-

Cetatea Hotinului. Vestigii românești la apa Nistrului (VIDEO)

Despre cetățile românești de la apa Nistrului s-a spus că sunt „pumnii strânși ai Europei creștine” - pavăză la marginea lumii împotriva năvălirilor Hoardei de Aur. Și nu numai... după cum avea să se dovedească în timp.

(reportaj audio: RAMONA ALEXANDRESCU; text, fotografii și montaj video: SIMONA LAZĂR)

Construite și întărite, de-a lungul mai multor veacuri, de către voievozii moldoveni, cetățile înșiruite de-a lungul fluviului-graniță-ntre-lumi te uimesc, fiecare în parte, prin frumusețea și unicitate, prin diferite tehnici de apărare care să le facă invincibile. Am avut, ca român, înainte de toate, ca jurnalist - fără îndoială - să trec pragul a trei dintre ele și să o privesc de departe pe cea de a patra.

Soroca - frumoasa cetate a Basarabiei de formă pentagonală (unică în Europa), „păzită” azi de „pârcălabul” Nicolae Bulat, unul dintre cei mai pasionați istorici ai epocii medievale din Republica Moldova.

Tighina (sau Benderul) pe lângă care-am trecut cu spaima chiar de a ridica aparatul de fotografiat înspre ea, căci e depozit de armament al Republicii (nerecunoscute, internațional) Transnistrene.

Cetatea Albă, la gurile Nistrului, azi pe teritoriul ucrainean, de pe care stema cu bourul Moldovei a fost răzuită și în care nu afli nici un cuvânt despre români. 

cetatea hotinului

Și Hotinul, spre care am reușit să mă-ndrept primăvara aceasta, după 5 ani de interdicție de intrare în Ucraina (doar pentru că am scris despre românii din Basarabia de Sud, teritoriu înglobat între granițele sale).

Cele două cetăți (la nord și la sud) aflate pe teritoriul Ucrainei sunt restaurate, în bună măsură, și bine întreținute. Deținătorii lor de acum păcătuiesc însă printr-o mistificare a istoriei lor - fie ea, uneori, doar prin... omisiune. Tema promovată în trecut de sovietici și preluată, continuată de ucraineni este că aceste cetăți de apărare de pe malul drept al Nistrului ar fi fost de fapt construite de ruși și de cazaci... pentru a-și apăra teritoriile. Dincolo de apă? Ciudată opțiune. Și neadevărată. DIn păcate, tinerii și copiii Ucrainei de azi cresc cu suma asta de informații eronate, în care vitejii voievozi ai Țărilor Române sunt priviți mai degrabă ca uzurpatori, decât ca stăpâni ai locurilor (în vremuri tumultuoase și pline de primejdii, în care cu arma în mână se ținea piept tătarului ori turcului, pentru liniștea și bunăstarea Europei creștine).

Cu excepția câtorva portrete ale unora dintre voievozii români - Ștefan cel Mare și Sfânt, Ioan Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul - dar și al... Domniței RUxandra (fără a li se explica însă rolul în istoria locului), prea multe nu afli despre Hotin, în epoca lui românească. Doar în camera rezervată istoriei contemporane apar fotografii din timpul vizitei regelui Carol al II-lea în cetate și reproducerea câtorva timbre cu chipul Regelui MIhai... Slabă concesie pentru secolele trecute!

“Ridicate la Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă, cu scopul de a sluji, ca dig, împotriva revărsării tătarilor, aces­te ziduri de un pitoresc remarcabil se oglindesc, tăcute, în apa Nistrului, înăl­ţân­du-şi jghea­burile ca nişte pumni strânşi ai Europei”, scria Octavian Goga... 

Mai multe nu am a scrie acum. Dar pentru că în călătoria spre Bucovina de Nord și apoi spre apa Nistrului, spre Hotin, am fost alături de colega mea RAMONA ALEXANDRESCU, las mai departe să curgă reportajul realizat de ea, în dialog cu Marian Clenciu, președintele Asociației Pro Basarania și Bucovina. Veți afla „adevărurile” mult-încercatei Cetăți a Hotinului.

_________

Reportajele Ramonei Alexandrescu le puteți auzi pe Radio România Antena Satelor, în cadrul emisiunilor „Viața la țară” (de luni până vineri, de la ora 12,20 la 14,00) și „Vești și povești” (sâmbăta și duminica, de la ora 13,00 la 14,00)

Pe Simona Lazăr o puteți urmări în emisiunea „Sarea în bucate” (singurul show culinar radiofonic din România, sâmbăta, de la 15,00 la 15,30) și în rubricile „Destinații de vacanță” din cadrul emisiunii „Dimineți cu vino-ncoa” (sâmbăta și duminica. de la 6,00 la 9,00), iar Rețeta zilei, rubrica de gastronomie românească, poate fi ascultată, în  lectura lui Romeo Lupu, în toate edițiile matinale ale postului („Bună dimineața, gospodari!” și „Dimineți cu vino-ncoa”, de luni până duminică. de la 6,00 la 9,00).