-

Agricultura ecologică, aproape inexistentă în România

Dacă în anul 2014, Direcția pentru Agricultură Bistrița-Năsăud avea în evidențele sale nu mai puţin de 1.676 de producători autorizați să practice o agricultură ecologică, un an mai târziu au mai rămas doar 615.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, Nuţu Tabără, susținea atunci că producătorii, care mai practică agricultura ecologică, au cultivat aproape 5.300 de hectare de teren, pe mai mult din jumătate din suprafață regăsindu-se fânețe naturale, lucernă și pășuni naturale.

S-au cultivat bio mere, porumb, ovăz, grâu, cartofi, legum , viţă de vie, cătină, zmeură, nuci şi alune pe 6 hectare.

Agricultura ecologică a fost, se pare, răpusă de birocrația excesivă, iar numărul micilor fermieri care practică o agricultură ecologică a scăzut drastic în ultimii ani.

Mai mult, ei au ajuns la concluzia că produsele lor nu sunt competitive pe piață pentru că se strică mai repede, spre deosebire de cele tratate chimic. probleme peste o săptămână.

Ardan a fost satul din Bistriţa Năsăud cu cei mai mulți producători bio

Au fost peste 170 de fermieri înscriși în Registrul producătorilor ecologici din județ, însă, cu timpul, zeci de localnici au renunțat să mai producă lapte bio „cu acte”.

Ei au dat vina pe birocrație, dar și pe firmele care preluau laptele bio și plăteau puțin pe litru. Au existat şi probleme cu certificarea ecologică şi foarte mulţi dintre localnici au dat banii înapoi.

Sătenii au fost supăraţi că a trebuit să dea subvenţiile înapoi la APIA şi nu mai vroiau să mai audă de subvenţii şi agricultură bio, deşi ei încă o practică aşa cum au făcut dintotdeauna.

În România, suprafețele exploatate ecologic s-au redus cu 10% în perioada 2012 – 2017, de la 288.000 hectare, la 258.000 hectare și reprezintă aproape 2% din suprafața agricolă cultivată, în timp ce Ungaria sau Bulgaria, țări mai mici și cu o populație la jumătate față de România, au 100.000 ha, respectiv 107.000 ha.

Țările cu cele mai mari suprafețe exploatate ecologic au fost Austria, Suedia și Estonia. În fiecare dintre aceste țări, ponderea organică a fost de peste 19% din totalul terenurilor agricole.

Letonia a avut cea mai mare pondere în ceea ce privește efectivele de oi, caprine și bovine crescute ecologic. 34,1% din totalul efectivelor de ovine și caprine din Letonia și 23,6% din efectivele de bovine au fost crescute ecologic.

Cea mai mare pondere a agriculturii ecologice a fost raportată în regiunea Salzburg din Austria, unde aproximativ o jumătate (52%) din suprafața totală agricolă a fost utilizată pentru agricultura ecologică în 2016 .

Aceasta este singura regiune din UE în care peste jumătate din terenurile agricole sunt cultivate cu metode de producție ecologică.

În alte șapte regiuni europene, agricultura ecologică a reprezentat un sfert sau mai mult din suprafața agricolă totală utilizată: Severozápad în Cehia (30%), Norra Mellansverige în Suedia (29%), Calabria în Italia (29%), Mellersta Norrland în Suedia (28%), Burgenland în Austria (27%), Sicilia în Italia (26%) și Moravskoslezsko în Cehia (25%).

Procesul de conversie de la practicarea unei agriculturi standart la una ecologică, poate dura între doi, trei sau chiar cinci ani, în funcție de cultură.

Sursa: Viorel Grosu

Foto: pixabay.com

Articole înrudite