Îmbrăcaţi în ii, iar unii încălţaţi cu tradiţionalele opinci, ieşeni dar şi persoane din alte judeţe ale ţării au venit în faţa Palatului Culturii unde este organizat spectacolul folcloric susţinut de Ion Paladi şi orchestra "Lăutarii", din Republica Moldova, dirijată de maestrul Nicolae Botgros.
"Suntem români şi ne place să ne îmbrăcăm tradiţional, în special duminica, la biserică, dar şi la orice altă ocazie pe care o prindem. Costumele sunt din zona Sucevei, din zona Botoşaniului, iar unele piese vestimentare sunt din 1880. Brâul acesta, spre exemplu, a fost purtat de trei generaţii. Am şi cizme dar acum sunt încălţat cu opinci făcute special pentru mine de un cizmar. Am dat ceva bani pe ele, dar am dorit să avem costumul popular complet. Ia mea este de la Cândeşti, din zona Botoşaniului, ţesută şi lucrată manual din pânză de casă. Acasă mai avem şi alte ii cu mărgele, cu paiete. Nu suntem artişti. Suntem oameni obişnuiţi, dar ne place costumul popular"', au spus Melozia şi Pavel Popa.
Ei au menţionat că în curtea casei au construit un foişor, au cumpărat două manechine şi le-au îmbrăcat în costume naţionale. În casă totul este tradiţional începând de la covoare până la haine, obiecte de uz casnic sau păturile de lână lucrate manual şi colorate cu vopsea naturală.
"Am venit în Iaşi în 1974, ne-am făcut o căsuţă în Bucium (o suburbie a Iaşului - n.r), şi ne-am spus 'hai să colecţionăm tradiţionalele'. De atunci am cumpărat ce am găsit de oriunde. Preferăm să cumpărăm produse tradiţionale. Ne simţim mai tineri când purtăm tradiţional. Vrem să arătăm copiilor şi nepoţilor ceea ce e frumos. Acasă avem şi prosoape, străchini. Totul naţional. Începând de la car cu boi până la scoarţe (covoare de lână - n.r), meliţă (zdrobitor de lemn - n.r.), spete (piese de la războiul de ţesut - n.r.), mosoare, tot ce înseamnă artizanat. Avem până şi un cuptor cum e la ţară. Uneori coacem pâine în el. Suntem din zona Grămeşti, din Suceava. Acolo nu se mai poartă costumul naţional. Şi e păcat. Mama a avut catrinţă şi mă îmbrăca la fiecare serbare frumos, în strai popular", au povestit cei doi.
Maria Daniela Ivănuşcă şi Vasile, soţul său, au venit la Iaşi din comuna Tudireni, judeţul Botoşani, pentru a-şi expune covoarele ţesute la război după metode tradiţionale. După ce au lucrat mai bine de 10 ani în Italia, cei doi botoşăneni s-au întors în ţară.
"Anul trecut am decis să ne apucăm să facem ceea ce am învăţat când eram mici. Să ţesem la război. Prima dată am venit la Iaşi, tot de Sărbătoarea Iei. De atunci am participat la şapte-opt expoziţii. Chiar dacă nu cumpără, oamenii vin, se opresc, se uită. Sunt interesaţi de covoare, carpete sau trăistuţe. Unii dintre ei, mai ales tineri, fac comenzi. Astăzi a venit un domn şi a făcut o comandă. Eu am învăţat să ţes când eram copil, de la o soră a mamei, dar efectiv, de anul trecut, din luna mai. Suntem pe prima treaptă. Încet, încet, sperăm să ne dezvoltăm şi să ne facem cunoscuţi ca artişti tradiţionali", a declarat Maria Daniela Ivănuşcă.
Ea nu este singură în demersul său. Soţul său, Vasile, o ajută şi o susţine atât la urzit, cât şi la ţesut. Modelele şi motivele tradiţionale sunt copiate din cataloage sau învăţate de la bătrânele din sat. Ca şi Maria, Vasile a spus că a învăţat de mic din tainele ţesutului la război, acestea fiindu-i împărtăşite de mama sa. Acum se 'specializează', a afirmat bărbatul, în ţesutul 'ţolincilor', acele covoare din 'cordele', dar şi a pânzei de casă pentru confecţionatul iilor.
"Ceea ce avem noi aici, pe noi ne reprezintă ca popor. Avem motive tradiţionale româneşti. Avem motivele tradiţionale care vin de la moşi, strămoşi, care sunt şi pot fi un simbol pentru noi românii. Noi lucrăm cu motive din diverse zone ale Moldovei. Avem şi câteva motive, cum e arborele vieţii, de pe vremea dacilor. Nu vrem să ne îndepărtam de la tradiţie chiar dacă facem un lucru mai aproape de generaţia tânără. Chiar dacă este foarte greu, chiar dacă aş primi un salariu de 10.000 de euro pe lună, nu m-aş mai întoarce în Italia. Practic, mi-am descoperit pasiunea", a spus Vasile Ivănuşcă.
Sursa: AGERPRES