17
Noiembrie
2017

Fermier in Romania

Fermier in Romania

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Fermier în România”.

Primele semne de vreme de iarnă ne aduc aminte de apropierea sărbătorilor.

În acest context produsele tradiționale, în special cele din carne, sunt pe toate listele de cumpărături.

Astăzi, încercăm să aflăm cu ce vin pe piață producătorii de prduse tradiționale și care sunt principalele targuri din țară unde îi vom putea găsi înainte de Crăciun.

De la ora 17:05, cu Anamaria Ionescu.

Categoria: Promo Emisiuni

17
Noiembrie
2017

Viata la tara

Viata la tara

Pregătirea fermelor zootehnice pentru iarna 2017- 2018 – recomandări.

Invitatul editiei este profesor universitar doctor Benone Păsărin - decanul Facultății de Zootehnie din cadrul de la USAMV Iași.

Începând cu ora 13:30, deschidem telefoanele pentru ascultătorii care doresc să adreseze întrebări invitatului nostru pe acest subiect.

Numerele noastre de telefon sunt 021.311.12.41 si 021.319.05.04.

Vineri, în emisiunea „Viața la țară”, realizată de Violeta Anghel.

De la ora 13:00, numai la Radio Antena Satelor.

Categoria: Promo Emisiuni, Viaţa la ţară

17
Noiembrie
2017

Cu inima deschisa

Cu inima deschisa

Ce alegeți, întodeauna dreptate sau întodeauna armonie? Nu e rău să închidem ochii câteodată, important este să ne deschidem inima.

Este poate punctul de vedere al unui om care de cele mai multe ori îşi afirmă opinia cu siguranța celui care afirmă că sinceritatea este una dintre cele mai importante virtuți.

Şi totuşi în final ce ne face fericiți? Că am avut dreptate de fiecare dată? Fericirea şi liniştea sunt oare proporționale cu a avea dreptate?

E important să avem dreptate sau să încercăm să creăm armonie cu cei din jur şi dreptatea o să vină şi după?

Vineri, de la ora 20:10, în emisiunea „Cu inima deschisă”, realizată de Robina Cornaciu.

Categoria: Promo Emisiuni, Cu inima deschisă

17
Noiembrie
2017

Vrem sa stii

Vrem sa stii

La "Vrem să știi", în fiecare zi de vineri, de la ora 10:05, vă oferim informații despre modul în care vă amenajați casa si grădina.

În ediţia de astăzi, realizată de Robina Cornaciu, vorbim despre modul în care ar trebui izoate casele astfel încât să aveți căldură iarna și răcoare vara.

Secretul unei case confortabile din acest punct de vedere sta in folosirea tehnicilor si materialelor moderne de constructie.

In ultimii 10 ani, tot mai multi romani au inteles avantajul pe care il aduce izolarea casei din punct de vedere al confortului si costurilor de intretinere.

Astfel, Romania a inceput sa recupereze decalajul fata de Europa de Vest in privinta gradului de izolare a locuintelor, asta inseamnand ca pretul materialelor pentru izolare a scazut si acest procedeu a devenit tot mai la indemana.

Beneficiile care se vad imediat ce v-ati izolat casa sunt: confort termic imbunatatit (racoare vara, caldura iarna), reducerea consumului de gaze, curent sau lemn, inlaturarea igrasiei, iar pe termen lung inseamna amortizarea investitiei de izolare si o valoare mai buna a casei in cazul vanzarii.

O casa eficienta energetic incepe inca din faza de proiectare si constructie insa exista solutii tehnice care pot creste gradul de confort termic si in cazul caselor deja construite.

Astăzi, vă ajutăm cu cateva sugestii. Pentru a vă oferi explicații și pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră va fi invitat în studio arhitectul Octavian Ungureanu.

Se anunţă o ediţie interesantă a emisiunii “Vrem să Ştii!”, în intervalul orar 10.00-11.00.

Categoria: Promo Emisiuni, Vrem să ştii

16
Noiembrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

„Sala Radioteleviziunii din strada Nuferilor părea prinsă de o undă de emoţie. Publicul marei gale folclorice se animase.

Îi entuziasmase un tanar interpret, imbracat cu cioareci şi opinci legate cu nojiţe, cu cămeşă creaţă până la genunchi şi pieptar strâns subsuoară,cu suman de pănură,lung şi căciulă de mieluţ.

Un cantaret cu un glas ciudat, întrucâtva neobişnuit, un amestec de bândeţe şi asprime. Da, chiar amestecul de blândeţe şi asprime pe care ţi-l inspiră peisajul de unde vine (satul Căianul Mic, undeva, la poalele Ţibleşului) satul în care prin 1938-1939, Dimitrie Gusti cerceta obiceiurile şi datinile românilor spre a le publica în revista Sociologia românească.

