,,Sunt 26 de ani de activitate spune doctorul Neagoş , unul dintre acţionarii acestei unităţi de procesare a laptelui şi nu am făcut altceva decât am construit. Toată priceperea şi munca noastră am pus-o pe baza acestei societăţi, dintr-un motiv lesne de înţeles. Atât eu cât şi domnul Creoşteanu am fost nişte oameni ambiţioşi, care nu suportam ca lucrurile să mergă la voia întâmplării.

Am început în 1992, când dl. Eugen Creuşteanu era medic veterinar la Monor, iar eu eram preşedinte la Cooperaţie. La o discuţie, am zis „hai să facem ceva”

De ce a luat fiinţă unitatea? Pentru că materia primă era la poarta unităţii. Monorenii, în perioada respectivă, dădeau la ICIL Bistriţa între 8.000 şi 12.000 litri de lapte, zilnic. Cât lapte era în Monor şi câte animale, nu mai vorbesc de Şieuţ, de zonele din împrejurimi! Cu materia primă nu era nicio problemă, trebuia doar să ştii ce să faci cu ea”, a dezvăluit Ioan Neagoş.

 „Fără fondurile europene nu am fi putut să ajungem aici, indiferent cât ne-am fi străduit noi. Din punct de vedere financiar, câştigurile care sunt din procesarea laptelui nu îţi permit să faci investiţiile pe care le-am făcut. Am pierdut timpul ani de zile, pentru că nu am accesat fondurile europene atunci când a trebuit.

Caz fericit pentru noi că am accesat până la urmă. În 2003, au fost accesate fonduri pe SAPARD, fiind realizată o staţie de epurare şi o staţie de microfiltrare a laptelui. Am cerut 173.000 euro.

În 2004, am simţit nevoia de o dezvoltare mai serioasă în ceea ce priveşte utilajele. Dacă ai utilaje performante, chiar e o plăcere să te joci într-o fabrică de lapte. Poţi să faci multe produse, pe gustul oamenilor. Am accesat încă 621.000 euro, din care jumătate au fost cofinanţare din fonduri proprii. Lucrurile au mers din ce în ce mai bine.

Pe urmă, pe FEADR, am accesat un proiect de 1,2 milioane euro pe care le-am investit în utilaje. Apoi, a fost o investiţie în laborator, la nivelul la care putem să controlăm produsele şi materia primă. Noi, cei care facem produse, trebuie să fim conştienţi că facem mâncare pentru oameni şi avem o mare responsabilitate, mai mult, trebuie să o facem pe gustul lor. În plus, trebuie să le dai un preţ bun.

A mai fost un proiect AFIR de 2 milioane euro, tot pentru utilaje, inclusiv o linie pentru brânza cotici. Putem ambala şi laptele la canistră, ambalăm laptele la sticlă, care, din cauza taxei de mediu, nu prea are succes în piaţă”, a explicat Ioan Neagoş.

Sursa: Viorel Grosu, corespondent Radio Antena Satelor.

Fermă de Top 3 european la Şieu Odorhei

Ideea unei ferme de vaci proprii a venit în 2007, când calitatea şi curăţenia laptelui trebuiau strict verificate. Prima fermă a fost înfiinţată la Pintic (Teaca)

“La Pintic, a fost o fermă pilot, unde s-a învăţat ce înseamnă să creşti animale, nu cum s-a crescut pe timpul CAP-ului. A fost afară, s-a informat. E total diferită zootehnia de acum faţă de ceea ce a fost pe timpul lui Ceauşescu. Nici nu se poate discuta.

Aşa am ajuns la Şieu-Odorhei, unde am făcut adăpostuile . De acolo primim zilnic în jur de 27.000 litri lapte, de cea mai bună calitate. E un lapte cu care poţi să te joci în fabrică aşa cum vrei.

Domnul Creoşteanu a ajuns la performanţa să obţină 39 lapte/cap de vacă. Dacă forţezi nu e sănătos pentru animale. Acum am scăzut la 37 l lapte/zi, pe cap de animal. A făcut performanţă şi poate să fie mândru.

Am ajuns undeva la 1400 şi ceva de capete, cu 800 de capete pe sala de muls. Ne-am oprit. Problema sunt dejecţiile. Cu cât creşti capacitatea adăposturilor, cu atât trebuie să creşti capacitatea pentru dejecţii”, a explicat Ioan Neagoş, în lipsa medicului veterinar Eugen Creoşteanu.

Trebuie spus că cei de la Carmo-Lact Monor lucrează peste 1000 de hectare de teren, pentru furajarea animalelor, dar, recunoştea acesta, producţiile sunt la jumătate faţă de ce obţin cei din sud au din vestul ţării, asta pentru că solul, oricâte îngrăşăminte ar avea, nu este unul foarte bun.

Produsele de Monor ajung în peste 1200 de locaţii din ţară

În fabrica de la Monor, zilnic sunt procesaţi aproximativ 80.000 litri, dintre care circa 27.000 l sunt din ferma proprie, diferenţa venind de la circa 1500 de fermieri care au relaţie contractuală cu firma.

Paleta de produse este una diversificată, atât pentru lapte – cu diverse formule de grăsime (3,5%, 1,8% şi 1,5%), la cutie, la sticlă, la canistră – cât şi pentru smântănă, acidofile (iaurt, lapte bătut, sana etc.), brânzeturi.

La ora actuală, reţeaua de distribuţie a produselor MONOR, cuprinde peste 1000 de clienţi cu peste 1.500 de puncte de lucru în oraşele Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Mediaş, Râmnicu Vâlcea, Reghin, Satu Mare, Sibiu, Sighişoara, Târgu Mureş.