-

Ştefan Isac, un senior al culturii cărăşene. Peste 50 de ani de pasiune pentru cântecul din Banatul de la Munte

Ştefan Isac s-a născut la 16 mai 1946 în satul Ilova, comuna Slatina Timiş, judeţul Caraş Severin. Se zice că, cu ocazia diferitelor sărbători, tatăl său angaja muzicanţi, iar când se făcea plata acestora, toată noaptea o ţineau numai într-o petrecere. 

Acompaniat de muzicanţi, tatăl său cânta, iar copilul asculta cu atenţie melodiile care-i mergeau la inimă.

L-au impresionat, deasemenea, spectacolele orchestrei ,,Lazăr Cernescu”, cea care a fost ulterior numită ,,Doina Banatului”. Ştefan a urmat şcoala primară şi gimnaziul în comuna natală, între 1953-1960 şi Liceul - Şcoala medie tehnică horticolă, la Arad, în perioada 1960-1964.

Era frecvent selectat pentru a cânta în spectacole şcolare astfel că la 18 ani, în 1964, debutează pe scena Casei de Cultură din Caransebeş în concursul intitulat “Tinere talente”. Dintre cei 30 de participanţi, el a obţinut premiul întâi, fiind apreciat şi încurajat de Nicolae Perescu, directorul de atunci al Ansamblului ,,Doina Banatului” din Caransebeş, dirijor care l-a îndrumat în tainele interpretării cântecului tradiţional.

În acelaşi an, cu ansamblul şcolii din Arad, a participat prima dată la o emisiune televizată, transmisă de TVR Bucureşti : ,,Viaţa satului”. La 21 de ani, ca militar în termen la Cluj, a obţinut un alt loc întâi la concursul în care a fost felicitat de preşedintele juriului, dirijorul Ionel Budişteanu. Au urmat numeroase colaborări cu: „Doina Banatului”, orchestrele cluburilor din Caransebeş, ansamblul ,,Iedera” din Oţelu Roşu, ”Timişul” din Timişoara, ”Fluieraşul” şi orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat ,, Transilvania” din Cluj, ”Haţegana” din Hunedoara, “Balada Cernei” din Băile Herculane, orchestre din Topleţ şi Slatina Timiş, - la Slatina Timiş, comuna sa natală, fiind îndrumător cultural 12 ani de zile, “Rapsodia Călimanilor” din Topliţa, Harghita, ”Reşiţeana” şi ansamblul ”Semenicul” din Reşiţa, - la înfiinţarea acestuia, în 1969, fiind cooptat ca dansator apoi ca solist vocal. Autenticitatea şi valoarea cântecelor interpretate i-au adus recunoaşterea în premii şi distincţii republicane, inclusiv după anul 1990.

Seria înregistrărilor cu cântece bănăţene la Radio Timişora a început-o în 1967, iar la Studiourile din Bucureşti, a înregistrat în anii 1974, 1976 şi 2005, cu Orchestra de Muzică Populară Radio România dirijată de George Vancu şi Adrian Grigoraş.

Cu glasul său bărbătesc cald, cu inflexiuni specifice muzicii populare bănăţene, Ştefan Isac doineşte cu multă siguranţă intonaţională şi expresivitate în genul cântecului tradiţional ornamentat, atât de îndrăgit.

Cântecele în ritm de horă bănăţeană, de brâu şi ardeleană sunt adevărate portrete de bănăţeni neaoşi şi bănăţene mândre în portul lor, dialoguri şăgalnice, tablouri ale naturii străjuite de munţi împăduriţi traversaţi de râuri repezi.

În timpul interpretării fiecărui cântec popular solistul trăieşte dorurile de care sunt animaţi oamenii din satele Banatului montan: sentimentele ciobanului tânăr care conduce oile, vara, pe coasta muntelui, oprindu-le la izvoare, îndrăgostitul de mândra pe care o întâlneşte la fântână sau de cea care coase la umbra stejarului, primele întâlniri de dragoste, flăcăul care-i cere mândrei să-i fie mireasă.

Dintre cântecele cu care Ştefan Isac străbate Banatul, ţara şi cu care a încântat publicul din Balcani şi din occidentul european până în China, enumerăm “Izvoraş cu apă rece”, “Viorele, scumpe flori ”, ”Mândra mea din Ilova”, ”Vino, dragă primăvară”, ”Pe malul Timişului”, ”Am o mândră bănăţeană”. O colaborare fructuoasă o desfăşoară cu Televiziunea Română, ca solist al spectacolelor ,,Gugulan cu car cu mere” şi ,,Comorile lui Scorilo” în serialul ,,Vetre folclorice” şi în emisiuni precum “O vedetă populară” şi “Tezaur folcloric”.

În anul 2006 a participat alături de 1000 de artişti la spectacolul folcloric “ Împreună prin cântec”, eveniment prilejuit de aderarea României la Uniunea Europeană şi sărbătorirea a 50 de ani ai TVR. La acel spectacol a fost răsplătit cu Diploma de excelenţă pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române şi implicit a Radioului românesc. De altfel, a fost invitat în emisiuni la posturile central, regionale şi locale de radio din ţară.

Fost salariat la mai multe unităţi economice din Caransebeş, Ştefan Isac îşi îndeplineşte cu aceeaşi atenţie şi pasiune datoria de soţ, tată şi bunic şi de colaborator la ziarul ,,Caraş-Severinul în 7 zile” cu o rubrică de cultură artistică.

Cu sprijinul financiar acordat de Primărie şi de Consiliul Local Caransebeş, la aniversarea a 60 de ani de activitate neîntreruptă a renumitului ansamblu cărănşan, a scris şi lansat în cadru festiv, cartea < Pe urmele ,,Doinei Banatului” şi ale slujitorilor ei , 1951-2011 >.

Cu prilejul aniversării a 68 de ani de viaţă şi 50 de slujire a artei tradiţionale, Ştefan Isac a fost sărbătorit de Asociaţia Cultural-Artistică ,,Făgeţeana “ din Făget printr-o emisiune de televiziune iar ca membru fondator al Corului Catedral ,,Învierea Domnului “a primit din partea Episcopiei din Caransebeş, un Act de cinstire semnat de P.S. Lucian, episcopul Caransebeşului, “ca semn de aleasă preţuire pentru sprijinul acordat Bisericii Ortodoxe Române în lucrarea liturgică şi bisericească desfăşurată ca membru al acestui cor, şi pentru întreaga activitate a Domniei Sale.”

Tot Ştefan Isac, colaboratorul de nădejde al realizatorilor emisiunii ,,Lada de zestre” de la Radio România Antena Satelor, este cel care a pus umărul la renaşterea, în 2016, după 65 de ani de la înfiinţare, a noului ansamblu ,,Doina Banatului” al Casei de Cultură ,,George Suru” din Caransebeş, formaţia cu care a colaborat cel mai mult şi alături de care îl găsim şi acum.

< Modest şi fidel filonului autentic, - cum îl caracterizează Daniela Băcilă, în dicţionarul interpreţilor bănăţeni - ,,nedesprinderea de la sursă", harul său incontestabil, i-au adus popularitatea. Ori de câte ori realizatorii de emisiuni folclorice poposesc în Banat solicită prezenţa lui Ştefan Isac, recunoscându-i meritele.>

Autor: Aurelian Popa-Stavri