Ascultă Radio Antena Satelor Live

Ţesutul, artă şi meşteşug - din Epoca Bronzului, în ziua de azi

Fragmente de țesături au fost descoperite datând încă din epoca bronzului pe teritoriul țării noastre, mai precis amprente ale acestora au fost găsite pe fundul unor vase din perioada respectivă.

Ţesutul, artă şi meşteşug - din Epoca Bronzului, în ziua de azi

01 Martie 2022, 14:52

Acest meșteșug a fost practicat de femei. Ele erau cele care cultivau, pe suprafețe mici de pământ, inul și cânepa. De la semănat și până la recoltat, țărăncile erau cele care îngrijeau aceste culturi.

O alta materie prima este lana, care odata tunsa de pe oi (treaba aflata in principal in sarcina barbatilor, dar la care puteau participa si femeile), era toarsa si apoi colorata, pana se ajungea la firul bun pentru lucrul in razboi. Torsul parului de capra (mai aspru decat cel de oaie) se facea cu o roata speciala, roata si tehnologie care se intalneau in Iran, Turcia, Azerbadjan, Bulgaria si numai in unele sate din sudul Romaniei, ceea ce ne indreptateste sa credem ca mestesugul a fost adus din sudul Dunarii.

Dupa ce materia prima a fost adunata, prelucrarea acesteia era tot sarcina femeilor: lana era pusa in furca si toarsa. In cea mai mare parte a tarii se toarce tinand furca intre genunchi, fixata in brau sau de un scaunel. Din caierul de lana sau de canepa se trage cu mana stanga firul care se rasuceste apoi cu mana dreapta si se invarte pe fus. Grosimea firului si gradul de rasucire este in functie de destinatie.

Firele erau folosite fie in coloritul lor natural, fie vopsite. Cunoscatoarele acestui mestesug erau majoritatea tarancilor din satele romanesti. Culesul plantelor nu insemna numai aprovizionarea cu leacuri naturale, ci si o importanta sursa de inspiratie cromatica. Alegerea si combinarea culorilor presupuneau nu numai pricepere, ci si simt artistic si temeinice cunostinte botanice. Traditiile trecutului ne amintesc de taranii care ieseau singuri sau mai multi laolalta, strabatand pajisti si paduri, pentru a culege plante; era si o zi hotarata pentru aceasta, ziua Sfantului Ion din luna iunie, dar nu numai. Buruienile erau stranse si pentru leacuri, recomandate de medicina traditionala, dar si pentru culori. Cantitatile de plante nu erau totdeauna suficiente pentru a vopsi toate firele, asa ca se strangea o noua recolta. Aceasta vopsire succesiva da de fiecare data alte tonuri firelor. Tesaturile astfel colorate capata un farmec aparte care, rezultat din nuantele sterse ale vopselelor vegetale, caracterizeaza cele mai frumoase dintre scoartele noastre, ca si cele mai valoroase covoare orientale, de pilda.

Taranii stiau plantele de pe camp, cand trebuiau sa fie culese, si ce parte a plantei genera o anumita culoare. Femeile, cu priceperea lor, sarguinciose, in zilele de lucru, la vatra sau sub cerul liber, preparau din coaja de rachita si anin, din coji de zarzar, foi de ceapa, frunze de gutui, din flori de liliac si alte amestecaturi, cu zeama de varza si piatra acra, culori de o rara frumusete.

Pentru colorarea tesaturilor se foloseau: menta, anin, urzica pentru culoarea neagra; coji de zarzar si nuc pentru maron; vine de salcie pentru visiniu inchis; coji de visin si de dud pentru vernil; radacina de paducel pentru albastru inchis; nalba pentru gri deschis; foi de ceapa pentru galben si crem; crin, pentru violet; sunatoare pentru culoarea nisipului. Prepararea firelor trebuia incheiata la anumite termene, respectate colectiv in sate. Asa ca femeile se adunau si lucrau in claca, fie muncind pentru ele, fie pentru cea in casa careia se adunasera.

Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 130 de ani: O Poveste Vie a Patrimoniului
Cultura populara 20 Iunie 2025, 15:33

Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 130 de ani: O Poveste Vie a Patrimoniului

Proiectul cultural 'Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 130 de ani: O Poveste Vie a Patrimoniului', cofinanţat de către...

Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 130 de ani: O Poveste Vie a Patrimoniului
Meșterul Dumitru Suceava, restauratorul morii cu apă din Ibăneşti, a primit titlul de Tezaur Uman Viu
Cultura populara 20 Iunie 2025, 12:04

Meșterul Dumitru Suceava, restauratorul morii cu apă din Ibăneşti, a primit titlul de Tezaur Uman Viu

Dumitru Suceava, restauratorul morii cu apă din Ibăneşti, judeţul Mureş, a fost desemnat „Tezaur Uman Viu” de către...

Meșterul Dumitru Suceava, restauratorul morii cu apă din Ibăneşti, a primit titlul de Tezaur Uman Viu
Ia românească, la galeria de artă a ICR Stockholm
Cultura populara 11 Iunie 2025, 22:21

Ia românească, la galeria de artă a ICR Stockholm

O expoziție de ii din toate zonele țării va fi prezentată, în perioada 12-30 iunie, în galeria ICR Stockholm (Skeppsbron 20),...

Ia românească, la galeria de artă a ICR Stockholm
Călușul de Rusalii, prilej de bucurie și tradiție în comuna Hârsești
Cultura populara 04 Iunie 2025, 15:00

Călușul de Rusalii, prilej de bucurie și tradiție în comuna Hârsești

Localitatea Hârsești din județul Argeș va fi, duminică, 8 iunie, de sărbătoarea Rusalilor, gazda unei manifestări pline de...

Călușul de Rusalii, prilej de bucurie și tradiție în comuna Hârsești
„Antropologie și Morfologie în studiul fizionomiei urbane”
Cultura populara 13 Mai 2025, 16:41

„Antropologie și Morfologie în studiul fizionomiei urbane”

Muzeul Municipiului București vă invită să participați sâmbătă, 17 mai, ora 13.00, la evenimentul prilejuit de lansarea...

„Antropologie și Morfologie în studiul fizionomiei urbane”
Expoziție dedicată recuperării istoriei unei clădiri emblematice din centrul Bucureștiului
Cultura populara 13 Mai 2025, 16:35

Expoziție dedicată recuperării istoriei unei clădiri emblematice din centrul Bucureștiului

Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției „Hotelul Caracaș-Victoria. O istorie recuperată”,...

Expoziție dedicată recuperării istoriei unei clădiri emblematice din centrul Bucureștiului
„Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară” – o incursiune în istoria târgurilor și piețelor capitalei
Cultura populara 23 Aprilie 2025, 11:07

„Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară” – o incursiune în istoria târgurilor și piețelor capitalei

Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției tematice „Iarmaroc și negoț din Bucureștii de...

„Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară” – o incursiune în istoria târgurilor și piețelor capitalei
"Cămaşă maramureşeană de sărbătoare", exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanţa
Cultura populara 22 Aprilie 2025, 10:36

"Cămaşă maramureşeană de sărbătoare", exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanţa

O zicală populară spune "Crăciun sătul, Paşte fudul". Semnificaţia formulei este aceea că fiecare român întâmpină Crăciunul...

"Cămaşă maramureşeană de sărbătoare", exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanţa