Mare succes al filmului românesc la Festivalul SEEfest, Los Angeles

Autor: 

Ileana Costea, de vorbă cu Vera Mijojlić, Andrei Zincă şi Adrian Barbu

Anul acesta filmul românesc a avut un mare success. Filmul artistic de lung metraj, La Drum cu Tata / The Trip We Took With Dad (o coproducţie România-Germania-Suedia-Ungaria care a avut premieră în ţară pe 3 februarie 2017), a primit patru premii la Festivalul SEEfest (http://seefilmla.org): premiul pentru cel mai bun film artistic de lung metraj – regia Anca Miruna Lăzărescu, imaginea Christian Stangassinger; premiul pentru cea mai bună fotografie de film artistic (ex aequo/împărţit cu filmul grecesc Roza de Smyrna); premiul special al juriului pentru cea mai bună distribuţie (cel mai bun grup de actori: Alex Mărgineanu, Răzvan Enciu, Ovidiu Schumacher, Susanne Bormann, Manuel Klein, Doru Ana, Marcela Nistor); şi premiul publicului (înmânat de către directoarea şi fondatoarea festivalului, Vera Mijojlić, bazat pe rezultatele votului completat de spectatori, la ieşirea din sala de proiecţie). Toate premiile au fost primite de către regizoarea şi scenarista filmului, Anca Miruna Lăzărescu.

„A fost pentru prima dată când un film a câștigat patru premii și conducerea SEEfest este cu adevărat fericită pentru regizoarea Anca Miruna Lăzărescu şi pentru debutul ei de lung metraj artistic, "The Trip We Took With Dad". Audienţa s-a conectat cu filmul și filmul a încântat membrii Juriului, iar scriitorea / regizoarea Lăzărescu merită toată lauda și aprecierea pe care a primit-o în cadrul festivalui SEEfest 2017.” (Vera Mijojlić – VM)

Am auzit (Ileana Costea) păreri foarte bune de la diverşi spectatori despre filmul La drum cu Tata: un film bine închegat; nici nu se poate compara cu filmele cu violenţă, dezlânate care se fac acum; un film cu subiect care ne-a făcut pe noi, cei din Romania, să retrăim evenimentele din 1968; un film care te implică cu adevărat.

În al 12 an de existenţă, SEEfest L.A. (Festivalul de Filme din Europa de Sud Est) a avut loc în Beverly Hills, California, între 27 aprilie şi 4 mai, 2017. Scopul SEEfest-ului este de a educa şi promova diversitatea culturală a Europei de Răsărit prin prezentări anuale de filme din acea regiune, cât şi a organiza conferinţe şi retrospective cinematografice, astfel formând o resursă importantă pentru cineaşti şi cercetători în domeniul filmului şi creând oportunităţi de schimburi culturale între Sudul Californiei şi Europa de Sud Est.

SEEfest s-a bucurat întotdeauna de o colaborare excelentă cu comunitatea românească din Los Angeles, atât cu Viitorul Roman, cât și cu Uniunea și Liga. În anii precedenți, sub conducerea preşedinţilor VRS, Ionela Kloes, ulterior Virgil Adumitroaie și în prezent Adrian Barbu, Viitorul Roman a avut o prezență la SEEfest. Daniela Istrate și Uniunea și Liga ne-au susținut întotdeauna. Colaborarea inte noi şi aceste asociaţii ale comunităţii românești este exemplară și reciproc avantajoasă. (Vera Mijojlić - VM)

SEEfest a fost unul dintre primii agenţi promovatori ai cinematografiei românești la Los Angeles. Am promovat, prezentat, co-prezentat și susținut nenumărate sesiuni de prezentare și proiecții de filme românești la SEEfest și la alte festivaluri din L.A. De exemplu, în iunie 2007 am sponsorizat „Interviul Internațional cu privire la noul val românesc de cinematografie” la ”Festivalul de Film de la LA” (vă rugăm să consultați articolul pe care l-am scris pentru „Cinema without Borders” / „Cinema-ul fără Frontiere”, http://cinemawithoutborders.com/festivals/1303-romanian-new-wave -international-spotlight-romania-la-laff-2007.html) şi in acelşi an am co-prezentat la „AFI Fest” in noiembrie filmul românesc ieşit din comun "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile" de Cristian Mungiu. (VM)

A fost o onoare pentru noi anul acesta de a avea astfel de oaspeți minunați din România la SEEfest, și un adevărat răsfăţ pentru publicul nostru. Andrei Zincă şi-a adus o importantă contribuţie la organizarea participării filmului românesc la festival și ii suntem foarte recunoscători pentru acest sprijin.

