-

Sparanghelul – o cultură profitabilă pe suprafeţe mici

Până acum câţiva ani puţini cunoşteau această legumă, însă, odată ce oamenii au consumat şi au testat beneficiile sparaghelului pentru sănătate, numărul consumatorilor s-a dublat de la an la an.

Aşa se face că interesul pentru sparanghel i-a determinat pe potențialii investitori să afle care sunt secretele acestei culturi, care sunt capcanele și oportunitățile, și cum ar trebui să arate un plan de afaceri. Astfel, afacerea cu sparanghel, la care până acum doi-trei ani nimeni din România nu se gândea, a devenit o oportunitate pentru fermieriii români.

Cheltuielile de înființare a unui hectar de sparanghel nu sunt mici: 25.000 de euro la hectar, iar la o recoltă de minim 10 tone la hectar, care se poate obține după patru ani, profitul poate ajunge în jurul a 100.000 de euro. Însă acest câştig va curge neîntrerupt în buzunarele fermierului timp de 15-20 de ani, cât este durata de viață a plantației.

Dan Cristea şi Daniel Toma sunt doi fermieri temerari, care au mizat pe sparanghel şi pe profitul acestei culturi.

Dan Cristea a lucrat trei ani într-o fermă de sparanghel din Marea Britanie și de șapte ani se ocupă, printre altele, să producă și să vândă circa 150 de kilograme de sparanghel pe an. Până acum a fost un hobby pentru el, însă speră ca de anul viitor să poată să crească suprafața cultivată și să obțină profit semnificativ.

Daniel Toma are deja un business consolidat cât de cât, atât la nivelul producției, cât și la nivelul vânzării de rădăcini şi se luptă în continuare să creeze o piață pentru sparanghelul românesc:„Am început să cultiv sparanghel acum trei ani, însă totul a pornit ca un experiment. Eu nu lucrez în domeniul agricol, nu am alte culturi. Locuiesc în capitală. Având în vedere terenul şi casa de la ţară, din partea bunicilor, am dorit să încerc această legumă. Am plantat la început 400 de coroane (rădăcini) şi am observat ca au prins foarte bine. Ceea ce m-a atras cel mai mult la sparanghel a fost că nu e nevoie să stai în permanenţă lângă plante. Apoi, a mai fost şi dorinţa de a începe o afacere într-o nişă în care nu există momentan prea mulţi cultivatori”, povesteşte fermierul.

În prezent, un kilogram de sparanghel românesc poate să ajungă în piață sau pe internet la 40 de lei.

Cum se cultivă sparaghelul

Cei interesaţi de cultura de sparanghel trebuie să ştie faptul că această legumă se dezvoltă cel mai bine pe terenurile însorite şi care nu reţin umiditatea la rădăcină. Pentru sparanghel este necesară lumina, apoi un sol bine drenat. Producţii bune se pot obţine pe solurile nisipoase, cu un pH cuprins între 5,5 si 7,5. Plantaţia nu necesită o irigare permanentă, ci doar în perioadele de secetă.
Pregătirile pentru plantare încep din toamnă, atunci când se realizează o arătură cât mai adâncă. După ce trece iarna, la început de primăvară, agricultorul trebuie să reia lucrările pentru înfiinţarea culturii de sparanghel.

Daniel Toma explică în detaliu cum se plantează corect sparaghelul:"Din luna martie, după ce se dezgheaţă, se dă cu un disc pentru a mărunţi cât mai bine pământul. Se fac şanţuri la 1,5 m distanţă între ele şi adânci de 25-30 de cm, apoi începem propriu-zis plantarea. Punem cam 4 rădăcini de spranaghel la un metru liniar. Se astupă doar jumătate din şanţ, rădăcina mai exact. În momentul în care mai intrăm în câmp pentru a săpa împotriva buruienilor mai tragem pământ în şanţ, astfel încât până în toamnă şanţul să fie drept. Dintr-o singură rădăcină ies între 5 şi chiar 10-15 tije”.

La cultura sparanghelului este recomandată aplicarea de îngrăşământ organic la sfârşitul fiecărui sezon. În primul an de la plantare, dacă s-a optat pentru coroane, nu se va recolta. În primii doi ani de plantare, nu trebuie recoltat prea mult, ci plantele trebuie lăsate să se dezvolte. Din al treilea an de cultură se poate începe recoltarea.

Foto: pixabay.com

 

Articole înrudite