-

Cartoful mov - cea mai profitabilă afacere a momentului, în România

Cartoful mov - o afacere profitabilă. Datorită cerinţelor pieţei, în România ultimilor ani, multe dintre culturile tradiţionale au fost înlocuite cu succes de cele mai multe ori, de fel de fel de culturi cu care agricultura ţării noastre nu era familiarizată. Astfel, auzim din ce în ce mai des de suprafeţe întregi de teren cultivate cu lavandă, goji, aronie sau alte plante ce aduc profit fermierilor care au curajul de a îşi extinde orizonturile propriilor afaceri.

Un superaliment originar din Peru, recunoscut pentru proprietăţile sale extraordinare în lumea întreagă a cucerit rapid piaţa din România şi a încurajat agricultorii să investească în cultivarea acestuia.

Este vorba despre cartoful mov, o specie de cartof care creşte de obicei în Anzii Cordilieri, în America de Sud, la 3.000 de metri altitudine, dar care în ultimii ani a fost aclimatizat şi adoptat cu succes şi de către fermierii români. Tuberculul se remarcă atât prin aspectul său inedit – la exterior arată ca un cartof obişnuit, dar miezul este mov, aproape violet – cât şi prin concentraţia ridicată de antioxidanţi, cu un rol vital în protejarea organismului contra cancerului.

Cultura acestuia nu impune condiţii speciale, fapt pentru care cartoful mov reprezintă în prezent cea mai profitabilă cultură din România, care poate sta la baza unei afaceri de succes, pe termen lung. Iar cei ce s-au încumentat să înlocuiască clasicele culturi de grâu sau porumb cu cele de cartof mov, confirmă acest lucru.

„Am început cu patru soiuri aduse direct din Peru, din care doar două au rezistat. Acum plantăm pe 6.000 mp. Anul trecut, recolta obţinută a fost echivalentă cu 30 de tone la hectar, dar anul acesta ne aşteptăm la 39 de tone la hectar, o producţie foarte bună chiar şi pentru cartoful obişnuit. Întreaga recoltă de anul trecut am vândut-o în străinătate, în Italia. Preţul pentru un kilogram de sămânţă sau de tuberculi pentru consum este de 30 de lei, iar anul acesta am decis să vindem şi în România şi deja avem jumătate din producţie rezervată. Ca şi până acum, cred ca nu vom putea face comenzilor, foarte mulţi români fiind interesaţi de cartofii mov, mai ales proprietarii de restaurante.”, afirmă Gabi S., un investitor din Piatra-Neamţ.

Şi pentru doamna Viorica L. din Târgu Mureş, cultura de cartov mov s-a dovedit un proiect de succes: "Cartoful mov este bogat în vitamina C, dar şi în fier, calciu, potasiu, proteine, fibre şi carbohidraţi. Cultivarea lui poate fi o mină de aur pentru agricultori, deoarece câştigurile sunt de cel puţin zece ori mai mari decât investiţia.”

Cartoful mov. Cum se cultivă şi ce randament are?

Leguma violet are o foarte mare rezistenţă la mană şi la secetă, dar cade şi ea pradă gândacului de Colorado. Se cultivă după aproximativ aceeaşi tehnologie ca a cartofului comun: se plantează când temperatura solului are peste 8 grade Celsius, într-un sol cu un pH între 5 şi 6, perioada de maturare fiind de 90 -100 de zile.

Despre profitabilitatea culturii, se poate vorbi la superlativ. De pe urma unui singur hectar se pot obţine 35-40 de tone de cartofi mov, care, valorificate cu 30 de lei kilogramul, aduc încasări de peste 1.000.000 de lei! Şi, nici măcar nu e nevoie să cultivi direct 1 hectar, poţi începe cu o suprafaţă de doar 1.000 de metri pătraţi – câştigul va fi de cca. 100.000 de lei/an, echivalentul unui job plătit cu 8.000 de lei/lunar!

Datorită succesului său, cartoful mov a devenit o prioritate şi pentru Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr de la Brașov, care îşi propune să investească pe viitor în acest produs. „Împreună cu specialiști ai Universității din Cluj, dar și din Coreea, lucrăm la un proiect pentru producerea semințelor de cartof violet, care conține antioxidanți în cantități chiar mai mari decât fructele de pădure. Până se brevetează un soi de cartof durează între 12 și 14 ani de cercetare, dar sperăm ca acest termen să se reducă cu 3-4 ani având în vedere tehnologiile noi care au apărut”, a afirmat Sorin Chiru, directorul Institutului.

Articole înrudite