Filmul lui Anca Lăzărescu a fost unul dintre cele mai importante momente ale festivalului, cu povestea lui unică care rezonează nu doar cu publicul românesc, ci și cu audiența receptivă la valoari artistice și cu spectatorii şi particianţii SEEfest-ului. Dânsa ne-a adus un film minunat, iar după vizionare a avut loc o lungă sesiune de ‘Întrebari şi Răspunsuri’. Personal consider că Anca Lăzărescu este un real talent regizoral spre care lumea cinematografului trebuie sa-şi ţină atenţia încordată. Așteptăm cu nerăbdare urmatorul ei film! (VM)

Mândria festivalului anul acesta a fost pronunţată de Denise Wakeman, Digital Marketing Strategist, SEEfest: “Dintre cele 56 de filme prezentate, 26 au fost regizate de o femeie”. În acest fel cinematografia din Sud Estul Europei dezice situaţia internaţională a “prăpastei dintre sexe” în acest domeniu. Personal am participat la trei festivale SEEfest şi linia lor mi se pare foarte “de calitate” atât prin filmele pe care le prezintă, prin seriozitatea juriilor, prin interesantele discuţii cu cineaştii care urmează după vizionare, cât şi prin eleganţa festivităţiilor de deschidere şi de încheiere. Felicitări din plin trebuiesc aduse Verei Mijojlić care, ca întodeauna, este sufletul acestui eveniment.

Am observat cu plăcere că în listele de pe website-ul oficial al festivalului a celor care sunt implicaţi în activităţile SEEfest se află mai multe persoane orginare din România (în Bordul de Directori: Jacob Segal, Investors Research Group şi Raoul Marinescu, Pluto TV; Directorul Programului de Film Românesc - Ştefania Magidson; în Grupul de Suport a Creativităţii George Constantin; în Bordul de Consilieri: Liana Grancea, Director Executiv, UCLA Centrul de Studii Europeene şi Ruse; Peter Gross, Mission Critical Systems/Bloomenergy şi Ştefania Magidson, Blue Heron Foundation, Los Angeles).

Rolul principal în aducerea filmelor şi cineaştilor din România l-au avut anul acesta Andrei Zincă, şi compania lui, Double 4 Studios, cu sprijinul Institutului Cultural Român din New York (IRC NY). Andrei Zincă are experienţă bogată în evenimente de acest gen, el fiind organizatorul, timp de doi ani (2014 şi 2015) a Zilelor Filmului Românesc la Fort Lauderdale şi Miami, în Florida. La rândul lui Andrei Zincă este regizor de film. Unul din filmele sale, Puzzle for a Blind Man a fost prezentat la încheierea SEEfestului în 2014, unde a luat premiul pentru cea mai bună imagine de film.

Anul acesta au fost aduse din România spre prezentare în concurs la SEEfest 3 filme: un documentar de lung metraj Sunt Însărcinată în România/I’m Pregnant în România – regie Jesus del Cerr;, 2 filme artistice de lung metraj, The Fixer – regie Adrian Sitaru; La Drum cu Tata – regie Anca Miruna Lăzărescu; şi un scurt film de animaţie de 3.5 minute, Flori de Plastic, în premieră mondială – regia Claudia Ilea. Au fost invitaţi şi 4 cineaşti din România (am droit să avem o varietate din diverse domenii ale cinematofrafiei” (AZ), o regizoare de film artistic de lung metraj (Anca Miruna Lăzărescu), un regizor de film documentar (Jesus del Cerro – cineast spaniol care trăieşte între România şi Spania), un actor (Adrian Titieni, care a jucat din 1985 până acum în peste 50 de filme – “cel mai important actor român contemporan” mi-a spus Andrei Zincă; A. A jucat şi în filmul meu, Puzzle”; şi un critic de film, Irina Margareta Nistor, figura centrală a filmului Chuck Norris vs. Communism, traducătoarea celor a peste 3000 de video cu filme din lumea de vest introduse în România anilor ’80 “pe sub tejghea” de curajosul antrepreneur Teodor Zamfir. Celebrul documentar de lung metraj, invitat să fie prezentat în afara concursului, a fost proiectat prin iniţiativa şi cu sprijinul societăţii Viitorul Român Society (VRS) cu o zi înainte de deshiderea oficială a festivalului. Proiecţia a avut loc în aceeaşi sală de cinema unde s-au prezentat restul filmelor în competiţie, Laemmle Music Hall, Beverly Hills.

