Mare succes al filmului românesc la Festivalul SEEfest, Los Angeles

Autor: 

Ileana Costea, de vorbă cu Vera Mijojlić, Andrei Zincă şi Adrian Barbu

Anul acesta filmul românesc a avut un mare success. Filmul artistic de lung metraj, La Drum cu Tata / The Trip We Took With Dad (o coproducţie România-Germania-Suedia-Ungaria care a avut premieră în ţară pe 3 februarie 2017), a primit patru premii la Festivalul SEEfest (http://seefilmla.org): premiul pentru cel mai bun film artistic de lung metraj – regia Anca Miruna Lăzărescu, imaginea Christian Stangassinger; premiul pentru cea mai bună fotografie de film artistic (ex aequo/împărţit cu filmul grecesc Roza de Smyrna); premiul special al juriului pentru cea mai bună distribuţie (cel mai bun grup de actori: Alex Mărgineanu, Răzvan Enciu, Ovidiu Schumacher, Susanne Bormann, Manuel Klein, Doru Ana, Marcela Nistor); şi premiul publicului (înmânat de către directoarea şi fondatoarea festivalului, Vera Mijojlić, bazat pe rezultatele votului completat de spectatori, la ieşirea din sala de proiecţie). Toate premiile au fost primite de către regizoarea şi scenarista filmului, Anca Miruna Lăzărescu.

„A fost pentru prima dată când un film a câștigat patru premii și conducerea SEEfest este cu adevărat fericită pentru regizoarea Anca Miruna Lăzărescu şi pentru debutul ei de lung metraj artistic, "The Trip We Took With Dad". Audienţa s-a conectat cu filmul și filmul a încântat membrii Juriului, iar scriitorea / regizoarea Lăzărescu merită toată lauda și aprecierea pe care a primit-o în cadrul festivalui SEEfest 2017.” (Vera Mijojlić – VM)

Am auzit (Ileana Costea) păreri foarte bune de la diverşi spectatori despre filmul La drum cu Tata: un film bine închegat; nici nu se poate compara cu filmele cu violenţă, dezlânate care se fac acum; un film cu subiect care ne-a făcut pe noi, cei din Romania, să retrăim evenimentele din 1968; un film care te implică cu adevărat.

În al 12 an de existenţă, SEEfest L.A. (Festivalul de Filme din Europa de Sud Est) a avut loc în Beverly Hills, California, între 27 aprilie şi 4 mai, 2017. Scopul SEEfest-ului este de a educa şi promova diversitatea culturală a Europei de Răsărit prin prezentări anuale de filme din acea regiune, cât şi a organiza conferinţe şi retrospective cinematografice, astfel formând o resursă importantă pentru cineaşti şi cercetători în domeniul filmului şi creând oportunităţi de schimburi culturale între Sudul Californiei şi Europa de Sud Est.

SEEfest s-a bucurat întotdeauna de o colaborare excelentă cu comunitatea românească din Los Angeles, atât cu Viitorul Roman, cât și cu Uniunea și Liga. În anii precedenți, sub conducerea preşedinţilor VRS, Ionela Kloes, ulterior Virgil Adumitroaie și în prezent Adrian Barbu, Viitorul Roman a avut o prezență la SEEfest. Daniela Istrate și Uniunea și Liga ne-au susținut întotdeauna. Colaborarea inte noi şi aceste asociaţii ale comunităţii românești este exemplară și reciproc avantajoasă. (Vera Mijojlić - VM)

SEEfest a fost unul dintre primii agenţi promovatori ai cinematografiei românești la Los Angeles. Am promovat, prezentat, co-prezentat și susținut nenumărate sesiuni de prezentare și proiecții de filme românești la SEEfest și la alte festivaluri din L.A. De exemplu, în iunie 2007 am sponsorizat „Interviul Internațional cu privire la noul val românesc de cinematografie” la ”Festivalul de Film de la LA” (vă rugăm să consultați articolul pe care l-am scris pentru „Cinema without Borders” / „Cinema-ul fără Frontiere”, http://cinemawithoutborders.com/festivals/1303-romanian-new-wave -international-spotlight-romania-la-laff-2007.html) şi in acelşi an am co-prezentat la „AFI Fest” in noiembrie filmul românesc ieşit din comun "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile" de Cristian Mungiu. (VM)

A fost o onoare pentru noi anul acesta de a avea astfel de oaspeți minunați din România la SEEfest, și un adevărat răsfăţ pentru publicul nostru. Andrei Zincă şi-a adus o importantă contribuţie la organizarea participării filmului românesc la festival și ii suntem foarte recunoscători pentru acest sprijin.

