Ştefania Rareş - „Aceasta e românca ce trebuie să spargă graniţele ţării"

Probabil că așa s-a întâmplat și la venirea pe lume a celei ce avea să devină una dintre vocile de referință ale Bucovinei, Ștefania Rareș. Poate de aceea, gândul tatălui de-ași vedea fiica medic nu s-a împlinit, tocmai pentru că providența avea pregătit pentru Ștefania Rareș ceva mai bun. I-a dat glas să se însoțească cu el în lume și să-i fericească pe cei care o aud cântând.

După ce a adunat în tolba sufletului său cântecele din satul natal, Dumbrăveni, jud. Suceava și după ce a primit confirmare din partea sătenilor că știe să cânte, pentru că o ascultau cu plăcere la toate spectacolele, Ștefania Rareș a plecat în lume să-și împlinească menirea.

A început activitatea muzicală ca solist vocal la Ansamblul ,,Ciprian Porumbescu" din Suceava și a continuat-o la Ansamblurile ,,Perinița" și ,,Rapsodia Română" din București alături de care a străbătut lumea-n lung și-n lat, făcând astfel cunoscută tuturor, zestrea muzicală a bucovinenilor săi.

Grija deosebită în selectarea repertoriului său, se observă în înregistrările realizate de-a lungul anilor fie în studiourile Radiodifuziunii Române, fie la alte case de discuri. Dintre cântecele care au făcut-o cunoscută amintim: ,,Ca la noi la Dumbrăveni", „Bine-mi șade țărăncuță", „Văleu bade", „Mi-am cusut ie cu flori", „Huțulca" etc.

Datorită calităților vocale deosebite prin desfășurarea melodică în registru acut cu un timbru caracteristic, Ștefania Rareș a abordat și alte genuri muzicale în afara cântecului popular, cum ar fi romanța și opereta. Cu acestea reuşind să cucerească un alt segment de public.

Desfășurându-și activitatea artistică în plină epocă comunistă, Ștefania Rareș a prestat în repetate rânduri și la ,,protocoalele zero" ale foștilor șefi de stat Gheorghe-Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu, pentru că așa le impunea regimul, angajaților din ansamblurile populare care erau remunerați de stat.

,,Pe Dej l-am cunoscut chiar in 1961, la Snagov, venise la noi U-Than (fost secretar general al ONU, n.n.) şi am cântat doina mea celebră "Mână, Gheorghe, boii bine". De drag, Dej m-a tras de coade. Era şi Gheorghe Apostol în suita sa. După recepţie, am rămas alături de delegaţia românească. La un moment dat, Dej s-a interesat dacă "artiştii au avut tot ce le-a trebuit?". Marele dirijor Nicu Stănescu, care conducea orchestra, a zis: "Tovarăşul preşedinte, au fost de toate, numai că la noi nu au ajuns... fazanii". Şi de-odată s-a întors Dej către şeful de Protocol (cei de la Protocol fiind cei care "ne alergau cu mâncarea") şi în câteva minute au apărut fazanii la masa noastră." – mărturiseşte interpreta într-un interviu pentru Jurnalul Naţional.

Pentru Ştefania Rareş oboseala acumulată în timpul numeroaselor spectacole, discomfortul de care a avut parte în unele turnee, bruma de bani pe care o obţinea cântând cu ansamblurile şi absenţele lungi din sânul familiei au fost încercări pe care a ştiut cum să le suporte şi să le depăşească, împlinindu-şi ursita...

ŞTEFANIA RARES (n. 28 octombrie 1943, loc. Dumbrăveni, jud Suceava).

- În 1959 în urma unui concurs este angajată ca solist vocal la Ansamblul ,,Ciprian Porumbescu" din Suceava.

- În 1961 tot prin concurs este angajată în capitală la Ansamblul Periniţa cu care colindă o bună parte din lume sub bagheta dirijorilor Viorel Doboş şi Nicolae Patrichi.

- Nouă ani mai târziu (1970) reuşeşte să intre la cel mai mare ansamblu din ţară care se forma atunci ,,Rapsodia Română".

- Prin cântecul său a făcut cunoscută România în lume: Franţa, Elveţia, Italia, Grecia, Bulgaria,Ungaria, Turcia, Liban, Tunisia, Kuweit, Israel, Mexic, Japonia, Coreea, China, Vietnam, Algeria, Brazilia, Mongolia, URSS, America Latină, America de Nord .

- A concertat în faţa multor şefi de stat. Le-a cântat împăraţilor Japoniei Hirohito şi Achihito. În 1975 Preşedintele Mexicului, Icheveria, a dat o recepţie pentru artiştii români şi s-a întreţinut cu cântecele româneşti până dimineaţa.

- Cel mai important moment din cariera sa a fost atunci când Ministrul Culturii Constanţa Crăciun, văzând-o în spectacolul ,,Bucureşti mândria ţării" i-a spus directorului de la Ansamblul Periniţa, Viorel Doboş, ,,aceasta e românca ce trebuie să spargă graniţele ţării", moment care i-a marcat asccensiunea succesului.

- A realizat în jur de 80 de înregistrări la Electrecord, peste 60 de piese în Radio, zeci de piese de petrecere şi romanţe în Televiziunea Română, la radio în Elveţia, Austria şi Germania.

- A lucrat sub indrumarea dirijorilor: Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ionel Budişteanu, C-tin Arvinte, Radu Voinescu, George Sârbu, Paraschiv Oprea, Ion Cobâlă, Ştefan Bucur.

- Dintre cele mai importante distincţii amintim: Ordinul "Meritul Cultural" 1968 , Laureata Festivalului "Cânatarea României" 1977, Premiul Oscar Israel Tel-Aviv (artişti români în Israel), Medalia "Serviciu Credincios" 2003, Titlul de Cetăţean de onoare a judeţului Suceava în 2009 şi titlul cetăţean de onoare a comunei Dumbrăveni în 2010.

- A avut o căsnicie fericită până în 1995 când soţul său a decedat. Are doi copii, Mădălian şi Raluca. Mădălin o moşteneşte iar Raluca este profesoară de engleză.

{module 606}