-

Cultivarea plantelor medicinale în sistem bio - trei povești de succes

Cultivarea plantelor medicinale se numără printre cele mai profitabile afaceri din sectorul agriculturii ecologice. În România ultimilor ani, tot mai multe sunt exemplele de reușită în rândul acelora care au ales ca activitate cultivarea plantelor medicinale. Iată trei povești de succes care v-ar putea convinge să faceți și dv. această alegere:

1. Clujeanca Gabriela Culda este una dintre persoanele care a mizat pe cultura de lavandă. În 2009, aceasta a lăsat în urmă jobul din Finanţe şi s-a apucat de cultivarea lavandei. A accesat fonduri europene în valoare de 25.000 de euro şi a cultivat 4.000 de metri pătraţi cu lavandă.

Anual, Gabriela reuşeşte să obţină două producţii de lavandă. Prima este recoltată în luna iunie, iar cea de-a doua în luna august. Cea de-a doua cultură reprezintă cam 30-40% din cea adunată în iunie. Ea susţine că nu a ajuns la un profit de 20.000 de euro pe hectar, dar spune că are încasări destul de bune. “O cultură de lavanda îţi poate aduce un profit între 1.000 şi 20.000 de euro la hectar. Nu am obţinut 20.000 de euro, dar sunt undeva la jumătate” .

2. Marian Boșneag, un dascăl dedicat de la țară, precupat de un stil de viață sănătos, a făcut din pasiunea sa pentru plante o afacere care îl ajută să își rotunjească veniturile de bugetar. Acesta a cumpărat, în primă fază, semințele de la Stațiunea de cercetare din Brașov. Pentru cultura de echinaceea bio a cumpărat semințe organice de la un producător francez. Se bazează pe irigații și pe îngrășăminte naturale precum gunoiul de la păsările din ogradă și de la iepurii pe care tot el îi crește.

Pentru uscarea plantelor, a ales o metoda bătrânească, nu pe cea folosită de majoritatea comercianților din domeniu, și anume, pe folii de plastic “dacă vă aduceți aminte, bunicii noștri țineau plantele pe mese de lemn, la umbră. Așa fac și eu și deși durează mai mult, am certitudinea că frunzele și florile rămân vii”.

Pentru 50 de grame de plante uscate și mărunțite, clienții lui Marian plătesc 2,5 lei, indiferent de tipul ierburilor. Prețul este mic comparativ cu cantitatea de frunze și flori care se usucă pentru a obține un kilogram de produs final. Spre exemplu, din cinci kilograme de echinaceea abia se obține un kilogram de flori de ceai. Însă, pasiunea sa și profitul stabil și garantat, îl fac să meargă mai departe cu încredere...

3. Adrian Nicolae a pariat în urmă cu doi ani pe o plantație de goji în județul Brașov, proiect în care a investit până în prezent 40.000 de euro. Se mândrește cu una dintre puținele plantații de acest fel certificate bio și spune despre această afacere că reprezintă o investiție de lungă durată, cu profituri peste așteptări.

După un an de documentare a decis să înființeze o pepinieră, unde a realizat material săditor pentru o viitoare plantație, din semințe certificate, achiziționate de la un producător din China, "pentru a avea certitudinea că sunt de calitate". A reușit în final să producă peste 25.000 de plante goji sănătoase, plante folosite și în cultura de goji actuală.

"Un arbust de goji mai viguros produce o cantitate mult mai mare de fructe anii următori. În mod normal, în funcție de gradul de dezvoltare al arbustului de goji, după anul 3 de cultură, acesta poate produce peste 3-4 kg de fructe proaspete”, mărturisește cultivatorul.

Prețul unui kilogram de fructe proaspete de goji nu scade sub 10 euro, iar dacă plantația este certificată bio valoarea poate crește la peste 20 euro/kg

Culturile de măceșe – cele mai profitabile
Măceşele, adevărate depozite de vitamina C, dar şi de alte substanţe bioactive antioxidante şi energizante, sunt la mare căutare, iar cei care au mizat pe cultivarea acestora au bifat profit. De exemplu, măceşele din pădurile Buzăului au mare căutare în industria farmaceutică din ţară, dar mai ales din Germania. Fructele de pădure sunt colectate prin forţe proprii de Direcţia Silvică sau achiziţionate de la persoane fizice. Dupa ce sunt culese, sunt sortate şi refrigerate, iar apoi ambalate în saci şi congelate. Culegerea fructelor de pădure nu este o muncă uşoară, ci una foarte migăloasă. După ce fructele sunt culese, sunt atent sortate pentru a fi înlăturate cele strivite, necoapte sau stricate, apoi sunt puse în lădiţe sau în saci şi ţinute la temperaturi de până la -20 de grade Celsius pentru a se păstra în condiţii bune.

Articole înrudite