Țăranul român din... Kazahstan. Cum, când și de ce a ajuns acolo

Autor: 

Românii din „micile Românii” din afara granițelor țării ne surprind mereu prin atașamentul lor față de „patria mamă”. Chiar și atunci când îi separă zeci mii de kilometri, două sau trei generații petrecute „în afara” granițelor firești și traiul într-o cultură mult diferitî de a noastră. Astfel de oameni sunt și cei peste 40.000 de români din Kazahstan, fostă republică sovietică. Majoritatea o reprezintă... țărani de dincolo de Prut, autoexilați în căutarea unui trai mai bun, în vremea Sovietelor.

Domnule Nicolae Plushkis, o sa incepem prin a va intreba: de ce e nevoie de o asociatie a romanilor in Kazahstan, atat de departe, in inima stepelor Asiei...?

Pentru ca in Kazahstan sunt, oficial, 21.000 de romani. Neoficial sunt 40.000 de mii. De ce? Pentru ca daca are o fiica, s-a casatorit, a facut copii, copiii au fost trecuti dupa nationalitatea tatalui. Deja devine ori rus, ori neamt, ori kazah...

Sunt trecuti in acte ca “romani' sau ca “moldoveni'?

Cei mai multi sunt moldoveni. Dar nu pentru ca asa s-au declarat, ci fiindca nationalitatea unui copil era stabilita de nationalitatea tatalui, pe teritoriul fostului URSS. Si acum, in Kazahstan, e la fel. Romani sunt doar vreo saizeci, iar asta pentru ca sunt urmasi ai fostilor prizonieri de razboi romani. Urmasii celor stabiliti aici pe vremea tarului si apoi pe vremea sovieticilor, daca au venit din Basarabia, sunt trecuti ca “moldoveni'.

Si dumneavoastra ce nationalitate aveti?

O sa radeti. Eu nu sunt trecut nici roman, nici moldovean, ci lituanian, pentru ca mama mea s-a casatorit cu un lituanian.

Țăranul român de la capătul lumii

Explicati-ne cum si cand au ajuns romanii – fie ca-i numim asa sau moldoveni, basarabeni - in Kazahstan?

Au fost mai multe trepte. Prima data s-a intamplat asta pe timpul lui Stalakan, cand Basarabia era in Imperiul Tarist; atunci basarabenilor li s-a promis pamant. Prin 1906... Si taranul nostru, dupa pamant, o plecat in Kazahstan, cu carul, cu boii... Au mers caravanele sase luni pana acolo. Cand au vazut pamantul din Kazahstan, ca nu rodeste, nu se face nimic pe el, unii s-au intors. Altii, nemaiavand posibilitati, au ramas acolo. Si in ziua de azi s-au pastrat in regiunea Aktubinsk doua sate, unu-i spune Basarabka si altu-i spune Moldovanka. Al doilea val a fost dupa 1940, 28 iunie, mai exact, undeva prin 1941. A fost primul val de deportari. Arhivele cu deportatii au fost inchise, nu avem o statistica a deportarilor. Dar am trimis o scrisoare la arhive, pentru ca abia acum KGB a dat voie sa se deschida. Dar cred ca cel putin 40.000 de deportati au fost, din Basarabia si Bucovina de Nord.

Cum traiau ei? In ce conditii?