Filmul lui Anca Lăzărescu a fost unul dintre cele mai importante momente ale festivalului, cu povestea lui unică care rezonează nu doar cu publicul românesc, ci și cu audiența receptivă la valoari artistice și cu spectatorii şi particianţii SEEfest-ului. Dânsa ne-a adus un film minunat, iar după vizionare a avut loc o lungă sesiune de ‘Întrebari şi Răspunsuri’. Personal consider că Anca Lăzărescu este un real talent regizoral spre care lumea cinematografului trebuie sa-şi ţină atenţia încordată. Așteptăm cu nerăbdare urmatorul ei film! (VM)

Mândria festivalului anul acesta a fost pronunţată de Denise Wakeman, Digital Marketing Strategist, SEEfest: “Dintre cele 56 de filme prezentate, 26 au fost regizate de o femeie”. În acest fel cinematografia din Sud Estul Europei dezice situaţia internaţională a “prăpastei dintre sexe” în acest domeniu. Personal am participat la trei festivale SEEfest şi linia lor mi se pare foarte “de calitate” atât prin filmele pe care le prezintă, prin seriozitatea juriilor, prin interesantele discuţii cu cineaştii care urmează după vizionare, cât şi prin eleganţa festivităţiilor de deschidere şi de încheiere. Felicitări din plin trebuiesc aduse Verei Mijojlić care, ca întodeauna, este sufletul acestui eveniment.

Am observat cu plăcere că în listele de pe website-ul oficial al festivalului a celor care sunt implicaţi în activităţile SEEfest se află mai multe persoane orginare din România (în Bordul de Directori: Jacob Segal, Investors Research Group şi Raoul Marinescu, Pluto TV; Directorul Programului de Film Românesc - Ştefania Magidson; în Grupul de Suport a Creativităţii George Constantin; în Bordul de Consilieri: Liana Grancea, Director Executiv, UCLA Centrul de Studii Europeene şi Ruse; Peter Gross, Mission Critical Systems/Bloomenergy şi Ştefania Magidson, Blue Heron Foundation, Los Angeles).

Rolul principal în aducerea filmelor şi cineaştilor din România l-au avut anul acesta Andrei Zincă, şi compania lui, Double 4 Studios, cu sprijinul Institutului Cultural Român din New York (IRC NY). Andrei Zincă are experienţă bogată în evenimente de acest gen, el fiind organizatorul, timp de doi ani (2014 şi 2015) a Zilelor Filmului Românesc la Fort Lauderdale şi Miami, în Florida. La rândul lui Andrei Zincă este regizor de film. Unul din filmele sale, Puzzle for a Blind Man a fost prezentat la încheierea SEEfestului în 2014, unde a luat premiul pentru cea mai bună imagine de film.