Alexandru Pugna a descusut cu nesfârşită răbdare şi receptivitate muzicală, bătrânele satului.

De la ele a învătat baladele cele vechi, de la ele a cules o variantă tulburătoare a Mioriţei, cântecele de dragoste, de cătănie,vechile cântece de război şi strigăturile.

Pugna a învăţat de la aceste femei ale altui timp, parcă,al căror glas limpede de soprane perfecte e şi azi de invidiat, ca Ludovica Hiticaş sau Măria Cini sau Victoria Măierean, nu numai cântece de demult, perle cum le zice el cu emoţia netructată a adevăratului culegător de folclor, fascinat, robit de autenticitate, ci, mai ales de un anume fel de a cânta, de a-şi modela vocea, de a da expresie tonalităţilor, de a transmite cu intensitate trăirea aceea, de flacără înaltă.

Mi-aduc aminte emoţia absolut uimitoare care mă cuprinsese când am auzit întâia oară o doină: «La stâlpuţul vrăniţii /Şade mama miresii /Supărată tare îi/ Şi se roagă soarelui/ Soare, soare, domnuţ mare /Ţine ziua cât de mare /C-am o fată ducătoare /Peste munţi la alte curţi /La părinţi necunoscuţi/ Peste munţi şi peste văi/ La alţi părinţi străinei » Mi-o şi închipuiam imediat pe mama miresei, îmbrobodită în fugă, cântând şi plângând , rezemată de vraniţă, gardul acela care desparte ograda de grădină, ca să n-o mai vadă toată lumea din casă… La versul” La alţi părinţi străinei”,parcă şi vedeam lacrimile curgând ca boabele pe obrajii femeii căreia îi pleca fata departe, prin străini.»

Pater Ioan, adică Ioan Căianu Valahul, sau Ioan Căianu Românul, acel compozitor al medievalitaţii româneşti transilvane şi-a petrecut copilăria la Căian.

Pentru tanarul imbrăcat cu suman de pănură deasă şi opinci legate cu nojiţe sub genunchi care cucerea cu un cantec vechi publicul unei gale folclorice , aplaudat cu entuziasm de sălile pline la Cannes, Nice, Aix en Provence, Colmars, Saint Maurice sau Château Gombet, solistul Ansamblului Cununa de pe Someş ei bine, pentru el, Ioan Căianu este cea mai puternică obsesie.”

Cântarea din închipuire (un text din 1988 ) (fragment din volumul de eseuri “Exista un limpede loc” de Cleopatra Lorintiu, publicat la Editura Sport Turism ,Bucuresti 1989)

„Rar am vazut un om atât de pătimaş îndrăgostit de folclor, atât de robit de această dăruire de viaţă, un aşa de fin ascultător şi căutător de autentic.

Avea el o doină de cătănie care asupra mea avea un efect imediat: când o ascultam, ochii mi se bălăceau în lacrimi de parcă cine ştie ce om drag mi s-ar fi dus cătană…. Nu era cazul.

Nimeni apropiat niciodată nu mi se dusese cătană dar doina mă topea pur şi simplu cu forţa ei iar vocea lui, exact aşa cum îmi plăcea mie, uşor tărăgănată, de o naturaleţe extraordinară, îmi dădea fiori.

De la băiatul care apărea pe scena Sălii Radiodifuziunii iar eu îi notam prezenţa de excepţie în Contemporanul şi până la bărbatul în toată puterea de azi, e un drum însemnat cu multă voinţă, cu multe renunţări din parte-i, de mult efort.

Sunt acestea nişte mici adăugiri pe care le fac pe marginea celor scrise acum 30 de ani.

De parcă atunci aş fi presimţit cumva toată acolada asta de dăruire şi prietenie limpede.”( din volumul „Scurte întâlniri” de Cleopatra Lorinţiu, Editura Charmides, 2016)

Astăzi, Alexandru Pugna este o personalitate admirată şi respectată de societate. A sărbătorit împreună cu Ansamblul „Dor romanesc” de la Bistriţa, al cărui membru fondator este, alături de Matilda Pascal Cojocariţa şi Ştefan Cigu, 20 de ani de activitate.

A organizat 10 editii ale Festivalului de folclor „Pana de păun” şi a cântat şi înregistrat colinde alaturi de tineri artişti din Ţara Năsăudului.

Astăzi, Alexandru Pugna este oaspetele nostru în emisiunea” Lada de zestre”. Vom asculta cântecele lui culese din vatra satului nasăudean si invitaţia pe care ne-o va face la cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc ”Pană de păun” in zilele de 22 si 23 noiembrie.

Porţile Palatului Culturii din Bistriţa vor fi deschise pentru toţi iubitorii de frumos şi de cântec popular începând cu ora 18,00.

