-

Ministerul agriculturii la ora bilanțului

Producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu.

Un an în care ”România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”, a declarat, azi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă.
”Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari. Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si- o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, a precizat Daea.
Acesta a subliniat că anul acesta cea mai grea perioadă pentru grâu a fost perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut pe o anumită fermă, care a furnizat aceste date, ”în 30 de zile a avut doar 4 zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.
În opinia ministrului, România ”s-a fortificat din punct de vedere agricol” şi ”nu v-a mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat”, pentru că fermierii ”s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”.
”În acest an greu fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu v-a mai părăsi aceste piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru ă fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Şeful MADR a adăugat că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.
Datele MADR arată că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.
Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).
Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.
De asemenea, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).
În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.
Recent, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, susţinea că recolta de grâu din acest an va fi ”fără niciun dubiu” mai slabă decât anul trecut - în prezent estimările arată o diminuare cu cel puţin 20% faţă de 2017 - dar pe măsură ce se întârzie cu secerişul din cauza apei acumulate pe câmp, pierderile vor creşte.
Deşi recoltele de orz şi orzoaică au fost recoltate în bune condiţii, înainte de începerea ploilor, producţia de rapiţă a suferit o pierdere de cel puţin 50% faţă de anul trecut din cauza lipsei de apă în prima etapă, iar ulterior din cauza valului de precipitaţii şi a fenomenelor extreme: grindină şi furtună.
Salvarea pare să vină în acest an de la porumb şi floarea soarelui, care în prezent se află într-o stare de dezvoltare normală, cu toate că excesul de umiditate a permis dezvoltarea agresivă a bolilor şi dăunătorilor.
Potrivit şefului Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, anul 2018 pentru culturile agricole a fost unul dintre cei mai capricioşi din ultimii câţiva zeci de ani, pentru că au fost consemnaţi absolut toţi factorii pe care îi poate dezvolta natura: secetă, inundaţii, grindină, furtuni şi exces de umiditate.
Anul trecut, România a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, adică 1,4 tone pe fiecare român, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.
Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta 'a sărit' la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.
Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, România ocupa, în 2017, primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.
România va fi în stare să treacă peste acest moment greu în care se află din cauza pestei porcine africane, dacă nu sunt puse zilnic la îndoială procedurile şi nu se fac interpretări de tot felul, a mai declarat, azi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, adăugând că pe unii nu-i interesează şoriciul porcului, ci doar modul în care pot creşte în sondaje.
”România va fi în stare să treacă peste acest moment greu, care este un moment dificil, printr-o singura soluţie: să analizăm cu atenţie şi să acţionăm împreună. Dacă noi zilnic punem la îndoială procedurile şi facem interpretări de tot felul, nu putem să stăpânim acest virus. Pe unii, am văzut eu că nu-i interesează şoriciul porcului, cum nu-i interesa oaia, criticau oaia seara şi mâncau brânza dimineaţă, aşa e şi acum. Nu-i interesează şoriciul porcului, ci doar dacă cresc cumva în sondaje. Ori România nu are nevoie de aşa ceva. Eu, ca om responsabil de sector, îi rog pe toţi să înţelegem acest moment şi să ne dăm mâna când e rău, să nu facem interpretări şi speculaţii de tot felul”, a precizat Petre Daea.
Acesta a fost întrebat la finalul conferinţei de bilanţ despre situaţia pestei porcine africane, care de altfel a fost şi singura temă pentru care jurnaliştii şi-au exprimat interesul.
Şeful MADR a ţinut să precizeze că poate să răspundă doar la anumite întrebări pe acest subiect, atât cât îi permit competenţele ca membru în Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, care de altfel este structura ce decide modul în care se acţionează şi care va comunica stadiul evoluţiei acestei boli.
Ministrul a menţionat că în România nu există specialişti şi nicio facultate care să producă specialişti în ceea ce priveşte combaterea pestei porcine africane (PPA) şi de aceea trebuie lăsaţi medicii veterinari să îşi facă treaba, conform procedurilor stabilite de Uniunea Europeană, adăugând că boala există de 40 de ani şi nu a fost generată în România.
