-

SORGUL, o cultură ce poate înlocui cu succes porumbul

Aflată pe locul cinci în topul celor mai cultivate cereale la nivel mondial, sorgul prezintă un mare avantaj – este una dintre cele mai rezistente plante la secetă.

Această cereală, mai puţin cunoscută şi cultivată la noi reprezintă o alternativă foarte bună la porumb în hrana pentru animale, în mod special în regiunile puternic afectate de secetă. Fie că este recoltat sub formă de boabe sau ca plantă întreagă, sorgul poate fi utilizat atât în hrana pentru animale, cât și în alimentația umană sau ca biomasă energetică. Sorgul are un conținut asemănător în amidon și celuloză porumbului de siloz, în schimb datorită aportului de proteină brută de peste 11%, sorgul are calități nutritive superioare acestuia.

Pe lângă sorgul de boabe se mai cultivă și sorgul tehnic, folosit la confecționarea de mături și sorgul pentru furaj, cum e iarba de Sudan, care este tot o varietate de sorg. Sorgul se folosește și în alimentația umană sub formă de făinuri și grișuri, în industria berii și a sucurilor, a medicamentelor și în obținerea de alcool. Sorgul zaharat reprezintă interes și pentru fermierii care sunt interesați de producția de biogaz și bioetanol.

În România, producțiile medii de sorg boabe au variat între 1,5- 5.6 t/ha, fiind cultivat cu succes în zona de Vest și Nord Vest, în Sud şi Sud Est, în sudul Moldovei și în unele zone din Transilvania.

Folosirea culturii de sorg ca premergătoare unei culturi de primăvară (floarea-soarelui, mazăre, soia) este o soluție eficientă care poate răspunde cerințelor agronomice și de mediu legate de rotație. O cultură de sorg premergătoare uneia de floarea-soarelui are mai multe avantaje, cum ar fi: o structură mai bună a solului, fără eroziuni în urma iernii, pastrează nutrienții în sol pentru o mai bună asimilare a acestora în primavară când este necesară doar o simplă lucrare cu discul sau semănat direct. În plus, introducerea sorgului în asolament poate duce la o scădere a presiunii unor dăunători cum ar fi Diabrotica și Nematodes.

Sorgul necesită un nivel redus de inputuri agricole atât în ceea ce priveşte îngrăşămintele, cât şi produsele fitosanitare. Datorită capacităţii sale de a extrage eficient o mare parte din azotul mineral disponibil în sol, sorgul necesită aporturi de îngrăşăminte pe bază de azot, moderate.

Este o certitudine faptul ca boabele de sorg reprezintă o alternativă la porumb în alcătuirea rețetelor de nutrețuri combinate. Aceasta este şi părerea dr. Albert Iszlay, responsabil dezvoltare la Caussade Semences: "Au proprietăți nutriționale asemănătoare, totuși trebuie subliniat conținutul mai mare în amidon, asemănător cu cel al orzului sau ovăzului, ajungând la valori de 11-12,5 %, iar în ceea ce privește conținutul de grăsimi, are valori apropiate cu cele la porumb, de 3-4.3%. Sorgul zaharat însilozat, mai ales în regiunile aride, poate depăși potențialul de producție al porumbului. Se pot obține producții de 60-80 t masă verde/ha".