria enunţului. Folosesc două mici exemple în apărarea a ceea ce am spus: imaginaţi-vă că suntem împreună cu Bela Bartók în culegere de folclor. În urmă cu mai bine de 100 de ani, un ţăran din Igriş, comuna Sânpetru Mare, judeţul Timiş, îi cântă din fluier. Cântecul este notat de Bartók în colecţie cu litera c. Asta înseamnă că este al treilea cântec de pe un cilindru de ceară al fonografului, unde încăpeau trei cântece. Cilindrul de ceară respective era folosit aproape în întregime.

Bartók îi spune: când îţi fac semn, te opreşti şi spui cum te cheamă. În felul acesta ţăranul îşi auzea numele şi devenea dispus să mai cânte. Era o metodă de a culege cu eficacitate. O să auziţi că la semnul lui Bartók, ţăranul se opreşte în mijlocul cântării.

Se vede cât de colo că îşi întrerupe cântatul şi îşi spune numele: “Am zis eu, Vasile... din Igriş”. Bartók nu înţelege cum îl cheamă. Scrie în paranteză : un om. Vârsta: 50 de ani. Nu numai cum cântâ este materialul de cercetare al lui Bartók ci şi cum tace. Bartók încheie exact în maniera asta.

Probabil că ştiţi, după audierea fragmentului folcloric, prelucrarea acestuia este dansul al treilea, “Pră loc” din Dansurile ardeleneşti. Aceasta este aripa geniului. Pentru mine, pentru dumneavoastră şi pentru lumea întreagă, Bela Bartók este un exemplu copleşitor, de neegalat, de neatins. Lacrima şi poziţionarea privilegiată a martorului genial – Bela Bartók, mă fac să mă întreb pe mine şi să vă întreb pe dumneavoastră: când am lăcrimat ultima dată la auzul unui cântec românesc sau al unui cântec maghiar?

Lacrima noastră ar fi dovada cuprinderii a ceea ce Bartók înţelegea împreună cu Vasile Suciu de 31 de ani, în Ulişiu de Sus, prin versurile finale din Cantata profană şi din colinda feciorilor de vânător prefăcuţi în cerbi, prin ,, A szájuk többé /Nem iszik pohárból,/Csak tiszta forrásból”- ,,Şi gura lor/ Nu mai poate bea,/…Doar din izvor curat” .

Vă doresc audiţie în mentalitatea şi cu sufletul lui Bartók, cu privirile umezite de înţelegerea unui titan care ne face mai buni, mai înţelegători, aducându-ne mai aproape de incandescenţa muzicii pe care o vom asculta în concertul susţinut de rapsozi însoţiţi de un taraf tradiţional în alternanţă cu aceleaşi melodii din folclorul românesc şi maghiar transformate în creaţii originale de compozitorii Bela Bartók şi Zoltan Kodaly şi interpretate de Orchestra Naţională Maghiară din Budapesta şi Corul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş.

Ioan Haplea, professor universitar dr. muzicolog, Universitatea de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj.

Transcriere: Aurelian Popa-Stavri

REPORTAJE

România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor
Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați
Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-lea
Interesul pentru bucate alese şi gusturi apare timpuriu şi la noi, şi pentru că nu-i cazul de speculă şi analogii, o să
Tăblițele cerate de la Roșia Montană – o pagină de istorie mai puţin cunoscută
Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare
Babele de la Ulmet – pietrele de legendă din Ţara Buzăului (VIDEO)
România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin
Locuri din România încărcate de mister.
Lumea în care trăim ascunde multe locuri și fenomene misterioase, cu taine încă nedescifrate de către
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
Tangoul, dansul „diavolilor roșii”, proscris la Vatican
Motto: „Va fi greu ca Tango să fie combătut, căci are prea multe... defecte. Puterea lui constă tocmai în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Explozie la sala de concerte Manchester Arena la finalul concertului solistei Ariana Grande. Sunt 19 morți și aproximativ 50 de răniți
Poliția britanică a anunțat că tratează ca pe un atac terorist o explozie produsă luni seara la sala de concerte
10 superstiții, interdicții și credințe populare de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce să nu faci azi și ce trebuie musai să împlinești
10 superstiții, interdicții și credințe populare - le aflăm adeseori, în calendarul popular, urmând datele
Ghid de bune maniere. Sfaturi pentru bărbatul rămas singur acasă, dimineața
Ghid de bune maniere pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Mă adresez azi ție, bărbatul casei, să
Ghid de bune maniere. Ce e bine să faci când rămâi singură acasă (sfaturi pentru femei)
Știu că parcă te-ai da puțin dus de-acasă, dar și subiectul zilei de azi te va ține între pereții propriei
Ghid de bune maniere. Cum ne comportăm la micul dejun, în familie
Azi vin la tine cu câteva sfaturi despre orele dimineții. Vorbim despre micul dejun, depre ce se cuvine să faci
Turismul rural românesc, recompensat la Gala Premiilor Margareta de Aur 2017
Şi în acest an, la ediţia a-XIII-a, organizatorii evenimentului duc tradiţia Margaretei de Aur mai departe,
Ghid de bune maniere. Cum trebuie să te comporți când dormi... la comun
Ghid de bune maniere, pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Dintre toate vârstele omului,
Muzeul Naţional Cotroceni, în parteneriat cu Senatul României şi Casa Regală a României, organizează
Concert
Grigore Leșe va susține un concert extraordinar, pe 10 iunie 2017, ora 19:30, la Ateneul Român din București.
Ghid de bune maniere. Ce trebuie să facem la prima oră a zilei
Ghid de bune maniere. Revin azi la tine cu sfaturi noi de buna si civilizata conduita, cu un gând: sa trecem
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova aduce inovaţia la Bucureşti
Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă inovaţia. Ediţia din acest an
Și oamenii mari sunt oameni: Între sport și artă
"Trandafire, Patraulea, dormiți, mă?" Am avut o vreme această cereblă replică pe post alarmă deșteptătoare la
Smochinii de pe Ada-Kaleh. Dulceața amintirii
„Numai dupa ce am plecat de pe Ada-Kaleh am inteles ce lume disparuse”. Bătrânul din povestea noastră
Valea lui Ion. Ulița pe care se nasc Poeții (I) Ion Tudor Iovian
Valea lui Ion... Undeva, în marginea Buhuşiului (oraş moldav prăfuit şi învăluit în uitare), există
Și oamenii mari sunt oameni: Ziua de 10 mai și oamenii care au înscris-o în istorie
Istoria este făcută de oameni. Cei mai norocoși dintre noi își înscriu numele alături de evenimentele care
De ce n-a emigrat în Germania poștașul sașilor din Cisnădioara
De ce n-a emigrat poștașul sas? El, care le aducea tuturor din sat scrisoarea cu aprobarea emigrării? La Cisnădioara,
10 Mai - istoria unei zile. Regele Carol I, femeia din balcon și buchetul de trandafiri roșii
10 Mai - istoria unei zile. Ar trebui să încep prin a spune că istoria mare e compusă, adeseori, din istorii
SuperMĂMĂ(liga) – Cazul Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși pretindea că mămăliga „stimulează forțele fecundității”. (Și) ale fecundității
Și oamenii mari sunt oameni: De la iubire la prietenie
Dragostea este complictă și nestatornică. Sentimentele dintre două persoane care se iubesc, căsătorite sau nu, se
Mititeii românești – de la legendă la rețetă (I) „Nașul” N.T. Orășanu și „notarul” Constantin Bacalbașa
Mititeii românești – așa mici-mititei cum sunt ei – au stârnit multă patimă, epidemie de
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Roșiile românești, sigure pentru consum