Deportatii munceau la stat, fortat, nu aveau nici un drept. Traiau in baraci cu paturi de scanduri, suprapuse. Foarte multi nu au rezistat si au murit, pentru ca sunt niste friguri nemaipomenite. Anul acesta am avut si temperaturi de minus 52 de grade, in Kazahstan. Si multi au murit, multi s-au intors. Am gasit, iata, o familie pe nume Cretu, care vine de undeva din Falesti. Aceia au fost deportati asa: o mama, trei copii mititei, o sora mai mare si taica-su. I-au adus pana la Muntii Urali. Pe taica-su si pe sora mai mare i-au trimis undeva in Siberia, ca nu mai stiu nici in ziua de azi nimic de ei. El, cu maica-sa si cu astia mai mici – unul era nascut in '37 – au fost dusi in Kazahstan. Sa-mi ziceti mie, ce pacat facuse copilul ala mai mic, de trei ani si ceva, sa fie luat din satul lui si dus tocmai la frigurile alea din Kazahstan? Si cum imi povesteste, dupa interviul pe care l-am luat de la dansul, abia in '53 prima data au imbracat chiloti, nici asta nu aveau. Datorita poporului kazah, care ii lua prin iurte si-i imbraca, ii hranea, au supravietuit. Au invatat... iaca, acel despre care va vorbesc, a devenit inginer, apoi director la o mina din Kazahstan, acum e pensionar.

Ce meserii au?

Pai, uite, Simion Plamadeala a fost miner, eu sunt profesor de sport. Avem multi profesori. La scoli am gasit nume cum e Munteanu, seful politiei financiare a regiunii se numeste Puscasu.

Ce se spune despre romani, despre basarabeni, in Kazahstan?

Nu stiu ce se spunea despre moldoveni, dar inainte se spunea. Dar acum, datorita infiintarii societatii si pentru ca noi suntem prezenti peste tot in costume nationale, cu cantece, cu bucate romanesti, acum se uita cu totul altfel, au inteles ce inseamna Romania.

E greu sa-i adunati laolalta?

Sa-i aduni de prin toate partile Kazahstanului e practic imposibil, dar daca te uiti pe harta, cam 10 Romanii cred ca incap pe teritoriul Kazahstanului. Noi suntem in centru, unde avem oficial 3.867 de romani. Ei le zc “moldovani', dar pentru mine tot romani sunt. Din toate regiunile, cei mai multi sunt la noi.

Acum deschidem o filiala in regiunea Zhezkazgan, unde se afla cea mai mare exploatare de cupru, a doua se deschide in Almata si mai este o filiala la Pavlodar. Putem sa-i unim. Vrem sa facem si un congres al romanilor din Kazahstan. Mai dorim ca anul acesta sa ridicam un monument in memoria deportarilor staliniste in Kazahstan. Din Bucovina de Nord si Basarabia. Este un monument in Kazahstan ridicat in memoria soldatilor romani prizonieri de razboi, care au fost peste 7.000 si multi au murit acolo si au fost ingropati in Karaganda. Monumentul asta parca ne uneste pe toti, este ceva sfant. A fost si Basescu, Iliescu l-a deschis. Toti ministrii de externe au fost acolo. Pe 1 mai e Ziua Popoarelor din Kazahstan. Toate popoarele sarbatoresc identitatea, cultura lor. Ultima oara am scos 40 de romani in costum nationale, in strada.

Domnule Nicolae Plushkis, nici destinul dumneavoastra nu e tocmai “liniar'. V-ati nascut in Calarasi, R. Moldova, tatal fiind lituanian, mama romanca. Acum locuiti in Karaganda, Kazahstan, fosta republica sovietica...

Mama e romanca, e Munteanu, si e nascuta in 1935, cand nu era Republica Moldova. Eu, dupa pasaport is lituanian, ca tata a fost lituanian. Dar dupa suflet, dupa minte si dupa gandire, sunt roman. Eu nu m-am nascut in Kazahstan, ci in Republica Moldova. In Kazahstan am ajuns in anul 1980. Eu am ales sa merg in Kazahstan. De ce? Sincer, mi s-a spus ca in Moldova “nu trebuiam'.

Cum adica “nu trebuiati'? De ce?

Stiam prea bine limba romana. Acolo am facut facultatea de sport. Sunt antrenor emerit al Kazahstanului, antrenez o echipa de basket, sunt arbitru international, predau la facultate, am fost sef al catedrei de educatie fizica la Universitatea din Karaganda. Am facut legaturi cu Universittaea Babes Bolyai, am trimis acum niste studenti din Karaganda care fac masteratul la Cluj.

