-

Fructul-medicament care îi poate îmbogăţi pe fermieri

Amar nu este întotdeauna bun, însă în ciuda gustului său, castravetele amar este în mod incontestabil bun... pentru sănătate!

Deşi nu toţi am auzit despre acest fruct exotic, cererea pe piaţa românească este din ce în ce mai mare. Iar acest lucru nu este de mirare, dacă luăm în considerare ansamblul de beneficii pe care consumul acestui fruct îl aduce stării de sănătate.

În ultima vreme, cercetătorii vorbesc depre castravetele amar, cunoscut şi sub denumirea de momordica, ca de un adevărat panaceu. Rodul plantei de origine asiatică a fost supranumită ”insulină vegetală”, însă are și efecte antitumorale dovedite și susține funcționarea unor organe importante precum ficatul sau fierea.

”Cerere este foarte mare pe piață pentru castravetele amar, în primul rând pentru că numărul bolnavilor de diabet în țara noastră este foarte mare, însă șansele ca acest lucru să se schimbe sunt limitate de faptul că România nu este dezvoltată cultura gustului amar. Noi preferăm să consumăm alimente dulci, iar acest lucru duce la problemele pe care le știm deja. Castravetele amar este cel mai bun remediu, combinat cu mișcarea fizică, pentru a combate această boală. De asemenea, cercetătorii americani au descoperit că momordica este și antitumorală și întrerupe alimentarea tumorilor. De asemenea este un panaceu și ajută pancreasul, ficatul și fierea. Totuși și oamenii sănătoși ar trebui să consume astfel de fructe, preventiv”, explică Lucian Blană, unul dintre fermierii care a decis să cultive castravetele amar pentru beneficiile sale.

Fermierul orădean a investit toata averea şi tot timpul său în cultura de castravete amar. El povestește că în urmă cu mai mulți ani a citit un articol despre această plantă minune, iar de atunci s-a gândit să înceapă o afacere agricolă cu castravete amar. ”Primele semințe de castravete amar mi le-a adus un prieten din Nepal. La început, am cultivat momordica pe o suprafață mai mică, apoi am aclimatizat și adaptat semințele pentru solul românesc și m-am extins. Nu îmi place să vorbesc despre ceea ce fac ca despre o afacere pentru că ar însemna să fac bani de pe urma bolilor românilor”, povestește orădeanul, care spune că atunci când este în piață, din 100 de persoane care se uită la castraveții săi, zece cumpără. ”Consumatorii se împart în două categorii, la fel ca în cazul majorității plantelor exotice. Sunt cei care nu cunosc deloc planta și cei care știu de ea, fie de la televizor, fie de la medici sau din farmaciile naturiste”, spune cultivatorul de castravete amar.

Această plantă se adaptează foarte bine solului și climatului din țara noastră. Se plantează în luna aprilie în partea de sud a țării și în luna mai în partea de nord, rezistând la temperaturi de până la 14 grade. Pentru coacere are nevoie de căldură, până la 32 de grade. Este foarte rezistentă la secetă, nu necesită irigare și nu are nici dăunători naturali. Dacă în cazul castraveților obișnuiți ultimii ani au fost foarte slabi din cauza dăunătorilor, momordica nu are aceste probleme.

Castraveții amari sunt plante agățătoare și se pot crește în două feluri, fie pe spaliere pe care se poate întinde până la 3-4 metri, fie lăsată pe pământ să se întindă. Lucian Blană cultivă în prezent pe o suprafață de 1000 de metri și folosește a doua tehnică deoarece pentru el este mai important ca fructele să se coacă bine și să poată preleva semințele. În ceea ce privește plantarea semințelor, aceasta se face la o distanță de un metru între plante și doi metri între rânduri. O plantă dă în jur de 20 de fructe, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge și la 300 de grame.

Fermierul Lucian Blană vinde fructele în piață la bucată și cere între 3 și 5 lei – ceea ce poate conduce la un preț de 100 de lei (peste 20 de euro) pentru un kilogram de castravete amar. Mai avantajoasă este vânzarea semințelor de momordică, care se vând cu 1 leu bucata.

Foto: Pixabay

Articole înrudite

  • Peste 100 milioane de lei, pentru modernizarea sistemelor centralizate de încălzire

    Ministrul lucrărilor publice, Ion Ştefan, a aprobat ordinul privind repartizarea sumei de 112,5 milioane lei pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din 9 localități.

  • Metodologia-cadru de organizare a examenului național de definitivare în învățământ

    În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, Ministerul Educației și Cercetării a adoptat următoarele modificări și completări ale Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenului de definitivat:

  • A apărut calendarul susținerii examenului de Bacalaureat

    S - a aprobat noul calendar de organizare și desfășurare a examenului național de Bacalaureat. Astfel , înscrierile la Bacalaureat încep în 3 iunie, din 22 iunie au loc examenele scrise, iar în 30 iunie este programată afişarea rezultatelor.

    Se consideră centru de examen , unitatea de învățământ la care s-au înscris cel puțin 30 de candidați proveniți din seria curentă și/sau din seriile anterioare. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru a fi centru de examen sunt următoarele:

    organizarea sălilor de examen să se realizeze, astfel încât în fiecare sală, candidații să fie repartizați la o distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt stânga/dreapta – față/spate;sălile de examen și sălile în care își desfășoară activitatea comisia din centrul respectiv se află, de regulă, în aceeași clădire;sălile dețin sisteme de supraveghere audio-video.

    20200525 123433

    Până la data de 8 iunie, Comisia județeană de bacalaureat va nominaliza centrele de examen dintre unitățile de învățământ care îndeplinesc condițiile enumerate mai sus și centrele zonale de evaluare, precum și unitățile de învățământ arondate acestora. Centrele zonale de evaluare se organizează pentru minimum 500 de candidați și maximum 1.000 de candidați.

    Elevii care se află în izolare sau cei confirmați pozitiv cu noul coronavirus, dar și cei care au diferite afecțiuni cronice sau cei care prezintă un risc crescut de infecție de a dezvolta complicații asociate infecției Sars-CoV-2 vor susține probele pentru examenul național de Bacalaureat conform unei proceduri speciale, elaborate de către Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

    Echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale se vor realiza în perioada 11-17 iunie, conform unei metodologii realizate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație și aprobate prin ordin de ministru.

    Pentru examenul național de Bacalaureat, supravegherea probelor scrise va fi asigurată, pentru fiecare sală de examen, de minimum un profesor asistent. Comisiile județene de bacalaureat, comisiile de bacalaureat din centrele de examen, comisiile de bacalaureat din centrele zonale de evaluare, comisia județeană de contestații au obligația aplicării întocmai a tuturor procedurilor referitoare la asigurarea securității igienico-sanitare a elevilor și a întregului personal implicat în desfășurarea examenului național de Bacalaureat.

    Sursa: Viorel Grosu

    Foto: pixabay

  • Calitatea apei pentru scăldat. În ce parametri trebuie să se afle

    Nu mai e mult până când căldura de afară şi implicit încălzirea apelor de suprafaţă, ne vor "îmbia" să tragem o fugă până la "o scaldă".

  • Măsuri contra mierii falsificate

    În data de 20 mai, când sărbătorim "Ziua mondială a albinelor", a fost adoptat în Plenul Camerei Deputaților proiectul de lege 221/2017, care modifică și completează Legea Apiculturii nr. 383/2013.