Anul acesta au fost aduse din România spre prezentare în concurs la SEEfest 3 filme: un documentar de lung metraj Sunt Însărcinată în România/I’m Pregnant în România – regie Jesus del Cerr;, 2 filme artistice de lung metraj, The Fixer – regie Adrian Sitaru; La Drum cu Tata – regie Anca Miruna Lăzărescu; şi un scurt film de animaţie de 3.5 minute, Flori de Plastic, în premieră mondială – regia Claudia Ilea. Au fost invitaţi şi 4 cineaşti din România (am droit să avem o varietate din diverse domenii ale cinematofrafiei” (AZ), o regizoare de film artistic de lung metraj (Anca Miruna Lăzărescu), un regizor de film documentar (Jesus del Cerro – cineast spaniol care trăieşte între România şi Spania), un actor (Adrian Titieni, care a jucat din 1985 până acum în peste 50 de filme – “cel mai important actor român contemporan” mi-a spus Andrei Zincă; A. A jucat şi în filmul meu, Puzzle”; şi un critic de film, Irina Margareta Nistor, figura centrală a filmului Chuck Norris vs. Communism, traducătoarea celor a peste 3000 de video cu filme din lumea de vest introduse în România anilor ’80 “pe sub tejghea” de curajosul antrepreneur Teodor Zamfir. Celebrul documentar de lung metraj, invitat să fie prezentat în afara concursului, a fost proiectat prin iniţiativa şi cu sprijinul societăţii Viitorul Român Society (VRS) cu o zi înainte de deshiderea oficială a festivalului. Proiecţia a avut loc în aceeaşi sală de cinema unde s-au prezentat restul filmelor în competiţie, Laemmle Music Hall, Beverly Hills.

Acţiunile româneşti de la SEEfest 2017 au fost coordonate de Andrei Zincă, în colaborare cu SEEFest, cheltuielile de organizare, costul licenţelor de proiecţie, şi aducerea cineaştilor fiind posibilă prin suportul financiar al Institutului Cultural Român (ICR) din New York, compania lui Andrei Zincă, Double 4 Studios şi a SEEfest-ului.

“Rolul meu anul acesta la SEEfest, ,” a fost să propun filme şi cineaşti, să aduc un sprijin prin implicarea mea în ceea ce priveşte promovarea evenimentului în rândul comunităţii românesti şi să facilitez prezenţa cineaştilor români care au venit să îşi susţină opera aici. Cineaştii au fost cazaţi la un hotel în inima Hollywood-ului şi li s-a făcut un program de studiu şi vizite legate de domeniul cinematografiei.” (Andrei Zincă - AZ)

Festivaluri de film românesc mai au loc anual şi în California de Nord, organizate de Laura Toma cu participarea universităţilor Stanford şi Berkley. Anul acesta festivalul de la San Francisco s-a ţinut cu o săptămână înainte de SEEfest-ul din Los Angeles. Alegerea de filme este făcută de fiecare festival în modul pe care conducerea acestuia îl consideră important. Unii organizatori selecţionează filme pe baza succesului pe care acestea le-au avut la festivale de renume. “În cazul nostru am urmat criteriul SEEFest-ului, consideâand atât calitatea artistică a filmelor cât şi cea comercială, estimând acceptul pe care filmele îl pot avea la publicul american din Los Angeles”. (AZ)

La SEEfest participă diverse etnicităţi corespunzând ţării unde au fost făcute filmele, dar şi cineaşti americani. Printre personalităţile de pe covorul roşu la deschidere au fost producătorul Ron Yerxa (fimele Nebraska Leftovers, etc.), actriţa Irina Maleeva (Satyricon, Jane the Virgin, Heroes, etc.), iar în sală, la proiecţia filmului documentar Sunt însărcinată în România au participat actriţa Dina de Laurentis şi directorul de imagine Javier Aguirresarobe (Blue Jasmine, The Others, etc.) Din partea română la diversele evenimente SEEfest au participant domnii Cosmin Dumitrescu, noul Consul General al României în Los Angeles cu soţia, Cătălin Ghenea, fostul Consul în Los Angeles, şi acum Consul General al României la Miami, Domnul Răzvan Dinu, Director de Proiect ICR NY, doamna Simona Steriu, Consul Economic al României în LA, membrii comunităţii române din LA, şi desigur, cineaştii invitaţi din România. Deschiderea SEEfestului s-a făcut cu proiecţia filmului Constituţia, o producţie din Croaţia.