Vorbiti excelent romaneste...

Noi am avut o scoala foarte buna la Calarasi, iar invatatorul nu ne punea sa scriem “Caiet de limba moldoveneasca', dar “Caiet de limba materna'. Vorbim limba mamei, limba romana. Nu stiu daca sunt un cetatean al planetei, dar noi suntem singurii care duc cultura romaneasca atat de departe in spatiul ex-sovietic. Traditiile si obiceiurile noastre, le aratam la toti.

Ce inseamna prezenta romanilor la cele doua mari sarbatori ale tarii in care locuiti acum, Ziua Popoarelor din Kazahstan si Ziua Limbilor Popoarelor din Kazahstan?

Ziua Popoarelor este pe 1 mai, iar Ziua Limbilor e pe 28 septembrie. Noi din timp ne gatim, iata, spre exemplu, femeile noastre fac bucatele – se indeamna una pe alta: tu faci sarmalele, tu faci placintele, tu faci mamaliga s.a.m.d. - ca sa avem toate mancarurile noastre traditionale pe masa. Copiii sunt organizati in stilul lor, cu dansurile, cu cantecele, noi – cu baladele. Si ce e important e ca batranii – ati vazut, la Alba Iulia, ca v-am adus un batranel de optzeci si ceva de ani, pe dl Rusnac – au o mandrie sa arate ca sunt romani: “Iaca, ma imbrac cu ia, cu camesa asta romaneasca', spun ei, si pana si drapelul romanesc il iau in mana.

Vorbeati despre bucatele romanesti – cu ele se fac nuntile, se fac botezurile, se fac duminicile in familie.

Cu bucatele romanesti suntem prezenti permanent. Noi tot timpul avem pana si branza de oaie, branza de burduf – pe care o aducem tocmai din Romania – de mamaliga nici vorba nu poate sa fie sa lipseasca, pentru ca am adus faina de popusoi, ca sa putem sa ne facem. La noi, la sediul Societatii, avem o bucatarie acolo, unde facem mancare si ne gramadim toti la masa, practic, in fiecare duminica.

Sotia dv., care e rusoaica, gateste romaneste... de la cine a invatat?

De la mine...

Si prietenii dv., care sunt de atat de multe nationalitati, cum apreciaza bucatele romanesti?

Foarte bine. E asa, ca un exemplu. Cand este 1 mai, se face o masa afara, plina cu bucate romanesti. Noi nu dovedim sa-i hranim pe toti, de alte nationalitati, care ajung la masa noastra. Parca trec hoardele tatarasti, matura tot.

Copiii dumneavoastra vorbesc romaneste?

Vorbesc. Si sotia mea vorbeste, ca am invatat-o limba mamei mele. Copiii i-am trimis la scoala in Basarabia si apoi in Romania.

Dar biserica in limba romana aveti?

Biserica in limba romana nu este, numai biserica ortodoxa rusa, unde mergem cu totii, de toate nationalitatile. Toate sarbatorile le facem cu rusii, pe stil vechi. Dar as vrea sa va spun ca mai este o sarbatoare mare pentru noi, 31 mai, cand este ziua jertfelor staliniste. Atunci, tot timpul mergem la monument, cu flori, cu ambasadorul ori cu consulul Romaniei in Kazahstan. Mergem la monumentul ridicat in memoria soldatilor romani prizonieri in Kazahstan. Au fost peste 7.000, din care au murit mai mult de 900. Ceilalti, o parte s-au intors in Romania, altii au ramas acolo si s-au casatorit cu kazahe. Pot sa va dau cateva exemple de familii: Casoveanu, Cotoi, care au urmasi. Parintii au fost in lagare, s-au casatorit. Era o lege: el fiind prizonier intr-un lagar stalinist, daca se casatorea cu cineva de acolo putea sa mearga seara acasa. Ziua venea la munca. Era vorba de munca fortata, foarte grea, ca mai bine faceai zece razboaie o data decat muncile astea. Ziua ii puneau si sapau santuri, noaptea mureau ori de frig, ori de foame, ii aduceau cu saniile, ii bagau in gropile astea, ziua mergeau cu tancurile pe deasupra, sa taseze pamantul, sa nu stie nimeni ce s-a intamplat. Asta o fost si soarta nemtilor, a finlandezilor, a ungurilor, japonezilor, a francezilor, a azerilor, chiar si a rusilor, a coreenilor, a lituanienilor, a kargazilor, a kazahilor, chiar... Toate aceste nationalitati au acum monumente acolo.

