-

MEȘTERUL de biciclete din lemn și RECORDUL lui ABSOLUT

"Eu, nu că am inventat bicicleta de lemn... Ea a fost făcută înaintea mea, dar eu am făcut în aşa fel încât procentajul de lemn al bicicletei să fie cât mai mare. Eu am zis că o să construiesc o bicicletă care va fi şi mai tare, pentru că voi face şi lanţul din lemn”...

Îl cheamă Şandor Ţiriac şi nu e rudă cu celebrul tenisman român. Nici n-a ţinut măcar o dată racheta de tenis în mână. În schimb, poate fi considerat campion de talie mondială la ciclism. Zicem bine? Oarecum, pentru că septuagenarul despre care vorbim nu participă la curse, ci doar confecţionează biciclete. Şi nu de orice fel.

Şandor Ţiriac face biciclete de lemn. Cam două pe an. Chiar dacă nu a inventat vehiculul pe două roţi, marele său merit este de a fi făcut cel mai performant lanţ de bicicletă din lume. Lanţul său din lemn de corn merge fără să se rupă mai mult de 1000 de kilometri.

L-am întâlnit şi noi la Cluj Napoca, oraşul unde locuieşte, oprindu-l, în trafic, pentru a-i admira bijuteria tehnică 100% din lemn, dacă exceptăm cauciucurile de la roţi. Aveam să îl reîntâlnim într-un eveniment de promovare turistică a judeţului, prilej să-l "luăm la întrebări” şi să primim răspunsuri.

"Eu, nu că am inventat bicicleta de lemn... Ea a fost făcută înaintea mea, dar eu am făcut în aşa fel încât procentajul de lemn al bicicletei să fie cât mai mare. Eu am zis că o să construiesc o bicicletă care va fi şi mai tare, pentru că voi face şi lanţul din lemn. Am lucrat cam 5 luni pentru lanţ. Am reuşit să fac un tip de lanţ care nu există în lume. Clicheţii care acţionează roata din spate, cu lanţ cu tot, şi aceia sunt o invenţie a mea. Am folosit cel mai tare lemn care se găseşte la noi, lemn de corn. Eu am făcut ştifturile, şi am făcut nişte ineluşe pentru partea cealaltă, şi am făcut în aşa fel încât să am patru roţi dinţate: într-o parte două şi în cealalteă parte încă două”, ne explică, aşa cum se pricepe el mai bine, baci Şandor.

"Acest lanţ este unicat. Am mai văzut cum au făcut alţii şi nu era ceva care să poată să folosească omului. Eu am zis că, dacă fac, să fac în aşa fel încât să pot să şi circul cu bicicleta mea. Am dat o viaţă la bicicleta asta”. Şi a reuşit. Cu bicicleta lui, îl afli în trafic, în Cluj, şi-n afara oraşului. "Eu foarte mult am umblat cu ea: până la Câmpeni, la Baia de Arieş, până la Târgu-Mureş. Eu am calculat în aşa fel încât lemnul să fie 7-8 ani uscat. Pentru că lemnul ăla nu lucrează mult. Lucrează un pic, dar nu mult. Dacă ei lemn uscat doar 2 sau 3 ani, în a treia sau a patra lună începe deja să se încovoaie”.

De unde cunoaşte aşa de bine calităţile lemnului? Să fi fost baci Şandor Ţiriac tâmplar, ori dogar? Ori sculptor în lemn? Meşterul de biciclete din lemn are, de fapt, altă profesie. Mecanica fină a maşinăriilor din fier l-a inspirat să plăsmuiască maşinării din lemn, care l-au transformat implicit, într-un artizan ingenuu, de felul acelora care sculptează obiecte de tehnică populară în satele noastre din Transilvania.