În cursul sezoanelor festivalului SEEFest din anii precedenţi, Societatea Viitorul Român (VRS) a contribuit la efortul organizatoric prin promovarea evenimentului în comunitatea Românească din California de Sud, prin participare şi diverse sponsorizări. La ediţia festivalului din 2016, VRS a colaborat şi mai direct prin creaţia unui afiş al festivalului şi un chioşc de prezentare vizuală a istoriei cinematografiei româneşi, mult aplaudate de participanţi. În anul current, 2017, implicarea VRS la SEEFest a atins un nivel remarcabil invitând-o la Los Angeles pe protagonista principala a documentarului de lung metraj Chuck Norris versus Communism, distinsa doamna Irina Nistor, şi organizând o vizionare specială a documentarului. Prezenţa Dnei Nistor a a oferit publicului, în sesiunea de discuţie care a urmat proiectarii, ocazia de a formula întrebări legate de evenimentele descrise în documentar, şi de a aflaă informaţii necunoscute publicului până în prezent.

“Idea organizării unui eveniment cu Irina Nistor a plecat de la o discuţie iniţiată de Bogdan Marcu, Directorul Cultural al VRS, cu ocazia unei întâlniri a membrilor boardului VRS. Bogdan intrase în legătură cu Irina Nistor în cadrul unui proiect de cercetare pentru un articol în pregătire pentru Hungtington Post. Planul sugerat de Bogdan era ca acest eveniment să fie organizat în toamna anului 2017. Dar idea de a-l face cu ocazia festivalului SEEfest a prins pe loc, şi discuţiile s-au precipitat rapid: doi din membrii VRS board, Dana Moldovan şi Virgil Adumitroaie, care erau deja implicaţi în organizarea SEEfest, i-au prezentat proiectul Chuck Norris vs Cummunism şi Irina Nistor lui Andrei Zincă. Andrei la rândul lui a întrevăzut imediat posibiliatea de a anexa evenimentul în avanpremiera festivalului SEEfest, pe 26 Aprilie, şi posibilitatea de a cere sprijinul financiar Institului Cultural Român ai şi a companieiDouble 4 Studios. Cu această ocazie trebuie să menţionez colaborarea perfectă cu toate aceste trei organizaţii culturale reputate. Evenimentul s-a bucurat de un success enorm, cu o cererere de public atât de numeroasă încât cu două zile înainte de vizionare VRS a trebuit să iniţieze o schimbare a sălii de proiecţie cu o sală de mai largă capacitate – în discuţii de ultim moment cu managementul de la Laemmle. “ (Adrian Barbu - AB)

Din momentul în care aprobările şi agrementurile necesare s-au stabilit,biletele de avion pentru dna. au fost Nistor cumpărate, şi data proiecţiei stabilită, membrii VRS au intrat într-un ritm accelerat pentru a pune pe picioare acest eveniment. În mai puţin de o lună VRS a localizat sala ideală de proiecţie (Cinematograful Laemmle din Beverly Hills), a generat arta grafică şi afişele de promovare în social media, email, şi imprimate pe hârtie, a negociat şi obţinut drepturile de proiecţie, în tot acest timp executând o campanie de publicitate fără precedent. Ţin să mulţumesc din partea VRS domnului Jacob Segal pentru facilitarea localizării sălii ideale, şi punerea în contact cu mangementul lanţului de cinematografe Laemmle. Pentru afişul care a devenit simbolul vizual al evenimentului VRS îi mulţumeşte talentatului Daniel Druhora, directorul secţiei de Communications and Marketing, şi de Digital Content al Şcolii de Inginerie Viterbi, a universităţii USC. Pentru campania de publicitate şi eforturile extraordinare făcute în zilele febrile dinaintea serii spectacolului, adresez o recunoaştere special întregului board VRS pentru implicarea şi efortul depus: Virgil Adumitroaie (Vice Preşedinte), Bogdan Marcu (Director Cultural), Ionela Kloes (Secretară, fostă Preşedinte VRS), Ioan Totoiu (Trezorier), Mara Chindris (Member at large), Dana Moldovan, Aneta Hariton, Lilio Totoiu, Gabi Mihăilescu, cât şi tuturor celorlalţi membri ai boardului.” (AB)

VRS a preluat-o “în gazdă” pe Irina Margareta Nistor, organizând o seară în onoarea ei, la reşedinţa Dnei. Mara Chindriş în Pasadena. La acea serată am foste invitate eu, Ileana Costea, cum publicasem două articole despre documentar în 2015, si Maria Zamfir Bleyberg, sora lui
Teodor Zamfir, creierul acţiunii de video-rui în anii ’80, sa spunem câtevacuvinte. Persoane care au participat la “serile ilegale’ de vizionare a acestor filme în România anilor 80 şi-au depănat amintirile.

