-

Muzeul Țăranului Român, la 28 de ani - singurul muzeu „de autor” din România

Pe 5 februarie 1990 se re-fonda Muzeul de la Șosea având o nouă titulatură – Muzeul Țăranului Român. Recunoașterea pe care a câștigat-o se datorează viziunii fondatorului său, artistul Horia Bernea.

MȚR este singurul muzeu de autor din România și un loc favorabil individualităților.

De asemenea, este unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu imaterial este re-vizitat și re-interpretat în proiectele artistice ale unora dintre specialiștii săi.

Luni, 5 februarie 2018, la împlinirea a 28 de ani de la re-fondare, invităm prietenii Muzeului să sărbătorim cu povești, cărți și multă muzică bună. Intrarea este liberă.

De la ora 17, începem prin a le descoperi celor mici lumea expoziției Cu Tenda, iar apoi ne strângem în cort pentru a-l asculta pe papu Yioryi.

Vini paplu di la puț,/ Ncâlar pi yumâruț,/ Yumâruțlu ni-anvițat, / Deadi paplu pisti cap!

Călare pe-un măgăruș (imaginar, dar tot năstrușnic, ca cel din poezie), paplu Yioryi/ bunicul Gheorghe le va spune povești copiilor aromâni, în cortul din expoziția Cu Tenda din Sala Foaier care se va umple cu lamni, bușurăț miri, arapi, furi, dafni, amirăruși – personaje înfricoșătoare, dar și încântătoare, care populau pe vremuri, se spune, munții în care aromânii își aveau cuiburile.

Cu Tenda este un proiect european care explorează culturile din sud-estul european, cu un accent pe cultura comunităților aromâne, continuând demersurile inițiate de Irina Nicolau la începutul anilor 2000.

De la ora 19, la Clubul Țăranului, aflăm de la Călin Torsan (Secția Educație muzeală) cum se scrie o carte despre fluiere și ascultăm cum se cântă o carte despre OM – altfel spus, lansăm cartea Omul cu fluier.

Nașterea Muzeului Țăranului mă găsea pe străzi, cu pălăria în față, ca muzicant stradal. Un om cu fluier... La 28 de ani distanță se va-ntâmpla așa: voi fi pe scena Clubului Țăranului, iar pălăria îmi va sta pe creștet. Omul cu fluier (editura Martor). O carte ciripită de Călin Torsan.

De la ora 20, la Clubul Țăranului, avem Trei parale în concert

Trei parale este un grup bucureștean de muzică tradițională cunoscut datorită proiectelor sale revivaliste dedicate muzicilor urbane de secol XIX sau repertoriului pastoral românesc.

Formația lucrează în paralel la câteva proiecte diferite de reconstituiri muzicale, în parte publicate pe compact-discuri: Bazar (muzici urbane de sec. XIX din Moldova și Valahia), Ciobanul care și-a pierdut oile (cântări de origine pastorală), Balade vitejești. Coordonator este Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul Țăranului Român și poliinstrumentist în cadrul formației.

Concertul pe care grupul îl va susține de Ziua Muzeului va dezvălui publicului legătura dintre experiența în munca de cercetare etnologică și activitatea concertistică.

Bonus:

Vrei să afli cum trăiește un muzeu? Ca orice alt muzeu, și Muzeul Țăranului Român trăiește asemenea unui personaj viu. Muzeul este curios - căutăm răspunsuri prin cercetări de antropologie rurală și urbană; Muzeul păstrează zestrea comună - conservăm, restaurăm și documentăm obiecte vechi și noi de patrimoniu; Muzeul construiește amintiri - explorăm istorii vizuale prin sertarele Arhivei de Imagine; Muzeul se joacă - de-a pictorii, de-a povestitorii, de-a cusătorii, de-a visătorii la Atelierul de Creativitate. Muzeul adună oameni, lucruri, întâmplări.

