-

Baladă în lemn

„Sara pe deal , buciumul sună cu jale - Turmele urc , stele le scapără-n cale...„ De când se știe Marin Predușel își tot repetă viersul eminescian încercând să-și imagineze sunetul nepereche al buciumului mângâind liniștea satului în care el însuși, Troianul de Teleorman, a văzut lumina zilei.

N-a avut astâmpăr până ce proprile-i mâini n-au mângâiat lemnul coborât din înaltul muntelui până în minunea cântecului auzit de la lăutarii satului.

La un târg de vară și-a făcut rost de un fluier ciobănesc dar care lui i s-a părut (și i se mai pare și acum când a devenit vestit constructor de instrumente populare) minusculul, dar cu un glas nepereche.

Minunea cucerită dintr-un târg de țară i-a insuflat de altfel pasiunea pentru virtuoasele instrumente populare făurite din lemn.

Nu este o îndeletnicire la mâna oricui dar nenea Marin a priceput încă de la început că el va putea să rostească românești balade din lemn. Are de acum sute de instrumente populare, de la fluiere (așijderea celui descoperit odinioară) la cavale, cimpoaie, ocarine, tilinci și câte și mai câte, pe care se rostesc viruozi instrumentiști populari precum Ion Lăceanu, ori Dumitru Zamfira.

I-am călcat pragul casei deunazi într-un cartier bucureștean, un fel de casă atelier pentru că și la vârta lui de 69 de ani Marin Predușel construiește veritabile capodopere ale genului.

Treburile de constructor de instrumente populare românești l-au purtat de-a lungul și de-a latul Terrei , originalitatea instrumentelor sale fiind aceea că sunt executate într-o anumită tonalitate, dacă vreți precum viorile vestitului Stradivarius. Și nu e nici o exagerare în ceea ce vă spun pentru că valoarea unui instrument semnat de Marin Predușel este egală cu valoarea oricăror instrumente profesionale unicat pe care le jinduiesc maeștii genului.

Nenea Marin mai tânjește și acum după căsuța lui părintească din Troianu Teleorman, rămasă și ea în mistuitoarea iubire pentru cel care odinioară îi umplea ograda de ritmurile cântecelor românești.

Atelierul din București onorează și acum comenzi de excepție spre îndreptățita mândrie a constructorului de instrumente populare, născut și crescut în unicitatea geniului românesc.

Marin Predușel rostește cel mai adesea o nedisimulată mândrie că satul românesc e întemeiat în veșnicie și tocmai de aceea lui, satului, i-a fost dăruită nemurirea.

Altminteri cum să judeci generațiile petrecute de-a rândul chiar și în Troianul Teleormanului, oameni care au dat țării valori incontestabile, oameni ca Marin Predușel, cunoscut astăzi nu numai în țară ci și dincolo de fruntariile ei.

Autor: Mariana Stănescu Verman

Foto: pixabay

banner 600 e 3

Articole înrudite