Acţiunile româneşti de la SEEfest 2017 au fost coordonate de Andrei Zincă, în colaborare cu SEEFest, cheltuielile de organizare, costul licenţelor de proiecţie, şi aducerea cineaştilor fiind posibilă prin suportul financiar al Institutului Cultural Român (ICR) din New York, compania lui Andrei Zincă, Double 4 Studios şi a SEEfest-ului.

“Rolul meu anul acesta la SEEfest, ,” a fost să propun filme şi cineaşti, să aduc un sprijin prin implicarea mea în ceea ce priveşte promovarea evenimentului în rândul comunităţii românesti şi să facilitez prezenţa cineaştilor români care au venit să îşi susţină opera aici. Cineaştii au fost cazaţi la un hotel în inima Hollywood-ului şi li s-a făcut un program de studiu şi vizite legate de domeniul cinematografiei.” (Andrei Zincă - AZ)

Festivaluri de film românesc mai au loc anual şi în California de Nord, organizate de Laura Toma cu participarea universităţilor Stanford şi Berkley. Anul acesta festivalul de la San Francisco s-a ţinut cu o săptămână înainte de SEEfest-ul din Los Angeles. Alegerea de filme este făcută de fiecare festival în modul pe care conducerea acestuia îl consideră important. Unii organizatori selecţionează filme pe baza succesului pe care acestea le-au avut la festivale de renume. “În cazul nostru am urmat criteriul SEEFest-ului, consideâand atât calitatea artistică a filmelor cât şi cea comercială, estimând acceptul pe care filmele îl pot avea la publicul american din Los Angeles”. (AZ)

La SEEfest participă diverse etnicităţi corespunzând ţării unde au fost făcute filmele, dar şi cineaşti americani. Printre personalităţile de pe covorul roşu la deschidere au fost producătorul Ron Yerxa (fimele Nebraska Leftovers, etc.), actriţa Irina Maleeva (Satyricon, Jane the Virgin, Heroes, etc.), iar în sală, la proiecţia filmului documentar Sunt însărcinată în România au participat actriţa Dina de Laurentis şi directorul de imagine Javier Aguirresarobe (Blue Jasmine, The Others, etc.) Din partea română la diversele evenimente SEEfest au participant domnii Cosmin Dumitrescu, noul Consul General al României în Los Angeles cu soţia, Cătălin Ghenea, fostul Consul în Los Angeles, şi acum Consul General al României la Miami, Domnul Răzvan Dinu, Director de Proiect ICR NY, doamna Simona Steriu, Consul Economic al României în LA, membrii comunităţii române din LA, şi desigur, cineaştii invitaţi din România. Deschiderea SEEfestului s-a făcut cu proiecţia filmului Constituţia, o producţie din Croaţia.

În cursul sezoanelor festivalului SEEFest din anii precedenţi, Societatea Viitorul Român (VRS) a contribuit la efortul organizatoric prin promovarea evenimentului în comunitatea Românească din California de Sud, prin participare şi diverse sponsorizări. La ediţia festivalului din 2016, VRS a colaborat şi mai direct prin creaţia unui afiş al festivalului şi un chioşc de prezentare vizuală a istoriei cinematografiei româneşi, mult aplaudate de participanţi. În anul current, 2017, implicarea VRS la SEEFest a atins un nivel remarcabil invitând-o la Los Angeles pe protagonista principala a documentarului de lung metraj Chuck Norris versus Communism, distinsa doamna Irina Nistor, şi organizând o vizionare specială a documentarului. Prezenţa Dnei Nistor a a oferit publicului, în sesiunea de discuţie care a urmat proiectarii, ocazia de a formula întrebări legate de evenimentele descrise în documentar, şi de a aflaă informaţii necunoscute publicului până în prezent.