“Ambele societăţi româneşti din Los Angeles, Societatea Viitorul Român – VRS (Adrian Barbu, Preşedinte) şi Uniunea şi Liga Societăţilor Române (Daniela Istrate, Preşedinta) mi-au fost excelenţi parteneri de lucru, m-au susţinut cu aceeaşi forţă şi entuziasm în a face cunoscute evenimentele româneşti de la SEEfest membrilor lor.” Anul acesta VRS a avut o initiativă deosebită. Dacă la anul Uniunea şi Liga va avea şi ea o iniţiativă, o voi sprijini cât de mult voi putea, aşa cum am făcut-o cu Viitorul Român.” (AZ)

“Am fost foarte fericit pentru că efortul nostru de a implica comunitatea românească de o formă mai profundă a avut success. Filmele proiectate atât la sfârşit de săptămână cât şi în timpul săptămânii, la ore accesibile şi mai puţin accesibile, au rulat totdeauna cu sala aproape plină sau plină ochi. Sălile pline au oferit cineaştilor un dialog foarte important pentru ei. Reacţia publicului şi posibilitatea de a comunica direct cu audienţa sunt daruri de nepreţuit pentru cineaşti.” (AZ)

“Mă bucur că efortul nostru a dat roade: Săli pline, public interesat să comunice cu cineaştii, minunatul success cu cele patru premii luate de La Drum cu Tata. Mă bucur că am putut oferi cineaştilor din România o deschidere importantă aici, facilitând contacte cu lumea Hollywood şi un schimb de opinii valoros.” (AZ)

“Feedback-ul de la public a fost foarte pozitiv. Am simţit că s-a creat acea deschidere spre … ‘şi mai mult’, ‘mai vrem’. Oamenii mă întrebau: “Ce o să mai faci în viitor în direcţia asta? Ce mai aduci?” Este cert că românii din Los Angeles sunt dornici să particpe la astfel de evenimente. (AZ)

Pînă la dată de 3 iunie 2017 filme de la SEEfest se pot găsi şi viziona online la: http://www.films2c.com/seefest-on-vod.html

© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.

