Din 2011, moment in care plantele energetice au devenit eligibile la plata sprijinului aferent schemei de plata unica pe suprafata (SAPS), romanii au inceput sa se intereseze de crearea unui business in jurul unor astfel de culturi. Interesul in crestere este sustinut de cifrele publicate de autoritati.
Anul trecut, 416 fermieri din 38 de judete au solicitat plata SAPS pentru o suprafata de 5.564 ha, fata de anul 2013, cand numarul de fermieri a fost mai mic – 288, din 36 de judete, pentru o suprafata de 4.036 ha, potrivit datelor transmise de Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), la solicitarea Capital. Conform legislatiei in vigoare, culturile energetice care dispun de sprijin financiar din partea UE sunt: salcam energetic, plopul energetic, salcia energetica, iarba elefantului, mei, arbust de petrol, sofranel si altele.
Cultura de salcam energetic, profitabila din primul an
Infiintarea unei plantatii de salcam nu implica un cost urias, insa este nevoie de pasiune si de experienta, sustine Ruben Budau, inginer silvic cu doctorat in cultura salcamului. Oradeanul a inceput sa fie pasionat de aceasta planta in urma cu 10 ani.
Suprafetele noi plantate cu salcam energetic incep si ele sa creasca. Doar anul acesta, langa Lugoj, o firma belgiana a plantat 100 de hectare, proiect in care Ruben Budau este implicat direct si care, acum, in mijlocul iernii, se pregateste de prima recolta.
„Salcamul este, cred, singura cultura la care recoltarea se face iarna. Recomand infiintarea plantatiilor in regim agroforestier, care nu se supune rigorilor foarte stricte ale Codului Silvic“, a declarat Ruben Budau pentru Agrointeligenta. Specialistul spune ca, in acest fel, exploatatia este gestionata administrativ ca orice cultura agricola si se incaseaza si subventia pe suprafata, salcamul intrand in categoria „alte culturi agricole in teren arabil“. Cel mai mare avantaj al culturii de salcam este ca se preteaza la cele mai sarace soluri, chiar si in zone accidentate.