“Idea organizării unui eveniment cu Irina Nistor a plecat de la o discuţie iniţiată de Bogdan Marcu, Directorul Cultural al VRS, cu ocazia unei întâlniri a membrilor boardului VRS. Bogdan intrase în legătură cu Irina Nistor în cadrul unui proiect de cercetare pentru un articol în pregătire pentru Hungtington Post. Planul sugerat de Bogdan era ca acest eveniment să fie organizat în toamna anului 2017. Dar idea de a-l face cu ocazia festivalului SEEfest a prins pe loc, şi discuţiile s-au precipitat rapid: doi din membrii VRS board, Dana Moldovan şi Virgil Adumitroaie, care erau deja implicaţi în organizarea SEEfest, i-au prezentat proiectul Chuck Norris vs Cummunism şi Irina Nistor lui Andrei Zincă. Andrei la rândul lui a întrevăzut imediat posibiliatea de a anexa evenimentul în avanpremiera festivalului SEEfest, pe 26 Aprilie, şi posibilitatea de a cere sprijinul financiar Institului Cultural Român ai şi a companieiDouble 4 Studios. Cu această ocazie trebuie să menţionez colaborarea perfectă cu toate aceste trei organizaţii culturale reputate. Evenimentul s-a bucurat de un success enorm, cu o cererere de public atât de numeroasă încât cu două zile înainte de vizionare VRS a trebuit să iniţieze o schimbare a sălii de proiecţie cu o sală de mai largă capacitate – în discuţii de ultim moment cu managementul de la Laemmle. “ (Adrian Barbu - AB)

Din momentul în care aprobările şi agrementurile necesare s-au stabilit,biletele de avion pentru dna. au fost Nistor cumpărate, şi data proiecţiei stabilită, membrii VRS au intrat într-un ritm accelerat pentru a pune pe picioare acest eveniment. În mai puţin de o lună VRS a localizat sala ideală de proiecţie (Cinematograful Laemmle din Beverly Hills), a generat arta grafică şi afişele de promovare în social media, email, şi imprimate pe hârtie, a negociat şi obţinut drepturile de proiecţie, în tot acest timp executând o campanie de publicitate fără precedent. Ţin să mulţumesc din partea VRS domnului Jacob Segal pentru facilitarea localizării sălii ideale, şi punerea în contact cu mangementul lanţului de cinematografe Laemmle. Pentru afişul care a devenit simbolul vizual al evenimentului VRS îi mulţumeşte talentatului Daniel Druhora, directorul secţiei de Communications and Marketing, şi de Digital Content al Şcolii de Inginerie Viterbi, a universităţii USC. Pentru campania de publicitate şi eforturile extraordinare făcute în zilele febrile dinaintea serii spectacolului, adresez o recunoaştere special întregului board VRS pentru implicarea şi efortul depus: Virgil Adumitroaie (Vice Preşedinte), Bogdan Marcu (Director Cultural), Ionela Kloes (Secretară, fostă Preşedinte VRS), Ioan Totoiu (Trezorier), Mara Chindris (Member at large), Dana Moldovan, Aneta Hariton, Lilio Totoiu, Gabi Mihăilescu, cât şi tuturor celorlalţi membri ai boardului.” (AB)

VRS a preluat-o “în gazdă” pe Irina Margareta Nistor, organizând o seară în onoarea ei, la reşedinţa Dnei. Mara Chindriş în Pasadena. La acea serată am foste invitate eu, Ileana Costea, cum publicasem două articole despre documentar în 2015, si Maria Zamfir Bleyberg, sora lui
Teodor Zamfir, creierul acţiunii de video-rui în anii ’80, sa spunem câtevacuvinte. Persoane care au participat la “serile ilegale’ de vizionare a acestor filme în România anilor 80 şi-au depănat amintirile.

“Ambele societăţi româneşti din Los Angeles, Societatea Viitorul Român – VRS (Adrian Barbu, Preşedinte) şi Uniunea şi Liga Societăţilor Române (Daniela Istrate, Preşedinta) mi-au fost excelenţi parteneri de lucru, m-au susţinut cu aceeaşi forţă şi entuziasm în a face cunoscute evenimentele româneşti de la SEEfest membrilor lor.” Anul acesta VRS a avut o initiativă deosebită. Dacă la anul Uniunea şi Liga va avea şi ea o iniţiativă, o voi sprijini cât de mult voi putea, aşa cum am făcut-o cu Viitorul Român.” (AZ)

“Am fost foarte fericit pentru că efortul nostru de a implica comunitatea românească de o formă mai profundă a avut success. Filmele proiectate atât la sfârşit de săptămână cât şi în timpul săptămânii, la ore accesibile şi mai puţin accesibile, au rulat totdeauna cu sala aproape plină sau plină ochi. Sălile pline au oferit cineaştilor un dialog foarte important pentru ei. Reacţia publicului şi posibilitatea de a comunica direct cu audienţa sunt daruri de nepreţuit pentru cineaşti.” (AZ)