REPORTAJE

„Micul Gibraltar“ de pe Dunăre și legendele sale
Cândva era considerată paradisul fiscal al României, astăzi este doar o insulă abandonată în mijlocul
Colonada staţiunii Buziaş – o construcție unică în România, închinată împărătesei Sissi
Buziaş, stațiunea care astăzi trăiește din amintiri a reprezentat cândva o emblemă a Banatului, unde obişnuiau să
Străzile poleite din Baia Sprie – rămășite ale
Pare o poveste, însă în țara noastra, unde rar găsim drumuri astfaltate ca la carte, de care să fim
6 cele mai bizare mituri despre botez, la români
Botezul este un ritual creștinesc de primire a cuiva printre credincioșii bisericii. Se spune că în cadrul
Catastiful eroilor de la Mănăstirea Tabăra. Măicuțele au ascuns timp de 50 de ani lista ostașilor români
Bănuite de colaborare cu "fasciştii romăni", măicuţele dintr-o mănăstire basarabeană au ascuns, timp de 50 de ani,
Bașpunar și „belciugele lui Noe”. Legende și oameni din Dobrogea
Nu e prima dată cînd străbat Dobrogea cea pietroasă, cu soarele verii arzîndu-mi în creştet. De sub
Istoria mititeilor – de la cârnați fără maț la mici și mititei
Istoria mititeilor ne tot dă de furcă, de la o vreme. Mai ales de când am declarat că suntem în căutarea
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
CineSat, Festival de film românesc în Argeș
În comuna Lerești din județul Argeș va avea, în perioada 8 – 13 august, o nouă ediție a Festivalului
65! Bilanțul negru al tragediei de la #Colectiv. Răzvan s-a SINUCIS! (VIDEO)
UPDATE: La 21 de luni de la pierderea ăn incendiul de la #Colectiv a iubitei lui, Tina, Răzvan, deși supraviețuise
A murit încă o îndrăgită interpretă a anilor 80
S-a stins din viață duminică, la numai 49 de ani, interpreta care făcea furori pe scenă și pe micile ecrane, la
Satul de marmură - povestea tristă a unui sat unic în România
Povestea satului Alun din Ţinutul Pădurenilor este impresionantă şi întăreşte convingerea că "veşnicia s-a născut
Sibiu: Peste 200 de copii şi tineri se întrec la Olimpiada meşteşugurilor tradiţionale
Peste 200 de copii şi tineri din ţară şi din Republica Moldova şi Bulgaria se întrec, începând de
Filosoafa franceză Anne Dufourmantelle a murit încercând să salveze de la înec nişte copii
Filosoafa şi pishanalista franceză Anne Dufourmantelle, în vârstă de 53 de ani, s-a înecat
Victime ale mafiei lemnului, doi polițiști au fost uciși, de la începutul acestui an
Joi seara, un polițist a fost înjunghiat în gara Burdujeni, din Suceava. La începutul acestui
„Eu acum mor! Ia copiii şi fugi!” Bărbatul ucis de albine  a ales să fie devorat de insecte, ca să îşi salveze fiul de doar 8 luni
Un roi de albine a omorât un bărbat care ar fi încercat să-şi apere calul de insectele violente. Victima se
Târgul de Fete de pe Muntele Găina - străvechea sărbătoare a moţilor
Între 22 şi 23 iulie are loc, în Munţii Apuseni, Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Ca în
Ghid de bune maniere. Cum ne îmbrăcăm în interiorul casei noastre, în funcție de orele zilei și de eveniment
Bună ziua om bine educat și cu alese însușiri. Azi vreau să vorbim despre îmbrăcămintea de casă,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Harap Alb la 140 de ani!
Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1
Și oamenii mari sunt oameni: Rebela care i-a dat chip și glas Ecaterinei Teodoroiu
Actrița Stela Furcovici a rămas în amintirea publicului cinefil din România datorită rolului principal
Președintele Klaus Iohannins: „Să onorăm Imnul Naţional - catalizator al coeziunii naţionale şi sociale”
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României.
Și oamenii mari sunt oameni: 100 de ani de
Prin 1867, adică la 17 ani, Mihai Eminescu ducea o viață romantică, adică nestatornică. Plecase de acasă și acum
Tragedie mare! O cântăreaţă de muzică populară a murit la câteva ore, dupa ce soţul ei a făcut atac de cord
Cantareata de muzica populara Emilia Bubulac s-a stins din viata astazi. Artista avea 60 de ani si a suferit un atac de
„Zmeii” ageri din Smeeni! Cea mai vârstnică biciclistă (80 de ani) și cel mai bătrân conducător de ATV (92 de ani) - VIDEO
Smeeni este o localitate din judetul Buzău, care a devenit populară grație sătenilor care o însuflețesc. Și mai
Traian Vuia, bănățeanul care a dovedit lumii că mașina-zburătoare nu e o utopie
Se zice că… "Banatu-i fruncea!"... Așa-i, așa-i! Că nu-i altul ca bănățanul nostru, Traian Vuia, care arăta
Și oamenii mari sunt oameni: De la mahala la simezele Europei
Nicolae Grigorescu s-a născut pe 15 mai 1838 și este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de
Și oamenii mari sunt oameni: Nicolae Iorga – copilul precoce
Spiritul nonconformist al lui Nicolae Iorga se manifestă încă din primii ani de viață, iar acest fapt va deveni
Incredibila istorie a româncei care, din sclavă într-un harem otoman, ajunge aristocrată britanică şi exploratoare de succes
Florica Maria Sas s-a născut la Aiud, în judeţul Alba. La vârsta de 7 ani, ea a fost răpită şi dusă
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Autorităţile române resping acuzațiile în cazul grâului refuzat de Egip

 

Autorităţile române şi reprezentanţii comercianților susţin că nu ...