Cate nationalitati exista in Kazahstan?

Sunt 130 de nationalitati.

Romanii sunt o comunitate mai mica, mai mare?...

Cea mai mare comunitate e a nemtilor, iar pe locul doi sunt rusii... dar ei nu au unirea pe care o avem noi, nu pot sa stea la masa impreuna, cu bucate, cu cantece... Mai sunt ucraineni multi. In momentul de fata important este ca am reusit sa ne unim. Asa vedem cati suntem, cati mai vorbim limba...

Spuneati despre d. Simion Plamadeala ca si-a vandut surtucul ca sa cumpere un volum din Eminescu..., la un moment dat cand in Karaganda au ajuns niste romani care vindeau carti romanesti tiparite cu grafie latina. Mai spuneti-mi o anecdota, o istorie de-a romanilor din Kazahstan.

O sa va mai spun una de-a lui Simion Plamadeala: in 2008, cu ajutorul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, am facut, cu mai multi romania din Asociatia “Dacia', o vizita in Moldova si-n Bucovina, pe la toate manastirile, si a fost si Simion Plamadeala cu noi. Pe cine intalnea pe drum, el il oprea si-i spunea: “Imi pare foarte bine ca vorbiti in limba poporului nostru, ca vorbiti romaneste'... L-am intrebat atunci: “Mosule, dar in ce limba ai vrea sa se vorbeasca in Romania?'.

 

