-
Lada de zestre

Lada de zestre

Reședința patriarhală și Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de primă însemnătate al Bucureștilor, care datează de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, o dată cu mănăstirea ctitorită în 1656 de voievodul Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658).

De-a lungul vremii, Catedrala şi întreg ansamblul existent în jurul ei au fost primitoare a multor evenimente cruciale din istoria neamului românesc. De aici a răsunat pentru toţi consfinţirea, la 24 ianuarie 1859, a Unirii Principatelor, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti, iar mai apoi, proclamarea, la 9 mai 1877, a Independenţei de Stat a României.

Să porţi mănăstirea în suflet secole la rând, crezând din toată inima că Dumnezeu a tăinuit-o în pământ pentru a o salva de la pustiire şi să-i auzi clopotul cel mare bătând în noaptea de Înviere, acolo în pământ, este cea mai tulburătoare mărturisire de credinţă! Creştinii din Ţara Chioarului au purtat aşezământul ascuns până în prezent, aşezându-l pe temelie nouă la Habra, în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, la numai 7 km de Baia Mare, în hotarul comunei Groşi, lângă satul Ocoliş.

Mănăstirea Gura Motrului este situată în satul Gura Motrului, comuna Butoiești, din județul Mehedinți. Ansamblul mănăstiresc fortificat bine conservat și prețioasa lui biserică au fost ridicate la mijlocul secolului 17.

A fost fondată inițial de Cuviosul Nicodim, la sfârșitul secolului XIV care a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mică biserica și câteva chilii, și a sădit în jurul schitului viță de vie. Până astăzi bătrânii din zonă vorbesc de „Via Sfântului" aflată cândva pe dealurile din sudul mănăstirii. Tot la sud de mănăstire, la aproximativ 2 km, se află între dealuri „Izvorul Sfântului Nicodim" sau „Fântâna cu leacu" de unde credincioșii iau apă tămăduitoare de boli.

Pagina 368 din 389