-

Boboteaza la români - cum ne-a văzut călătorul Paul de Alep

Călătorii străini, care s-au perindat pe la curțile voievozilor ori au fost oaspeții vechiului regat notează în amintirile lor amănunte care ne ajută să avem o idee despre ce însemnau sărbătorile la români.

Păzite cu strășnicie veacuri întregi, datinile de Bobotează, la români, au devenit, în timp, o ceremonie oficială. 

Dincolo de elementul ei ritualic, religios, există întotdeauna și o componentă gastronomică. Paul de Alep, secretarul sirian al Patriarhului Macarie al III-lea, pomenește despre obiceiul „închinatului” paharelor cu vin, pe care domnitorul le ridica întâi pentru Dumnezeu, apoi pentru sărbătoare, după aceea pentru sultan și tot așa până la al optulea. Iar pentru fiecare închinare se bea de câte trei ori. Și apoi se bea în cinstea patriarhului, a mitropolitului, a domnitorului și a fiecăruia dintre dregătorii cei mari aflați la masă.

Paul de Alep nu uită să noteze, ca o anecdotică a întâmplării aceleia, că nu a reușit să țină socoteala paharelor pe care le-a băut la masa lui Constantin Cantacuzino, căci paharnicii nu se abăteau cu nici un preț de la „datoria” lor și erau obișnuiți să nu primească nici un refuz. Și tot învățatul sirian mai scrie că boierii au îngenuncheat în fața domnitorului și au băut până la ultima picătură, închinând în sănătatea acestuia „o cupă mare, care avea de bună seamă o oca-două de vin, pe care le-au deșertat în așa fel că ne-au făcut să ne cutremurăm la aceasta priveliște”.

Vezi mai multe rețete AICI -  Cartea de bucate

Cât despre „gerul Bobotezii”, cu siguranță la vremea aceea aceasta era o realitate pe care nici domnitorul nu o putea ocoli, căci, spune Paul de Alep, era atât de frig încât „vinul îngheța în vase, tot astfel măslinele în apa lor, ca și murăturile”.

Calendarul religios al acestor zile de început de Gerar are și câteva rânduieli de natură alimentară, de care trebuie să ținem seama. Dacă la 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, se ține post – negru, dacă se poate –, în ziua Botezului Domnului se recomandă a se mânca pește. În fine, la 7 ianuarie este praznic ales pentru Sfântul Ioan Botezătorul, proorocul care a propovăduit venirea lui Hristos pe pământ.

Chiar dacă nu ar fi rânduielile bisericești, după timpul de „ghiftuire” al Crăciunului și al Anului Nou, parcă o zi de post urmată de alta cu bucate ușoare nu poate decât să prindă bine pântecului nostru mult încercat...