Copiii cu diabet insulino-dependent, monitorizaţi permanent printr-o soluţie de telemedicină

 

Copiii cu diabet insulino-dependent din România vor putea fi ...

Dragnea: În curând se va înființa Casa Română de Comerţ

Casa Română de Comerţ se va înfiinţa în maximum o lună de ...

Portul Constanţa are un sistem sigur de monitorizare a calităţii

 

Autorităţile române şi reprezentanţii traderilor susţin că nu ...

Festivalul viorii cu goarnă

 

Marele premiu al Festivalul viorii cu goarnă ”Dorel ...

Sprijin financiar pentru împăduriri

 

Cererile pentru accesarea schemei de ajutor de stat ”Sprijin ...

Ajutoare de la Guvern pentru familiile din Bistrița-Năsăud


Familiile din județul Bistriţa-Năsăud ale căror locuințe au fost afectate de ...

Lecții de dans și spectacole stradale, săptămâna viitoare, la Sfântu Gheorghe

Tabăra internaţională de artă şi dans contemporan va începe luni, 21 ...

Lâna de oaie se exportă în sfârșit în Rusia, India și Turcia

Aproximativ 300 de crescători de ovine din Bistrița - Năsăud au depus deja o ...

Lâna de oaie se exportă, în sfârșit, în Rusia, India și Turcia

295 de crescători de ovine din Bistrița-Năsăud au depus deja o cerere prin care ...

AFIR: unele cereri de finanțare depuse pentru pomicultură, neeligibile

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit solicitări de finanțare ...

Măsuri stricte în Bistrița Năsăud pentru prevenirea apariției pestei porcine africane

Târgurile de animale din Bistrița - Năsăud sunt închise ca urmare a ...

ANOFM: peste 22.500 locuri de muncă sunt vacante la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Concursurile Serviciilor Profesioniste pentru Situaţii de Urgenţă vor fi organizate la Iași

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihail Grigore Sturdza” ...

Numărul turiștilor a crescut în județul Bistrița

Bistrița este un oraș din Transilvania unde ajung anual mii de turiști dornici ...

REŢETE DE SUFLET

Cartofi aromați cu paprika, la cuptor (rețetă ardelenească)
Încet, dar sigur, cartofii s-au strecurat în toate gospodăriile şi sunt de foarte multe ori la
Borș mănăstiresc, ca la Căldărușani (rețeta părintelui Dionisie)
Ca de fiecare dată, vă îndemn a afla adevăratele retete romanesti de post în mănăstirile noastre cele
Supă de pește dreasă cu ou și lămâie (rețetă de la Muntele Athos)
Chiar dacă femeile nu au voie să intre la Muntele Athos, rețetele Sfântului Munte ajung uneori până la ele.
Supă gospodărească (rețeta lui Constantin Bacalbașa)
La inceputul secolului XX si in special in perioada interbelica, bucataria romaneasca era in pas cu tendinţele
Imam baialdî (rețeta dobrogeană a lui Constantin Bacalbașa)
Nu e gospodină în Dobrogea sau în tot întinsul sudic al României care să nu știe să gătească
Macaroane milaneze (rețetă din Epoca de Aur)
 Macaroane milaneze... ca-nainte de 89! Nu cred ca pe vremea "Epocii de Aur" să fi fost vreo criză la macaroane.
Sărmăluțe de miel în frunze de tei (rețetă veche din satul românesc)
Sarmalute de miel, în frunze de tei! Nu se putea rețetă mai „de sezon” ca asta! Pentru că tocmai m-a
Supă cu „pernițe” (rețeta Mariei Comănelea din Prejmer)
La Prejmer inca se mai pastreaza retetele de odinioara. Mancaruri pe plita, din ingrediente aflate la indemana in
Pui cu aguridă - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Nu știu domniile voastre ce vă amintiți din copilăriei, dar mie îmi sunt dragi... gusturile bucatelor bunicii.
Mușchi de vacă cu smântână - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Fiind azi o sfântă zi de duminică și plăcându-le românilor a se-nfrupta din carne într-o zi ca
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2