Alexandru Pugna și a lui „Pană de Păun”

Peste veacuri, tot aici în Căianu Mic, avea să vină în lumea în care ceteraşii încă mai cântau la jocul satului – Alexandru Pugna. Pe ei, pe ceteraşi şi strigătele lor, jocurile lor, avea să şi le amintească mereu artistul ce alegea să-şi ducă dorurile şi dragostea din Văile Ţibleşului şi Someşului, din întreg ţinutul năsăudean- pe cărări lungi, în locuri nesperate, pe scene ale ţării şi ale lumii.

„Îmi amintesc cu mare bucurie şi emoţie de primele mele înregistrări la un post de radio " – mărturiseşte Alexandru Pugna. „Era în 1984, la Radio Târgu – Mureş (Studio teritorial al Radio România ), unde sub coordonarea redactorului Dumitru Buzoianu am imprimat pe bandă magnetică primele piese. După trei ani , în1987 am fost invitat în studiourile de la Bucuresti de către etnomuzicologul Gruia Stoia şi din cele 14 piese trimise spre aprobare comisiei de folclor, au intrat în fonoteca Radio 10. Am avut marea şansă ca alături de mine să fie Orchestra de Muzică Populară Radio condusă de Constatin Arvinte care s-a preocupat în mod deosebit pentru ca acompaniamentul să îmbrace frumos cântecele mele. "

De-a lungul anilor artistul năsăudean a participat la numeroase concursuri şi festivaluri de folclor unde a fost răsplătit cu tot atâtea premii şi distincţii. Amintesc : „Maria Lătăreţu"- Târgu-Jiu, „Roadele Toamnei"- Calafat, „La izvor de cânt şi dor " – Lipova, „Pe deal la Teleormănel" – Alexandria, „Florile Ceahlăului" – Piatra- Neamţ.
1988 este anul în care participă cu mult succes la concursul „Floarea din grădină" organizat de TVR, iar în 1992 primeşte laurii concursului „Topul tinerilor interpreţi de muzică populară " iniţiat de Radio România, devenind singurul concurent din Ardeal calificat în finală ( Topul topurilor ) şi clasat pe locul II, între cei nouă câştigători desemnaţi pe parcursul unui an.

Alexandru Pugna a urcat pe scene prestigioase împreună cu ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş" al Casei de Cultură „George Coşbuc" din Bistriţa, călătorind totodată cu acest colectiv artistic în ţări precum Israel, Franţa, Germania, Danemarca, Olanda, Grecia, Portugalia, Polonia etc.

La înfiinţarea ansamblului folcloric „Dor Românesc" ,condus astăzi de Ştefan Gigu, Alexandru Pugna a avut o contribuţie hotărâtoare . „După 6 ani de la desfiinţarea orchestrei „ Bistriţa " – declară artistul „ se simţea nevoia unei formaţii care să pună în valoare zestrea noastră folclorică. Şansa de a realiza acest vis mi-a surâs atunci când Ştefan Cigu şi Matilda Pascal Cojocăriţa au propus să ne unim forţele în acest sens. Nu a fost deloc uşor, am avut destule piedici dar astăzi „Dor Românesc" se numără printre cele mai valoroase formaţii din ţară."

Când îmbracă costumul popular năsăudean şi poartă clopul cu păun, unic în ţară prin frumuseţea şi originalitatea lui, recunoaştem artistul ce pledează pentru autenticitate şi arhaic, dar Alexandru Pugna este şi absolvent al Facultăţii de Teologie din Oradea şi al cursurilor de master în acest domeniu. Are şi un master în Adiministraţie Publică la Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş" din Arad şi în prezent ocupă postul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa.

Din dorinţa de a veni în ajutorul tinerilor care aleg să îmbrace costume populare vechi găsite în lăzi de zestre prăfuite de vremuri şi să-şi aducă pe scenă cântecele populare din vetrele lor – Alexandru Pugna a înfiinţat în anul 2006 Festivalul Naţional „ Pană de Păun " care, nu peste mult timp, va avea la Bistriţa o ediţie jubiliară, cea cu numărul 10.

Nu doar casetele audio, discurile de vinil sau compact discurile stau mărturie pentru munca de o viaţă a acestui căutător de comori de spiritualitate populară ci şi fimele în care a imortalizat datinile de odinioară ale acestei părţi de ţară :"Ioana Orban – sufletul Văii Bârgăului, „Cununa de seceriş la Spermezeu", „Regretele meşterului olar Ştefan Gănău", „Înstruţatul boului la Căianu Mic", „Reghina Tapalagă şi cântecul de viaţă lungă.

O peliculă aparte este cea dedicată Bisericii de lemn din Budurleni, având coloana sonoră semnată de Gruia Stoia (muzică originală) , răsplătită la Festivalul Internaţional Eco-Ethno-Folk de la Slătioara cu Premiul Special al Juriului pentru cel mai bun film etnografic din concurs.

{module 660}