REPORTAJE

Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Un vasluian, decis să aducă în țară puieți din „mărul Raiului”. Strămoșul merilor crește în Altai
Ai auzit probabil de multe ori expresia „Raiul pe Pământ”. Iar dacă o asociezi cu cel mai cunoscut
Un preot și alte cinci persoane, decedate într-un accident de mașină, în pelerinajul la Sfânta Parascheva
Un groaznic accident rutier s-a produs sâmbătă în jurul orei 18:00, pe DN 2 E, între Cornu Luncii şi
Festivalul Național „Crizantema de Aur”,  ajuns la ce-a de-a 50-a ediție
In perioada 19-21 octombrie 2017 se va desfășura în municipiul Târgoviște, sub patronajul Comisiei
Satul-muzeu care a păstrat și a transformat în artă simbolurile unei culturi străvechi (GALERIE FOTO)
Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranță din cărțile de istorie. Aceasta aparține uneia dintre cele mai vechi
Biserica de lemn din Poarta Sălajului - monument istoric de secol XVII, distrusă de furtună
Biserica de lemn din Poarta Sălajului, monument istoric de secol XVII, a fost puternic avariată de furtuna de duminică
„Ora de caligrafie” cu personalități de seamă ale României
Elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1 „Sfinţii Voievozi” din București au participat, marți, împreună cu
Expoziţia de fotografie Interludii a artistului Cornel Brad
Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Igloo Media organizează miercuri, 13 septembrie a.c., ora 18.00
CineSat, Festival de film românesc în Argeș
În comuna Lerești din județul Argeș va avea, în perioada 8 – 13 august, o nouă ediție a Festivalului
65! Bilanțul negru al tragediei de la #Colectiv. Răzvan s-a SINUCIS! (VIDEO)
UPDATE: La 21 de luni de la pierderea ăn incendiul de la #Colectiv a iubitei lui, Tina, Răzvan, deși supraviețuise
A murit încă o îndrăgită interpretă a anilor 80
S-a stins din viață duminică, la numai 49 de ani, interpreta care făcea furori pe scenă și pe micile ecrane, la
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Refugiul creativ
Cine nu s-a bucurat în copilărie de minunata „Lorelei” sau de extraordinarele poveşti din „La
Și oamenii mari sunt oameni: Visul mamei
Destinul celui mai mare muzician român din toate timpurile a stat de la început sub semnul miracolului.
Ștefan cel Mare și misterul morții sale. Care a fost, de fapt, adevărata cauză care a dus la dispariția voivodului
Moartea voievodului Ştefan cel Mare a fost consemnată și prezentată în fel și chip în cronicile vremii,
Și oamenii mari sunt oameni: Poznele copilăriei unui actor
A trecut deja un an de când nu mai e printre noi cel care gătea cartofi prăjiţi cu Gheorghe Dinică înainte
Și oamenii mari sunt oameni: Povestea
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii revoluției de la 1848. Mișcarea din Moldova a avut un caracter pașnic,
Cupa Satelor la oină, în 8-10 septembrie la Negrilești
Oina este sportul național, iar prima atestare a jocului apare în hrisoavele din secolul al XIV-lea. Era cunoscut
Și oamenii mari sunt oameni: Harap Alb la 140 de ani!
Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1
Și oamenii mari sunt oameni: Rebela care i-a dat chip și glas Ecaterinei Teodoroiu
Actrița Stela Furcovici a rămas în amintirea publicului cinefil din România datorită rolului principal
Președintele Klaus Iohannins: „Să onorăm Imnul Naţional - catalizator al coeziunii naţionale şi sociale”
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României.
Și oamenii mari sunt oameni: 100 de ani de
Prin 1867, adică la 17 ani, Mihai Eminescu ducea o viață romantică, adică nestatornică. Plecase de acasă și acum
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Această descoperire adânceşte misterul tăblițelor de la Tărtăria
Tăbliţele de la Tărtăria reprezintă o descoperire extrem de valoroasă, căreia, dacă i s-ar acorda importanţa cuvenită,
Și oamenii mari sunt oameni: Românii și automobilul
Se știe: românul are o relație specială cu mașina sa. Uitându-ne la valorile de trafic din marile orașe,
Și oamenii mari sunt oameni: Școala vieții
Vă amintiți de momentul celor de la Sector 7? Acela cu școala vieții pe care-o urmează toți băieții? Ei bine ideea nu
Și oamenii mari sunt oameni: Haiduc de București
În Bucureştiul de altădată legea era a celor bogaţi, prea puţini dintre săraci având vreo şansă la o viaţă
Topul celor mai înalte cruci din România. Una dintre ele se află în Cartea Recordurilor (FOTO și VIDEO)
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci – 14 septembrie – e prilejul fericit să vorbim despre... cele mai
Cele mai frumoase mesaje și urări de SFÂNTA MARIA!
Peste 2 milioane români își aniversează ziua onomastică cu ocazia zilei de 8 septembrie Sfânta MARIA.
Lacul Cinciș, cel bântuit de legende (VIDEO)
N-ar fi fost prima dată când amenajarea unui lac de acumulare ducea la strămutarea unor localități, așa că cele
Șinca Veche - de la templu dacic la altar creștin
Șinca Veche este un străvechi sat românesc de la poalele munților Făgăraș, cu un peisaj care îți taie
„Micul Gibraltar“ de pe Dunăre și legendele sale
Cândva era considerată paradisul fiscal al României, astăzi este doar o insulă abandonată în mijlocul
Colonada staţiunii Buziaş – o construcție unică în România, închinată împărătesei Sissi
Buziaş, stațiunea care astăzi trăiește din amintiri a reprezentat cândva o emblemă a Banatului, unde obişnuiau să
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

APIA va avea stand la Târgul Indagra

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că va participa, ...