”În România nu există niciun specialist, nicio facultate care să producă specialişti privind combaterea PPA. Nu a fost o boală cunoscută şi care să manifeste interes pentru cercetare, pentru a fi analizată. De aceea ne folosim de experienţa oamenilor care s-au întâlnit cu o asemenea boală, dar care nu are nici vaccin şi nici tratament. Au venit specialişti din Franţa, Danemarca şi din Spania a venit unul în România, un specialist pe care îl folosesc ţările aflate în această situaţie. A analizat şi situaţia de la noi, considerând că pe partea de vest, în Satu Mare, am reuşit să închidem focare de patru ori până acum. Acolo virusul a putut fi stăpânit, dar în sud, situaţia are altă dimensiune generată din interpretările specialiştilor de o serie de factori specifici zonei. Este important că toată lumea este conectată pentru rezolvarea ei. Noi nu avem dreptul să facem atac la proceduri, procedurile fiind stabilite de UE. Nu intru în contradicţie cu nimeni, dar boala nu a fost generată în România, nu a făcut-o vreun creuzet din Ţara Românească o asemenea boală, boala este de mulţi ani, este de 40 de ani în Sardinia şi a evoluat foarte rapid în Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova, Cehia, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria şi mai nou în China. Dacă nu avem specialişti în România, cum peste noapte trebuie să ne erijăm în specialişti în domeniu? Haideţi să-i lăsam pe cei care ştiu, să îşi facă treabă. Eu am încredere în medicii sanitari-veterinari, în corpul sanitar-veterinar care ştie cum să se comporte cu boala. Ştiu să se lupte cu bolile la animale şi la păsări, s-au pregătit pentru aşa ceva, pentru a pune stavilă acestei molime”, a explicat şeful MADR.
Acesta a anunţat că pe data de 6 septembrie va fi o reuniune, cel mai probabil, la UE, ”cu toţi oamenii de ştiinţă din lume”, ca să vadă căile prin care se pot opune acestei boli.
Întrebat dacă se va decide cumva să nu se mai crească porci în gospodăriile populaţiei o anumită perioadă de timp, aşa cum s-a întâmplat în Polonia pentru eradicarea bolii, Daea a răspuns: ”Este exclus. Porci în România se cresc şi se vor creşte, cum de altminteri se cresc şi în Polonia. Trec şi aceste momente grele costisitoare pentru ţară”.
În aceste context, ministrul a subliniat că niciun cetăţean afectat de pierderea animalelor din cauza PPA nu va rămâne fără despăgubiri.
”Despăgubirea se dă de la bugetul statului şi apoi se cere mecanismul prevăzut de regulamentul 652 al CE, care spune că aceste despăgubiri, banii respectivi, pe documentele pe care le prezintă ANSVSA, vor veni de la UE. Eu răspund doar pe ce am atribuţii legale, am comunicat Comisiei, am făcut intervenţii în plen şi situaţia în care se afla ţara şi am cerut sprijin Comisiei, pentru că este vorba despre apărarea graniţei, nu numai a României, ci şi a UE. Această molimă nu-i la noi prima dată, a fost şi este încă în multe ţări, unde s-a procedat la fel, iar CE a intervenit cu sprijin. De asemenea, am mai făcut o solicitare şi în baza regulamentului 1308, care vizează sprijinul în condiţiile în care apar fenomene adiacente pierderilor efectivelor de animale, respectiv pierderi de venituri. Au fost comunicate la Comisie aceste lucruri, a trimis şi ANSVSA şi noi documente. (...) Sunt luate în calcul şi pierderile de locuri de muncă, le avem în vedere, pentru că sunt efecte secundare, întreruperea activităţii temporare”, a explicat ministrul Daea.
Întrebat dacă există măsuri pentru creşterea încrederii cumpărătorilor în porumbul românesc, despre care au apărut informaţii că ar putea avea virusul dacă pătrund pe tarla porcii mistreţi infestaţi cu PPA, ministrul Agriculturii a răspuns: ”Pesta e la porc şi nu la porumb. Încrederea este totală şi statul a dat această încredere prin certificate fito-sanitare pe care le eliberează”.
