DUELUL SOLIŞTILOR

Antena Satelor știe cât de mult vă place muzica populară, dar și cât de mult iubiți vedetele muzicii populare. De aceea, în fiecare zi, de luni până vineri, vă oferă posibilitatea să alegeți pe cei mai buni dintre cei buni și să-i ascultați a doua zi la Antena Satelor, nu o dată, ci de 7 ori, la rubrica Solistul zilei (orele 8, 10, 13, 14, 17, 18, 20)! Decideți cine merită să cânte o zi întreagă la postul folclorului autentic! Invingătorul ia totul!

Vineri 04 septembrie 2015

 

Petre GUSTI   George HAZGAN
Petre GUSTI
Cântecele sunt precum gândurile bune : adevărate izvoare de energie și frumusețe; acestea nu pier niciodată. Așa sunt și cântecele lui PETRE GUSTI , interpretul de romanțe, muzică ușoară și de petrecere, extrem de popular în perioada interbelică. Prieten bun cu Ion Luican, coleg de scenă cu Rodica Bujor , Ioana Radu , Alexandru Grozuță sau Titi Botez, PETRE GUSTI a fost ceea ce astăzi obișnuim să numim...vedetă a scenei muzicale românești. ” De la mine la Ploiești „ , „ Pentru ochii tăi cei negri” , „Adio, pentru totdeauna” sunt doar câteva dintre șlagărele sale. A avut sute de apariții pe scenele teatrelor de revistă , zeci de înregistrări la casele de discuri ODEON și Electrecord , foarte mulți admiratori , dar și multă modestie . Deși s-a retras mult prea devreme din viața artistică , publicul nu l-a uitat ! Astăzi, ne amintim de glasul său - cald și puternic, de sensibilitatea interpretărilor sale , îi fredonăm cântecele , poate și pentru a exersa eleganța vremurilor apuse.
  George HAZGAN
“ Acrobat al timpului susținut de iubire în constelația fericirii ” ....este o definire a propriei existențe, exprimată cu mulți ani în urmă, de apreciatul interpret de romanțe, muzică populară și muzică de operetă, GEORGE HAZGAN. Câtă frumusețe și câtă profunzime! Solist al Teatrului Național de Operetă „ Ion Dacian” din București, unde cânta în duet cu Constanța Câmpeanu, George Hazgan aparține generației de aur a interpreților muzicii românești. Alături de Orchestra Populară Radio dirijată de Radu Voinescu, a realizat zeci de înregistrări. Cu glasul puternic și frumos timbrat, cu educație muzicală aleasă, dar mai ales cu o dorință imensă de a rămâne localizat în constelația fericirii, GEORGE HAZGAN a lăsat generațiilor de melomani ce i-au urmat, mostre de frumusețe. Le admirăm, le prețuim și le scoatem la lumină din lada de zestre.

 

Voteaza solistul zilei de vineri 04 septembrie 2015
  • Voturi: (0%)
  • Voturi: (0%)
Total Voturi:
Primul Vot:
Ultimul Vot:
 

 

Ascultați cu atenție și votați pe cine v-a plăcut mai mult. Voi stabiliți care solist va cânta toată ziua de vineri, 04 septembrie, la Antena Satelor!

 

Petre Gusti - Casuta noastra

 

George Hazgan - Ce are oare dragostea cu mine

 

 

Ca să vă asiguraţi că preferatul dumneavoastră învinge puteţi vota în avans pentru fiecare zi a săptămânii!

Duelul vedetelor
Duelul vedetelor
Duelul vedetelor
Duelul vedetelor

ULTIMELE ŞTIRI

Incendiu puternic în Baloteşti. Flăcările se intind pe 1.000 de metri pătraţi

Un incendiu puternic a izbucnit marţi seară, la intrarea în localitatea ...

Caprele negre, mai puţine în Munţii Rodnei

Caprele negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt mai puţine acum ...

AFIR: fondurile pentru sectorul zootehnic au fost epuizate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță, într-un comunicat, ...

Târgul de Antichități Țărănești începe vineri la Muzeul Țăranului Român

Peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de Antichități ...

UMF Târgu Mureş a suplimentat numărul de locuri bugetate la programele mici de studii

 

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a ...

Expoziție de păpuși la Centrul Cultural Reduta

 

Câteva zeci de păpuşi de diverse mărimi, care prezintă portul ...

Incendiu puternic in comuna Cernica

Incendiu la o cladire folosita pe post de cantina, in interiorul cimitirului ...

Sportul național se asortează cel mai bine cu portul popular

Oina, sportul nostru național se împletește armonios cu portul popular ...

Veste bună pentru turiștii care vizitează România

 

De azi, turiștii au din nou acces la Cetatea lui Vlad Țepeș din județul ...

Ghidul solicitantului privind cadastrul – în consultare publică

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a ...

Festivalul Săptămâna Haferland

 

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland, cel mai mare ...

DJ 108 A din Sălaj, modernizat cu fonduri europene

 

Drumul județean 108A va fi modernizat printr-un proiect cu finanțare ...

10 Sfaturi pentru a identifica produsele contrafăcute pe Internet

Cu toate că au vizat inițial piața de lux, produsele contrafăcute au atins ...

Sprijinul acordat beneficiarilor programului de tomate cultivate în spații protejate continuă

Toți cei care doresc să beneficieze de sprijin, în cadrul programului de ...

Primul festival al kurtosului și Picnic Ozosep cu produse tradiționale, la Mogoșoaia

La finalul acestei săptămâni, gusturile specifice ale mâncărurilor ...

Duelul soliştilor

Iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
29 30 31 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 1 2

REŢETE DE SUFLET

Prăjitura cu miere, de Sânziene
Ziua de 24 iunie, aflata in preajma solstitiului de vara (atunci cand ziua este cea mai lunga, iar noaptea cea mai
Calcan gătit „pescărește” (rețetă de la Marea Neagră)
Povești de vilegiatură și rețete de la malul mării, iată o ofertă irezistibilă pentru acest mijloc de Cireșar, căci
Șerbet de zmeură, rețeta lui Emil Frederic
Până spre sfarsitul deceniului al doilea al veacului trecut, cofetariile erau destul de rare in Bucuresti. Si,
Plăcinta dobrogeană a Chiraței (rețetă armânească)
Intreb un localnic, apoi un bucatar, apoi un turist cu ce aliment ar asocia vacanta estivala. "Cu braga" - imi raspunde
Sărmăluțe cu urdă, în frunze de sfeclă (rețetă mănăstirească)
Am spus-o - și o voi repeta mereu - nu de la turci au învățat românii a pregăti sarmale! Ce ne deosebeşte,
Știucă umplută... ca la mare (rețetă mănăstirească)
Mereu în căutarea acelor retete romanesti de neuitat, pașii mă aduc și-n mănăstirile românești.
Păstrăv cu praz, mere și vin (rețetă dintr-un sat șters de pe harta lumii)
O dimineață sprintenă și masa plină cu bucate! În străchină de lut și pe tipsie așezate! Iar dacă ești în
Ciorbă de „lăptucuță” (rețetă din Penteleu)
O pagină de carte, cu un veac şi mai bine în urmă: “Falnic şi luminos se ridică-n fundal blândul rege
Învârtita cu mere crețești, pe placul lui Eminescu
Într-o zi ca aceasta, din miezul lui iunie, am vrea să avem puterea ca, dându-ne peste cap, să devenim
Fasole verde, gătita mocănește
A venit vremea să dăm din nou iama prin cămări și să gătim mâncăruri aflate din vechile cărți de bucate. Pe la
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9