În numai cinci zile, cu bicicleta lui, Şandor Ţiriac a parcurs 420 de kilometri. A mers câte 12 ore pe zi, de la 7 dimineaţa la 7 seara. Cum îl priveau şoferii pe neobişnuitul lor "partener de trafic”? "Să ştiţi că m-au respectat şoferii...”, ne răspunde imediat. "Însă nu se poate merge cu ea peste dâmburi. Acolo unde sunt coline, se merge pe jos până la drumul plat. Eu am ales partea asta pentru că de la Alejd se poate merge până în Budapesta pe şes. Acum am zis că vreau să mă duc cu băiatul meu, că el concurează la Mountain Bike, şi vreau să merg până la Târgu-Mureş şi la Sighişoara. Acolo sunt nişte concursuri şi merg şi eu. Cu bicicleta ar dura două zile, şi s-ar putea să mă duc eu singur. Deja m-am obişnuit şi merg vreo 50 de kilometri fără oprire. Merg cu 14-15 kilometri la oră, atunci e cel mai bun mers”. Apoi ne priveşte îngândurat: "De fapt, aici am o problemă şi mă gândesc cum să o rezolv: dacă prind mai mult, 20 de kilometri la oră, sau am de făcut o coborâre mai rapidă, cu 20-25 km/h, se blochează. Dilatarea lemnului e cel puţin de zece ori mai mare decât cea a metalului. Aşa că trebuie să stea omul până se răceşte, apoi să meargă mai departe. Eu am păţit asta. Am dat unui prieten axul şi el era să-l arunce. Eu şi când şlefuiam, câteodată, mă ardea degetul prin şmirghel...”

Biciclete de lemn au făcut, pe vremuri şi fraţii Aurel şi Ion Vlaicu (asta înainte ca Aurel să devină inginerul de mai târziu)... De la bicicleta de lemn la avionul de lemn n-ar putea fi, deci, cale prea lungă. Meşterul Şandor Ţiriac visează, adesea, să sculpteze şi pasărea cu elice care să-l ducă peste mări şi ţări. Visele sale ar putea fi deocamdată, subiect pentru un film de anticipaţie. Într-o zi, însă, cine ştie?...

Pasiunea ardeleanului Şandor Ţiriac de a confecţiona biciclete de lemn (a făcut două mari, pentru sine – una mai perfecţionată decât cealalată - dar şi una mai mititică, de care se bucură din plin nepoata sa) nu este una singulară. Există şi alte locuri în lume în care, de-a lungul timpului, au fost confecţionate astfel de vehicule din lemn. Unele – funcţionale, altele – decorative. O astfel de maşinărie de lemn, construită în urmă cu aproximativ un secol, este păstrată într-un muzeu al bicicletei din emisfera sudică, la Kalgoorlie, în vestul Australiei. Bicicleta din imagine este considerată de către organizatorii muzeului un precursor al vestitei mărci... Cervelo. Ei, n-o fi chiar aşa, dar trebuie remarcat faptul că ea a fost construită folosindu-se o esenţă de lemn foarte rezistentă, cu calităţi deosebite, dintr-o specie de arbore specifică pentru marea insulă-continent Australia, al cărei nume este "mulga”. Exponatul din imagine nu are însă lanţ (care s-a pierdut), aşa că nu poate fi testat la drum. Pe de altă parte, putem presupune că drumurile lungi şi netede ca-n palmă ale zonei semideşertice australiene nu ar fi pus nicidecum probleme ciclistului care a folosit, cu un secol în urmă, acest vehicul mai puţin obişnuit. Poate cel mult... cangurii să-l fi privit cu neîncredere pe omul călare pe "calul” lui de lemn, care se încumeta să străbată drumurile prăfoase, ridicând în urmă-i nori de pulbere roşietică.

Pentru că tot am abordat tema aceasta a bicicletelor de lemn, ce-ar fi să scriem şi despre "vehiculele” de atârnat la gât sau la urechi. Un meşter artizan din Austria, Hans Gunther, a devenit celebru în târgurile de mărunţişuri tocmai datorită pandativelor şi cerceilor săi din lemn sculptat şi pirogravat care înfăţişează biciclete. În montură delicată de argint, aceste bijuterii mai puţin obişnuite pot fi un cadou ingenios... Mai ales dacă iubita dv. adoră mersul pe bicicletă!

Sursa foto: www.freerider.ro

Articole înrudite