 

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin ...

Scenă deschisă de Ziua copilului la Sala Radio

De Ziua copilului, Orchestra Naţională Radio propune copiilor, părinţilor şi ...

Botoşaniul ar putea fi primul judeţ cu două produse cu identitate geografică protejată în UE

 

Botoşaniul ar putea fi primul judeţ din România cu două produse ...

Prima cultură de rabarbură din România, la Nadeş

 

Unicul producător de rabarbură în cultură organizată din ...

Incendiu devastator, la o fermă arădeană. Cum a salvat proprietarul animalele

Un incendiu de proporții a distrus aproape în totalitate o fermă din ...

Legea care combata risipa alimentară a intrat în vigoare

De pe 21 mai, intră în vigoare legea menită să combată risipa alimentară. ...

Loto 6/49 din 21 mai 2017. Care sunt numerele câștigătoare

LOTO 6/49 21 mai 2017. Loteria Română a organizat noi trageri LOTO ...

Vara va fi „altfel” pentru copii și tineri, în taberele de la Sângeorz-Băi

În această vară, asociațiile de tineret de la cele trei protopopiate ...

Creștinii îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii Constantin şi Elena

Creştinii ortodocşi şi greco catolici îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii ...

”Întâmplări din Ținutul Buzăului” la Muzeul Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 25 mai 2017, ...

Ministrul Agriculturii se întâlnește sâmbătă cu fermierii din județul Satu Mare

Ministrul Agriculturii Petre Daea se va afla sâmbătă, 20 mai, în ...

Teatru și magie, pentru o oră de terapie! - Spectacol superdistractiv pentru copii, în parcul I.O.R.

Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată – ATCA, împreună cu ...

"Urcă oile la munte" acompaniate de fluiere fermecate

Sub genericul "Urcă oile la munte" în județul Argeș, în mai multe ...

Vrancea: Joc și voie bună, duminică, la Boteitul Oilor

Cea de-a XV-a ediție a Sărbătorii pastorale tradiţionale „Boteitul ...

Facilități suplimentare pentru finanțarea prin PNDR 2020 a fermelor mici

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a inclus o serie de ...

REŢETE DE SUFLET

Tărhană cu mursă (o rețetă bănățeană)
Tărhană? Ce-o fi? Și ati auzit vreodata de mursă? Acea bautura dulce, pe care dacii, zice-se, o faceau cu mre si plante
Ciorba de pasăre cu ouă fierte, pentru masa de Sfinții Împărați
Unele credinţe populare stabilesc începutul verii chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21
Canapele pentru ceaiul de la ora 5
Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară.
Iepure cu sos de smântână (o rețetă bucovineană)
Iepure cu sos de smântână - o rețetă cu poveste, ba chiar de... poezie (dac-așa îmi place mie). 
Zamă de găină cu zdrențe (rețeta bunicii)
  Zamă de găină? Mmmm! Gustoasele ciorbe și supe ale bunicilor! Cu cât ne-ndepărtăm ai mult de copilărie,
Ostropel de miel
Ostropel de miel - o rețetă veche și de neama bun. Dacă nu aveți încă un caiet de retete romanesti, e timpul să
Plachie de crap de Dunăre
Plachie de crap de Dunăre - iată o rețetă care nu o să vă dezamăgească niciodată! Odinioara, cam pe vremea cand
Coaste de porc caramelizate (o rețetă bănățeană)
Coaste de porc... poate că deja ai o rețetă preferată ca să le prepari. Dar dacă vei afla detaliile celei care urmează,
Legume umplute cu grâu
Legume umplute cu grâu - o rețetă din „patria grâului”.  În inima Bărăganului,
Ciorbă de lăptucuță (rețetă de la stână)
O pagină de carte, cu un veac şi mai bine în urmă: “Falnic şi luminos se ridică-n fundal blândul rege
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4