“Mă bucur că efortul nostru a dat roade: Săli pline, public interesat să comunice cu cineaştii, minunatul success cu cele patru premii luate de La Drum cu Tata. Mă bucur că am putut oferi cineaştilor din România o deschidere importantă aici, facilitând contacte cu lumea Hollywood şi un schimb de opinii valoros.” (AZ)

“Feedback-ul de la public a fost foarte pozitiv. Am simţit că s-a creat acea deschidere spre … ‘şi mai mult’, ‘mai vrem’. Oamenii mă întrebau: “Ce o să mai faci în viitor în direcţia asta? Ce mai aduci?” Este cert că românii din Los Angeles sunt dornici să particpe la astfel de evenimente. (AZ)

Pînă la dată de 3 iunie 2017 filme de la SEEfest se pot găsi şi viziona online la: http://www.films2c.com/seefest-on-vod.html

© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.

REPORTAJE

Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Vorbe de duh
Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie - aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare
IA - destin românesc. De la portul tradițional la titlul de „ambasador” al românilor
În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un
Domnul și doamna Alecsandri din Vallahia… Jurnalul unei iubiri venețiene
Se împlinesc, la 14 iunie, 199 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, la Bacău. Prilej pentru elita
Și oamenii mari sunt oameni: Copilul artist
Timpul trece repede. Prea repede. Iată, au trecut deja zece ani de când scena și filmul românesc – și
Florin Morariu și ceilalți eroi ai nopții de groază londoneze. Ce „arme” neobișnuite au folosit ei împotriva teroriștilor (Video)
Florin Morariu (foto). Polițistul nu avea decât un baston (lucrează la serviciul rutier și joacă rugby
Hirova. Satul mănăstiresc de dincolo de timp. În memoria Maicii starețe Iroida
Cu 10 ani în urmă, într-un iunie torid ca acesta ce stă să înceapă acum, călătoream în
Și oamenii mari sunt oameni: Copilul fără surâs
Primăvara lui 1917 a început la București cu vreme urâtă la care se adăuga și ocupația germană cu
Eveniment omagial
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită sâmbătă, 3 iunie, la evenimentul omagial Cu
Și oamenii mari sunt oameni: Poetul mut
"Eu cred că veșnicia s-a născut la sat" a notat cândva Lucian Blaga și noi îl cităm de multe ori,
Și oamenii mari sunt oameni: Chiriaș în strada Tufelor
Luna aceasta s-au împlinit 10 ani de când a trecut în lumea celor drepți scriitorul și jurnalistul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
IA, mândrIA ardelenilor!
Ziua Universală a Iei va fi sărbătorită în majoritatea județelor din țară, sâmbătă, prin diverse acțiuni
Mititei, kebab, satay sau „trei-frați-pătați” din bucătăria lumii
Dacă tot am stablit, fără drept de tăgadă, că rețeta de mititei e autohtonă, creată, în trei decenii și mai bine,
Obiceiuri de Sânpetru. Ce trebuie să eviți să faci în această zi
Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli (n.r. 29 iunie) este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară și marchează
Povești cu arme salvate de la topit
Povestea armelor care vor îmbogăți patrimoniul Complexului Muzeal Județean Neamț a început în anul
Portul tradițional românesc pe Google
Platforma Google At & Culture a lansat un nou proiect. Acesta poartă numele "Purtăm cultură" (We Wear Culture) și
Manifest pentru gastronomia și vinurile din România
Obiceiurile culinare fac parte nemijlocită din identitatea unui popor, din fondul valorilor comune care țin laolaltă
Zi liberă națională pentru gastronomia și vinurile din România
Miercuri, 7 iunie, la sediul ARCUB din Centrul Istoric al Capitalei va avea loc prima ediție a Congresului de
Bădiţa Ioan Măric şi poveştile sale scrise pe chipuri, la Palatul Culturii din Iași
Chipuri cu ochi mari care zâmbesc ghiduș de pretutindeni, feţe vesele din care răzbate atâta viață,
Festival pentru salvarea „satului de marmură”
Opt DJ-i cunoscuţi vor mixa muzică techno-minimal în cadrul Festivalului "Panoramik", care va avea loc în
Vernisaj expoziţie
Joi, 8 iunie, ora 19:00 Galeria Galateca vă invită la vernisajul expoziţiei "Măiastra - port şi transport", un proiect
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Istoria mititeilor – de la cârnați fără maț la mici și mititei
Istoria mititeilor ne tot dă de furcă, de la o vreme. Mai ales de când am declarat că suntem în căutarea
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor
Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați
Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-lea
Interesul pentru bucate alese şi gusturi apare timpuriu şi la noi, şi pentru că nu-i cazul de speculă şi analogii, o să
Tăblițele cerate de la Roșia Montană – o pagină de istorie mai puţin cunoscută
Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