”Am avut întâlnire cu cei care se ocupă de comerţul cu cereale din România şi o mai spun încă o dată pentru cei care vor să ne audă şi vor să transmită informaţii corecte, că nu exista nicio legătură. Senzaţionalul nu are ce căuta aici”, a subliniat şeful de la Agricultură.
În ceea ce priveşte influenţa pestei porcine africane asupra pieţei autohtone de carne de porc, Daea spune că deocamdată nu poate şti cum va reacţiona piaţa, dar acum ”noi avem preţul mic la carne, suntem pe ultimul loc ca preţ la carne în UE”. ”Nu avem de unde şti acum cât de mult va fi influenţată piaţa. Acum toţi suntem angajaţi cu toată priceperea, cu măsuri administrative, tehnice şi de comunicare pentru a pune stăpânire pe această molimă”, a adăugat şeful MADR.
Din datele prezentate de ministrul Agriculturii, până la data de 27 august, focarele de pestă porcină africană sunt active în 10 judeţe, iar 121.012 de porci au fost ucişi. Dosarele pentru despăgubiri plătite se ridică la 83, în valoare de 218.000 lei, însă sunt depuse deja 1.603 de dosare, cu o valoare de 5,2 milioane de lei.
În opinia lui Daea, motivul întârzierii plăţii despăgubirilor este legat de rectificarea bugetară.
”Avem 1.603 dosare depuse cu o valoare de 5,2 milioane de lei, care au fost întocmite şi solicitate la plată. Au fost plătite 83 de dosare, în valoare de 218.130 lei. Se aşteaptă rectificarea pentru a da poziţie bugetară, pentru alocarea sumelor. În momentul în care se face rectificarea bugetară este doar o chestiune de zile, pleacă banii şi ajung la cetăţeni în timp de maximum o săptămână. Avem şi grăsuni să înlocuim - ne preocupă acest lucru - şi vom lua de la maternităţi din România. Facem materialul biologic şi repopulăm, dar nu mâine. România are 4,5 milioane de porci până acum, iar din efective au dispărut 150.000 până acum”, a mai spus Petre Daea.
Potrivit unei analize realizate de Jose Manuel Senchez-Vizcaino, expert al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, factorii de risc cei mai importanţi în cazul pestei porcine africane sunt importurile ilegale de porci vii şi produsele din carne de porc precum şi biosecuritatea scăzută în exploataţiile de creştere a porcilor.
Acesta a fost prezent în România, în perioada 20 - 21 august, la o întâlnire pe tema PPA, la care au participat conducerea Autorităţii, specialişti din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi reprezentanţi ai asociaţiilor din industria cărnii de porc.

Vezi și Trusa medicală de voiaj și alte sfaturi de călătorie
”Principalele probleme în ceea ce priveşte PPA sunt fermele cu biosecuritate slabă (cu animale crescute în aer liber, cu posibilitate de mişcare şi în afara padocurilor, în curte), procesul de identificare a animalelor efectuat necorespunzător, ceea ce creează probleme în transabilitate, controlul scăzut al mişcării animalelor şi al dezinfecţiei vehiculelor de transport”, arată analiza expertului Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.
De asemenea, acesta susţine că este nevoie de un program global de eradicare, schimbări în industria porcului şi soluţii clare pentru mişcările din fermele comerciale.
”Printre factorii de risc cei mai importanţi au fost menţionaţi importurile ilegale de porci vii şi produsele din carne de porc şi biosecuritatea scăzută în exploataţiile de creştere a porcilor. A fost subliniat faptul că, în cazul bolilor care prezintă un pericol de răspândire prin intermediul animalelor sălbatice, biosecuritatea reprezintă un instrument essential”, se arată în document.
Potrivit datelor comunicate pe 24 august de ANSVSA, numărul focarelor de pestă porcină africană confirmate pe teritoriul României era de 725, acestea fiind active în 10 judeţe din nord-vestul şi sud-estul ţării, respectiv în 156 de localităţi. Judeţele afectate sunt: Satu Mare, Sălaj, Bihor, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi şi Ilfov. În judeţul Sălaj au fost confirmate numai cazuri la mistreţi, nefiind afectate gospodării ale populaţiei sau exploataţii comerciale.
Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Sursa: agerpres.ro
Sursa foto: libertatea.ro