-

Traista cu vorbe din Ţara Năsăudului

Sătenii năsăudeni apelează chiar şi acum la unele expresii care îmbină din vremurile străvechi înţelepciunea ţăranului cu simţul umorului, acestea fiind determinante în transmiterea stărilor afective.

„A-ţi aprinde paie în cap” este una dintre expresiile des utilizate de fiecare dintre noi , prin rostirea ei , vrei astfel să atragi atenţia cuiva că e posibil să-şi facă singur rău de pe urma unei acţiuni, poate nevinovate. Înţelepciunea şi frumuseţea sunt amintite în expresii diverse, cele mai des auzite fiind: „frumuseţea fără întelepciune este ca o floare în tină” ori „vrednicia fără înţelepciune e ca frumuseţea fără ochi”. Hărnicia şi chibzuinţa ţăranului român sunt întotdeauna coordonate opuse lenei: „sârguinţa ţese pânza iară lenea pierde vremea”.

Bunătatea şi demnitatea omului simplu de la ţară sunt exprimate în cuvinte metaforice cu mare întelepciune: „cine bate la poarta altuia, o să bată şi altul la poarta lui”, „decât să întingi în unt, cu ochii în pământ, mai bine întinge în sare şi cu ochii la soare". Unele expresii au în esenţa lor o adevărată lecţie: „ţi se rupe inima" - expresie ce arată o mare durere, „îmi vine să-mi muşc degetele" - a te necăji foarte tare, „maţe pestriţe" - om urât la suflet şi la chip, „te culci pe o ureche" - eşti indiferent de ce se întâmplă în jurul tău. Cuvintele de „năduf" care au tangenţă directă cu ocupaţia de bază a sătenilor năsăudeni, agricultura, sunt cele mai cunoscute şi mai utilizate chiar şi în zilele de astăzi: „alege neghina de grâu" - adică a alege ce-i bun de ce-i rău, „a strica orzul pe gâşte" - dăruieşti cuiva lucruri bune din tot sufletul şi acela nu ştie să le preţuiască.

De ce să nu recunoaştem, destul de des îi mai auzim pe semenii noştri că râd uneori de defectele altora fără a le vedea pe ale lor. „Râde ciob de oală spartă" e expresia care spune multe în esenţa ei, însă poporul român născut pe aceste meleaguri a preţuit întotdeauna limba română şi din simplitatea oamenilor de rând s-a îmbogăţit vocabularul tradiţional cu aceste expresii spuse cu tâlc numai şi numai atunci când e nevoie.

VIOREL GROSU

Articole înrudite

  • Ce este ia românească

    Bluza tradițională românească - numită și ie națională, este una dintre cele mai importante piese de costum autentic din România. Cu mâneci largi, motive tradiționale și culori naturale, această bluză a inspirat numeroși designeri de modă, iar recent a început să primească din ce în ce mai multă faimă internațională.

    Ia națională este cea mai la modă îmbrăcăminte din România

    Bluza romaneasca este o imbracaminte importanta in costumul popular purtat de femei si sarbatorit in fiecare an pe 24 iunie, atunci cand se sarbatoreste Ziua internationala a iei romanesti.

    Cunoscuta ca si camasa dacica, originile acestei piese vestimentare e indreapta mult spre vechea civilizatie dacica. De fapt, bluza romaneasca a fost descrisa pe diferite basoreliefuri ca fiind o piesa vestimentara cu o vechime de 2000 de ani. In vremurile moderne, specialistii o considera drept contributia poporului roman la diversitatea imbracamintei europene.

    Pe langa taieturile tipice si manecile largi, bluza romaneasca este impodobita cu broderii in culori naturale, combinate armonios. De-a lungul timpului, a fost purtat de tarani, artisti romani si artisti internationali. In plus, bluza romaneasca a inspirat artisti distinsi precum Henri Matisse, care a pictat faimoasa "La blouse roumaine ".

    Tipuri de ii nationale romanesti - arta broderiei populare

    Ia traditionala romaneasca este fabricata din stofa de bumbac alb, sau de matase. Este impodobita cu diferite motive de broderie romaneasca, mai ales in zona manecilor, in zona pieptului si a gatuluu. Interesant este faptul ca fiecare regiune a Romaniei are un stil unic de ie romaneasca.

    De exemplu, celel mai folosit model pentru bluza romaneasca este cel cu broderie facuta pe umeri, numit camasa cu altita. Puteti gasi acest tip de ie in anumite regiuni ale tarii precum Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, Bran si zona Covasna.

    Camasa cu tablie (camasa cu cap) se gaseste in Hunedoara, zona Padureni si Arad. Se caracterizeaza prin ornamente bogate in maneci fara pliuri. Modelul este unul dintre cele mai spectaculoase dintre toate, cu un mare impact vizual.

    In Sibiu si in sudul Transilvaniei gasim un nou stil de bluza populara traditionala. Pe umarul lui ia, exista o banda ornamentala numita umar sau umeras (camasa cu umar). O decorare asemanatoare se vede pe cot, de unde se numeste " pisti cot".

    In Saliste exista o bluza traditionala unica denumita ia cu ciocanele (cu ciocane). Este decorata predominant cu culori negre, iar broderia este inlocuita cu panglici negre cusute pe camasa. In unele cazuri, insertiile sunt rosii, galbene sau albastre si, mai rar, fire de aur.

    Foto: Pixabay

  • Programul „Tomate 2019” – lansat oficial

    Programul guvernamental „Tomate 2019” a fost lansat, oficial, la Botoşani. Primele producţii de roşii vor fi livrate pe pieţele din municipiul reşedinţă de judeţ.

  • Măsurișul oilor de la Pria

    Mii de persoane din judeţele Sălaj, Cluj şi Bihor sunt aşteptate astăzi, la "Măsurişul oilor de la Pria", ediția cu numărul 53.

  • Aproape 30 de mii de locuri de muncă vacante la nivel naţional

    Peste 29.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

  • "Rapsodia păstorească", o sărbătoare de aproape jumătate de veac

    Desfășurată în fiecare primăvară de aproape o jumătate de secol, rapsodia este una dintre cele mai longevive manifestare din țară.