CNAIR anunță restricții de circulație pe autostrada soarelui

Centrul INFOTRAFIC al Poliției Române informează într-un comunicat ...

Laptele va fi măsurat duminică, la Șirnea

Primaria și Consiliul Local – Fundata alături de locuitorii satului ...

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații Sadova Corabia

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 ...

Efectul benefic al mirosului de iasomie

Potrivit unui nou studiu, mirosul de iasomie este la fel de benefic pentru ...

„Tunelul Iubirii” din Banat, comoara ascunsă a Europei

Un obiectiv natural din Caraş-Severin a fost ales de Parlamentul European ...

UPDATE: Incendiu puternic în Baloteşti. Flăcările continuă să ardă

UPDATE 09:00 Flacarile continua sa arda in mai multe zone ale incendiului de la ...

Caprele negre, mai puţine în Munţii Rodnei

Caprele negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt mai puţine acum ...

AFIR: fondurile pentru sectorul zootehnic au fost epuizate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță, într-un comunicat, ...

Târgul de Antichități Țărănești începe vineri la Muzeul Țăranului Român

Peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de Antichități ...

UMF Târgu Mureş a suplimentat numărul de locuri bugetate la programele mici de studii

 

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a ...

Expoziție de păpuși la Centrul Cultural Reduta

 

Câteva zeci de păpuşi de diverse mărimi, care prezintă portul ...

Incendiu puternic in comuna Cernica

Incendiu la o cladire folosita pe post de cantina, in interiorul cimitirului ...

Sportul național se asortează cel mai bine cu portul popular

Oina, sportul nostru național se împletește armonios cu portul popular ...

Veste bună pentru turiștii care vizitează România

 

De azi, turiștii au din nou acces la Cetatea lui Vlad Țepeș din județul ...

Ghidul solicitantului privind cadastrul – în consultare publică

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Chiftele de năut ca la Simonopetra
Se spune că, odată, un călugăr era nemulţumit de sine, pentru că nu se putea stăpâni de la a mânca mult.
Carne la garniță
Sunt multe feluri de mancare pe care oricat le-ai cauta nu le vei mai gasi in alta parte: ruloul cosmenesc (carne de
Ostropel de miel, ca la stână
Pe la mine pe-acasă îi zicea ostropăț. Și-așa i-am zis și eu multă vreme, până ce am întâlnit
Înghețată de casă (rețeta lui Bacalbașa)
Pe la anul 1930, "când era (stră)bunica fată", prin bucătăriile caselor cu ştaif din centru, ori prin
Prăjitura cu miere, de Sânziene
Ziua de 24 iunie, aflata in preajma solstitiului de vara (atunci cand ziua este cea mai lunga, iar noaptea cea mai
Calcan gătit „pescărește” (rețetă de la Marea Neagră)
Povești de vilegiatură și rețete de la malul mării, iată o ofertă irezistibilă pentru acest mijloc de Cireșar, căci
Șerbet de zmeură, rețeta lui Emil Frederic
Până spre sfarsitul deceniului al doilea al veacului trecut, cofetariile erau destul de rare in Bucuresti. Si,
Plăcinta dobrogeană a Chiraței (rețetă armânească)
Intreb un localnic, apoi un bucatar, apoi un turist cu ce aliment ar asocia vacanta estivala. "Cu braga" - imi raspunde
Sărmăluțe cu urdă, în frunze de sfeclă (rețetă mănăstirească)
Am spus-o - și o voi repeta mereu - nu de la turci au învățat românii a pregăti sarmale! Ce ne deosebeşte,
Știucă umplută... ca la mare (rețetă mănăstirească)
Mereu în căutarea acelor retete romanesti de neuitat, pașii mă aduc și-n mănăstirile românești.
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2