Tot pe 5 februarie lansăm Muzeul [in]vizibil. Șantier de explorări #3 [video], ce prezintă scurte exerciții de memorie, imaginație și creativitate, materiale video prin care putem să fim alături și de vizitatorii noștri virtuali. De altfel, te invităm să ne vizitezi, dar și să ne urmărești online anul acesta: în fiecare zi de 5 a fiecărei luni, vom lansa un nou episod din seria Muzeul [in]vizibil #3 [video].

Muzeul [in]vizibil #3 continuă seria explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.

Articole înrudite

  • Festival al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă

    Consiliul Judeţean Vrancea şi Centrul Cultural Vrancea organizează pe 15 decembrie, la Sala Balada, de la ora 17.00, a XVIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă.

  • Spiridon, sfântul care aduce spor şi sănătate în casă. De ce e interzisă munca pe 12 decembrie

    Prăznuit de credincioşi în fiecare an pe 12 decembrie, despre sfântul Spiridon se crede că îşi părăseşte racla şi pleacă în ajutorul oamenilor care îi înalţă rugăciuni.

  • Cea mai poluată localitate din Europa este în ţara noastră. Cote alarmante pe harta mondială

    România ar putea să fie sancţionată de Comisia Europeană cu până la 400 000 de euro pe zi pentru nerespectarea normelor cu privire la reducerea nivelului ridicat de poluare.

  • Colindele tradiţionale răsună seară de seară în centrul Bistriţei

    Seară de seară bistriţenii se pot bucura de colindele tradiţionale, cel mai lung festival din judeţ a început în seara zilei Sfântului Andrei, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun.

  • Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Nicolae

    În 6 decembrie , creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendarul creștin despre care s-a crezut mult timp că este adevăratul Moș Crăciun. Moș Nicolae, așa cum este el cunoscut în popor, este ocrotitorul copiilor, mai ales al celor nevoiași, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.

    În noaptea de 5 decembrie spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele și sunt nerăbdători să afle când vine și ce cadouri le aduce Moș Nicolae.

    Legenda lui Moș Nicolae spune că acesta dăruiește dulciuri și fructe copiilor cuminți, în timp ce aceia care nu s-au comportat exemplar în timpul anului găsesc în ghetuțe o nuielușă.

    Legenda lui Moș Nicolae

    Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vastă cultură teologică și un om de înaltă moralitate.

    De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni.

    Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi.

    Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite şcoli ale vremurilor , apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop.

    Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă.

    La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune.

    Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viață între anii 340-350 după Hristos. Moaștele Sfântului Nicolae au ajuns, în anul 1087, la Bari, în Italia, unde au fost depuse într-o criptă.

    Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejate de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

    Tradiția cere ca episcopul să extragă, o dată pe an, o seringă din acest fluid, care este amestecat apoi cu apă și este împărțit credincioșilor.

    O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica “Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, aflată la Kilometrul 0.

    Printre minunile Sfântului Nicolae se numără tămăduirile bolnavilor și a demonizaților, dar cea mai remarcabilă se spune că a fost salvarea Mira Lichiei de o foamete cumplită. Moș Nicolae i s-a arătat în vis unui neguțător din Italia și l-a convins să își vândă grâul în cetatea cuprinsă de foamete.

    O altă minune pentru care este cunoscut Sfântul Nicolae este salvarea a trei fete tinere de la prostituție. Familia tinerelor ajunsese în sărăcie, iar tatăl lor, pentru a se salva din impas, era dispus să le ofere pe fete spre desfrânare.

    Așa că, în fiecare seară, Sfântul Nicolae arunca o pungă cu bani în curtea familiei, pentru ca fetele să nu fie date spre pierzare.

    Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Nicolae

    În tradiția populară, ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. În data de 6 decembrie, moșul își scutură barba lui sură și începe prima ninsoare.

    Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă.

    De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri în dimineața zilei de 6 decembrie.

    Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr. Se spune că dacă nuielușa pusă în apă începe să înmugurească, acesta este un semn că Moșul i-a iertat.

    Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând la dreapta lui Dumnezeu.

    Cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani.

    Sursa: Viorel Grosu