-

August

Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe câmpurile cu sămănături de iarnă. Despărţiţi încetul cu încetul mioarele de la miei. Meiul, după ce e copt, se taie în rouă, se pune pe pânzi şi se usucă pe ele. Sămănaţi pentru iarnă pătrunjel, spanac.

Sfaturi generale:

De aci încolo nu mâncaţi nici un frupt fără de a-l fi spălat mai întâi. Sapă în jurul pomilor mai tineri. Seamănă sălată iernatică. Adună seminţele coapte de legumi, le curăţeşte şi agaţă în cui, punându-le în săculeţe. Seceră ovăsul ce-l mai ai. Seamănă rapiţă.

De vezi albinele că prea mult şed pe afară, e semn că n-au ce să lucre. Ridică coşniţele punând sub ele nişte bucăţi de scândură potrivite. Stupii fără matcă se împreună cu alţii mai slabi.

Urmează cu plivitul viei. Uscă poame şi fasole pentru iarnă. Altoii oculaţi, văzând că nu s-au prins, trebuiesc din nou oculaţi. Propteşte pomii prea încărcaţi şi răreşte poamele prea dese, ca să se poată coace. Ară pentru toamnă şi la capătul lunei poţi şi semăna. Adună sâmburi de toate poamele."

Prevestiri de timp:

Negura de pe livezi şi râuri, de s-arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun statornic. Ploaia din august subţie vinul. Vânturile de miazănoapte aduc timp statornic. Când sunt alune multe, înseamnă iarnă grea pe viitor. Dacă în august nu e căldură, atunci rămân fructele necoapte. În această lună pleacă cocorii în şiruri şi rândunelele în stoluri.

Denumiri populare ale lunii August:

augustru, agust, aust, ogust, măselar, gustar, gustea, secerar, Macavei - cap de post

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001, 2009