-

Pescarii profesioniști cer un management al populației de cormorani

Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie (Romfish) cere un management al populaţiei de cormorani şi compensaţii în bani pentru pierderile cauzate de aceste păsări.

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie au declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al populaţiei cormoranilor.Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie (Romfish), Cătălin Platon, susţine că planul de management trebuie coroborat cu unul de compensaţii pentru fermierii piscicoli care, din banii lor, menţin biodiversitatea.

Conform lui Platon, de mai bine de două decenii, piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, pasăre care se hrăneşte exclusiv cu peşte şi care este protejată de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Astfel, de la o populaţie de aproximativ 5.000 de exemplare, în anii '60, la nivel european, cormoranii au ajuns să fie 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România.Deşi reglementările europene stabilesc protecţia până la "un nivel care să îndeplinească condiţiile ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinând seama în acelaşi timp de condiţiile economice şi de recreere sau pentru a adapta populaţia acestor specii la nivelul respectiv", nimeni nu reuşeşte să spună care este acest nivel, a menţionat Platon.

"În România, au fost inventariaţi peste 100.000 de cormorani, care stau 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, ei sunt organizaţi în grupuri de 200 - 1.000 de exemplare, care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost. Asta înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte. Asta înseamnă că fermierii piscicoli pierd anual 21.000 de tone de peşte doar din cauza cormoranilor, adică două treimi din producţie. S-a ajuns ca această specie să fie prezentă în zone în care nu a existat niciodată. Vorbim de Satu Mare, Fălticeni, Oradea, Botoşani, chiar şi de Iaşi", a declarat Cătălin Platon, el explicând totodată şi faptul că în Larga Jijia sunt 1.000 de cormorani, iar în iazurile din zona Podu Iloaiei sunt 400 astfel de păsări.

Preşedintele Romfish s-a declarat nemulţumit şi pentru că fermierii piscicoli nu primesc subvenţii pentru peştele pierdut din cauza cormoranilor şi a altor păsări, mai ales că "pentru agricultură se primesc 250 euro la hectar pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor nu se primeşte nimic".Preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie crede că soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib a cormoranilor."Cred că ar fi şi cea mai eficientă soluţie. Împuşcarea nu este o soluţie. În Franţa există o cotă anuală de împuşcat cormorani. În afara faptului că fiecare cormoran împuşcat i-a costat pe fermieri câte 75 de euro, nu s-a rezolvat mare lucru. Soluţia trebuie să fie la nivel european. Nu poate Franţa, România sau Ungaria să aibă o soluţie punctuală, din moment ce această pasăre este migratoare", a declarat preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie (Romfish).

Potrivit acestuia, în cazul în care nu vor fi adoptate măsuri eficiente, fermierii piscicoli ar putea renunţa la afacerile lor."Dacă nu se iau măsuri, deciziile fermierilor sunt foarte simple, cum au fost, de exemplu, cele ale fermierilor din judeţul Brăila, de a abandona ferma, de a o lăsa pe uscat şi de a se pierde o biodiversitate generată nu doar de cormorani, ci de încă 120 de specii care erau acolo", a punctat Cătălin Platon.

Sursa:agerpres.ro
Foto: Simona Lazăr

Articole înrudite