Tineri concurenţi plini de emoţii dar şi mari artişti ai scenei folclorice vor urca pe scenă acompaniaţi de orchestra” Dor Romanesc”, pentru a va încânta şi pentru a va crea două seri de neuitat.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

16
Noiembrie
2017

Fermier in Romania

Fermier in Romania

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Fermier în România”.

Sezonul rece bate la ușă și, odată cu domolirea ritmului de lucru în agricultură, vine perioada întâlnirilor și cursurilor pentru agricultori.

În ce domenii se vor instrui producătorii și care sunt ariile în care aceștia simt nevoia de perfecționare, încercăm și noi să aflăm.

De la ora 17:05, cu Anamaria Ionescu.

Categoria: Promo Emisiuni

[12 3 4 5  >>  

ULTIMELE ŞTIRI

Caravana “Alege oaia!” ajunge, în acest week-end, la Sibiu

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, se va afla ...

Date uimitoare despre cânepă: Semințele acesteia pot pune capăt foametei mondiale

Cânepa are peste 25.000 de utilizări: de la alimente, vopsele şi ...

Sălăjenii dau dovadă de spirit civic și returnează banii uitați la bancomat

O sumă de bani deloc de neglijat, uitată lângă un bancomat, dar şi două ...

Someşul Mare mai "bogat" în peşti

După ce ani de zile apele curgătoare din judeţul Bistriţa - Năsăud au fost de-a ...

Vacanțe cu reduceri de până la 50%

Începând de astăzi, în cadrul Târgului de Turism al ...

O nouă ediţie a Festivalului de interpretare a cântecului românesc

O nouă ediţie a Festivalului de interpretare a cântecului românesc ...

Sprijin de peste 100 milioane de euro pentru zootehnie

Guvernul a aprobat astăzi plăți pentru ajutoare în agricultură în ...

Fii primul la curent cu noutățile!

Radio România Antena Satelor îți oferă informația proaspătă, ...

ANOFM: astăzi sunt oferite peste 28.000 de locuri de muncă

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Ziua Națională fără Tutun este serbată la Iași

Direcţia de Sănătate Publică Iasi, în parteneriat cu Centrul de ...

Burse pentru elevi, studenţi şi doctoranzi din întreaga ţară

Un număr de 34 de burse pentru elevi, studenţi şi doctoranzi din întreaga ...

ANSVSA: nu există consecințe negative ale consumului de citrice

Ca urmare a unor informații apărute în spațiul public privind prezența ...

Ursul care dă târcoale cabanei Postăvarul devine periculos

Ursul care dă târcoale cabanei Postăvarul de mai bine de două ...

Legea Educaţiei din Ucraina creează îngrijorarea în rândul etnicilor români

Legea Educaţiei din Ucraina care limitează dreptul comunităţilor de a studia ...

Apa potabilă este în pericol. De vină sunt nitrații proveniţi de la fertilizatorii din agricultură

Un studiu global avertizează că nitraţii proveniţi de la fertilizatorii din ...

REŢETE DE SUFLET

Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
Zamă de găină, pentru Lăsatul Secului
Sinodul din Constantinopol, ținut în anul 1166, în vremea patriarhului Luca Chrysoverghi a uniformizat
Supă-cremă de legume, pentru prima zi de Post
Postul de bucate, fara post de pacate, nu poate avea o semnificatie spirituala. Postul crestin isi atinge tinta doar
Castraveți murați, ca la Slănic Prahova
Ardelean prin nascare, prahovean prin adoptie, inginerul Adrian Sarmasi, de la Salina Slanic Prahova, ne spune ca
Turtă de praz, rețetă oltenească de intrat în Rai
Se zice că o dată se duse un oltean la Poarta Raiului și era obiceiul pe atunci că cine venea în Rai să aducă și
Pastramă de porc cu varză, pentru ziua Sfinților Arhangheli
O poveste populară spune că demult tare, oamenii aflaseră când avea să le vină sorocul, să moară, așa că nimeni
Supă de apă fiartă - rețeta lui Constantin Bacalbașa
La începutul secolului XX și în special în perioada interbelică, bucătăria românească era
Ruladă de ghebe cu cașcaval de Penteleu
N-am ostenit să ne minunăm de cât de inventiv este românul (românul simplu, omul pentru care gătitul
Păstrăv în blană de sare, ca-n Mușcel
La numai o azvârlitură de băț de Câmpulung Mușcel cum iei drumul spre Bughea și Albești, intri pe valea cea
Sarmale cu fasole boabe, ca pe valea Brătcuței
Ei, dragii mei, am descoperit într-o vară, într-un sat de sub Ceahlău, rețeta de sarmale învelite
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2