-

Vânzările singurului meşter popular olar din Satu Mare, afectate de pandemie

Vânzările singurului meşter popular olar din judeţul Satu Mare, Istvanfi Geza, au fost serios afectate de criza generată de pandemie.

Însă acesta se declară optimist şi îşi pune speranţele că această meserie nu va dispărea, ci va fi dusă mai departe de fiica lui.
Olarul Istvanfi Geza din comuna Vama a declarat, pentru AGERPRES, că are noroc că este angajat al Muzeului Orăşenesc Negreşti Oaş deoarece activitatea de olar i-a fost afectată de criza sanitară. Dacă anul trecut era vizitat de turişti din Lituania sau Israel, în acest an i-au trecut pragul puţini turişti români care l-au găsit şi ei destul de greu. Astfel, şi vânzările s-au diminuat mult.
'Anul acesta a fost foarte slab. 'Şcoala Altfel' nu s-a mai făcut, nu prea am avut vizitatori. Am şansa că sunt angajat la Muzeul Ţării Oaşului. Dacă va trece pandemia, mai sperăm. Vama e declarată staţiune turistică de vreo trei-patru luni şi am discutat cu domnii consilieri ca să punem un panou de publicitate, că mai vin turiştii noştri. Ieri am avut pe cineva din Sălaj care abia m-a găsit. Nu avem reclame de doi-trei metri. De exemplu, când mergi în Săpânţa, la intrare în localitate, este un panou uriaş de publicitate a zonei, cu atracţii turistice de vizitat. Am zis că dacă Vama e declarată zonă turistică, să apară acolo: Băile Puturoasa, Valea Măriei, Casa Olarului, ce mai este în sat. Sunt oameni care vin cu reproşuri, spun că n-au găsit niciun indicator. Am vrut să pun eu personal, au spus că e domeniul public şi o să pună primăria. Acum o să vedem', a declarat Istvanfi Geza.

El a învăţat această meserie în urmă cu aproape 50 de ani de la tatăl său, reuşind să îşi amenajeze un atelier în gospodăria sa din localitatea Vama, inclusiv un cuptor de ars ceramica. El este singurul meşter popular care mai practică această meserie uitată în judeţ, iar acum are speranţa că fiica sa îi va călca pe urme.

'Practic această meserie din 1972, când aveam 14 ani şi am învăţat-o de la tatăl meu. Fiica mea lucrează cu mine. Avem o rază de speranţă ca fiica mea să fie angajată la Centrul de Informare Turistică de la Vama. Am venit cu ideea, cu propunerea ca, pe plan local, copiii de la şcoală să aibă o oră, două, să înveţe olăritul. E o speranţă fiica mea, că eu azi-mâine intru în pensie. Totuşi, până o să pot ridica lutul tot o să fac', a mărturisit Istvanfi Geza.
Olarul trece dincolo de meşteşug şi îi lasă pe doritori să încerce să modeleze obiecte cu mâinile lor, lucru foarte apreciat în rândul turiştilor.
'Acesta este farmecul: dacă nu sunt grăbiţi, eu le fac o demonstraţie. Chiar am avut o doamnă din Timişoara şi a vrut să facă ceva. A făcut o scrumieră mică şi a vrut s-o ducă. I-am pus-o într-o bucată de carton, că lutul fiind moale se întăreşte în câteva ore. Era foarte fericită, îşi dorea de foarte multă vreme să facă aşa ceva. Pe cei care doresc să facă, să se joace cu lutul, îi las cu tot dragul', a mai spus meşterul.
Printre cei care cumpără vase din lut sunt proprietarii de pensiuni sau de pensiuni agroturistice, care doresc să îşi impresioneze clienţii servindu-i din farfurii tradiţionale. Astfel, Istvanfi Geza a ajuns să fie căutat şi de proprietarul unei pensiuni din Delta Dunării.
'Acum m-a sunat cineva din Deltă că îi trebuie farfurii. Eu folosesc glazură ecologică şi asta e testată de Direcţia de Sănătate Publică, sunt nişte cerinţe care trebuie respectate. M-au găsit pe Facebook. Nu vreau să blamez, domnul respectiv a spus că a cumpărat ceva de la Horezu, dar se exfoliază smalţul. Unii, din păcate, mai lucrează cu glazura veche. Cu ce am, pot garanta la o mie de grade. Mi-a trimis poze cu cele vechi, cu motivul de pe farfurie. Am făcut de model să vadă, a zis că e OK. Nu e vorba de multe, de vreo 20 de bucăţi de farfurii late. El vrea să servească din bolurile respective, să le folosească. Am şi lut local, dar cumpăr şi de la Sighişoara, de unde cumpăr şi glazura ecologică. La unele obiecte folosesc de la Sighişoara, dar 90% folosesc lutul nostru. Conţine foarte mult oxid de fier şi e foarte bun şi pentru oale, şi pentru boluri', a arătat Istvanfi Geza.
Vasele din ceramică sunt cumpărate şi de localnicii stabiliţi la muncă în străinătate, care vin în vacanţe acasă şi vor să ducă suveniruri.
'Ai noştri care vin acasă mai cumpără suveniruri. În anii anteriori, aveam grupuri din Letonia, acum m-a sunat ghidul şi a zis că nu ne mai întâlnim anul acesta. Mai aveam din Israel, nu grupuri mari, vreo 10-12 persoane, dar cu pandemia asta toate s-au blocat. Motivele de pe farfuriile noastre sunt florale în general, avem farfuria cu oşanca, pe care e desenată o oşancă şi un oşan. Faţă de Horezu, la ei e specific cocoşul, la noi e oşanca, sau grafitat sau desenat cu cornul', a spus meşterul popular. AGERPRES

Foto: Simona Lazăr