-

La şezătoare-n sat - Dragobetele prin Argeș

"Coasem, țesem și împletim, și-apoi hora o pornim - Aproape de înserat, facem șezătoare-n sat!"

Sub acest generic, au sărbătorit de Dragobete, tradiționala manifestare a dragostei la români o parte dintre argeșeni.

Sâmbăta trecută, 22 februrarie 2020, în localitatea argeșeană Hârsești din sudul județului, la interferența zonelor folclorice ale Argeșului cu Vlașca, Oltul și Teleormanul, a avut loc o nouă șezătoare a satului, prilejuită de obiceiul străvechi al Dragobetelui.

Mai mult, în satul de pe Valea Cotmenii au venit și musafiri. Așa că "în ajun de Dragobete, au jucat băieți și fete".
Oaspeții au fost membrii mai multor ansambluri de dansuri populare din zonă.

Ansamblul "Doruri de câmpie" din comuna gazdă, Hârsești precum și Ansamblul "Murgulețul" din comuna Popești și "Pițigaia" din Stâlpeni, zona Muscelului sau taraful lui Stângă din Sârbii Măgura (comună vecină din județul Olt). Cu țambal mic (de gât), vioară, acordeon fluier și caval.

Și cum organizatorii nu s-au lăsat vizitați de oaspeți fără a-i omeni cum se cuvine, le-au pregătit și câteva merinde din zona lor.

Astfel, pe pirostrii au fiert, la foc domol, tuciurile cu sarmale și au sfârâit tigăile cu cârnați de casă.

Primarul și viceprimarul au pregătit butoaiele cu țuică de prună și vin de buturugă, iar gospodinele s-au întrecut în a-și etala calitățile și au pregăti celor prezenți, pe loc, delicatese ca la mama acasă: gogoși cu lapte dulce ori clătitele sau papanași cu dulceață și smântână, ori floricele de porumb.

Șezătoarea de la Hârsești s-a încheiat spre miezul nopții cu cântec, joc și voie bună. Amfitrion a fost directorului Căminului Cultural, profesoara Loredana Costache, alături de autoritățile comunei.

Aici, în satul cu "Doruri de câmpie" (nume pe care-l poartă și ansamblul folcloric local) se desfășoară frecvent manifestări tradiționale, unele aproape uitate. Rolul acestora este să amintească tinerei generații că și cusutul, țesutul sau împletitul sunt îndeletnicirile cu care au crescut bunicii și străbunicii celor de azi.

Astfel, în sala căminului cultural au avut loc loc adevărate ateliere de cusut pe pânză, țesut la război și împletit nuiele, fire de lână sau pănușe (foi) de porumb.

Cei mai în vârstă îi învăța pe tineri aceste meșteșuguri, (fără a se inspira de pe telefonul mobil sau rețelele de socializare), ci din ce au învățat de la moșii și strămoșii lor cu ani în urmă.

"Firele împletite ale Mărțișorului simbolizează scurgerea timpului de la începutul Anului agrar și până la următoarea trecere, care va fi peste un an.

Este un fel de talisman, pentru ca purtătorul să fie apărat de cele rele în toate zilele ce se vor scurge"- spune inimoasa directoare a instituției de cultură.

Sursa&foto: Constantin Pasol

Articole înrudite