România este lăudată că a gestionat foarte bine criza pestei porcine

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa ...

Cercurile de apicultură ale liceelor agricole și-au dat întâlnire în Moldova

În zilele de 24 si 25 octombrie 2017 elevi ai cercurilor de apicultură de ...

Dacă fermier te numești, la INDAGRA trebuie să te găsești

Cel mai mare şi cel mai important eveniment agricol din România, ...

Campania electorală pentru alegerile locale parţiale din 5 noiembrie a început

 

Campania electorală pentru alegerile locale parţiale care vor avea loc ...

Noi reguli pentru proprietarii de apartamente. Amenzile sunt uriașe

Autoritatea Națională pentru Reglementarea Energiei (ANRE) a dat un ordin prin ...

Ploaia de meteori Orionide luminează cerul în acest sfârşit de săptămână

 

Unul dintre cele mai impresionante spectacole ale cerului va atinge ...

Fermierii pot depune cererile pentru sprijin cuplat în sectorul vegetal până la 31 decembrie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că pentru ...

Petre Daea a vorbit cu delegaţia europeană despre problema neonicotinoidelor

Petre DAEA, ministrul Agriculturii l-a primit la sediul instituţiei, pe ...

Sărbătoarea zaibărului şi a prazului în oraşul lui Amza Pellea

In perioada 20-22 octombrie, in Băilești, județul Dolj, se desfășoară cea de-a ...

Râul Lăpuş a fost poluat, în urma unei deversări la iazul de decantare Bozânta.

În urma unei operaţiuni de deversare a apei acumulate pe iazul de ...

O nouă ediție a Festivalului Vinului la Timișoara

Cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Vinului, care se va desfăşura în ...

Proiectul de conştientizare a colectării selective pe agenda Ministerului Mediului

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat joi (19 octombrie), la Iaşi, ...

Șomerii din Bistrița Năsăud pot alege din 14 programe de formare profesională

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bistriţa – Năsăud ...

Râurile din Bistriţa Năsăud vor fi repopulate cu crap

Râul Someș, Șieul, râul Bistrița, pârâul Roșua şi ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Brânză-n burdujel de brad, ca odinioară, la Fundata
Ați văzut, cred, cât de frumos e anotimpul pe care-l trăim, când se scoboară de la munte turmel de oi și
Mâncare de toamnă cu ciuperci, ca la Berzunți
Zilele de toamnă, în satele de pe apa Tazlăului, vin una după cealaltă cu un rețetar fabulos. La Berzunți,
Păstrăvi pe pat de legume
Ce loc sa fie mai prielnic unei discutii prietenesti decat bucataria!? Cata vreme se face cafeaua, poti sa vorbesti
Tarta de afine, cu jeleu de vin
Cu fructe cu care ne-amintim de vaă, preparăm o prăjitură rustică, menită sa bucure zilele ametite de ultimele zvacniri
Mămăligă umplută (rețeta bunicii)
Nu știu cum va fi trecut timpul pentru dumneavoastră, dar eu am fost crescută într-un sat de pe apa Tazlăului,
Mușchi de vacă cu smântână - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Fiind azi o sfântă zi de duminică și plăcându-le românilor a se-nfrupta din carne într-o zi ca
Plachie de stridii - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), de la 1871
Plachie de stridii - e o curiozitate, azi, dar în veacul al XIX-lea, pe când stridiile de Marea Neagră
Raci cu maioneză - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), din 1871
Raci cu maioneză - o rețetă clasică. Vă aduceți aminte vorba aia: că racii sunt buni în lunile care nu conțin
Orșadă de sămânță de pepene galben - rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady
Pentru că-i în toi sezonul pepenilor – fie ei verzi ori galbeni – n-am să vă las să risipiți
Alivenci - rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady (colonelu)
  Ecaterina Steriady, coloneleasa care publica în 1871 prima ediția din cartea de bucate ce avea să
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4