Ascultă Radio Antena Satelor Live

Sfântul Andrei, apărătorul de lupi

În tradiţia populară, Sf. Ap. Andrei este numit şi cap de iarnă, în sensul că odată cu prăznuirea sa din data de 30 noiembrie începe iarna. Conform gândirii tradiţionale, puterea diminuată a soarelui şi frigul se datorau acţiunii unor forţe malefice. Aceste duhuri rele se manifestau în special în noaptea de dinaintea sărbătorii Sfântului Andrei.

29 Noiembrie 2018, 21:05

Pentru a lupta împotriva forţelor răului românii foloseau anumite ritualuri de apărare şi se întâlneau după lăsarea serii pentru "păzirea usturoiului", aşa cum vom vedea în cele ce urmează.

Forţele răului din această noapte sunt identificate în subzonele folclorice din judeţul Galaţi cu lupul. În această noapte lupul este învestit cu forţe supranaturale.

De ce lupul? Pentru că lupul era un animal reprezentativ pentru daci. Capul de lup era folosit ca steag, luptătorii daci se identificau cu lupii, iar romanii aveau un personaj important în etnogeneză, lupoaica alăptând pe Romulus şi Remus.

Pe de altă parte, haitele de lupi erau un real pericol pentru animalele domestice şi chiar pentru oameni. Nu puţine erau cazurile când oamenii erau sfâşiaţi de haitele de lupi care ajungeau până lângă case.

În cazul nopţii de Sf. Andrei, nu este vorba doar de protejarea faţă de lupi, ci această protecţie capătă o amplă dimensiune spirituală pentru că, aşa cum am amintit, lupul era învestit cu forţe supranaturale avându-se la bază credinţa păgână veche a licantropiei. Licantropia este o tradiţie totemică, în cadrul unor superstiţii, de autodefinire a unor oameni ca având posibilitatea metamorfozării în lup". În sens creştin, credinţa mitico-magică a transformării temporare a omului în lup capătă accente de posesie demonică.

Sf. Andrei realizează primul contact, pe tărâmul nostru, dintre credinţele păgâne şi creştinism. Studiul etnografic al tradiţiilor şi credinţelor legate de acest sfânt ne relevă consecinţele şi efectele acestui contact dintre cele două lumi diferite. Sf Andrei este acceptat ca protector împotriva lupilor, strigoilor, vârcolacilor, dar şi apărătorul de o lume întreagă a demonilor şi credinţelor precreştine.

Ritualurile apotropaice din noaptea de dinaintea Sfântului Andrei

Pentru a se apăra de lupi, oamenii de la ţară ungeau cu usturoi ferestrele şi uşile în semnul crucii şi spuneau "Vine Sf. Andrei, să nu vină lupul!" sau "Bună seara, Moş Andrei!". Folosirea usturoiului se datora faptului că această plantă era învestită de către mentalitatea arhaică cu puterea de a îndepărta forţele răului.

Cum se întâmpla şi în cazul altor sărbători, exista o interdicţie de a face anumite treburi în această perioadă "Nu era voie să mături. În ziua de Andrei Cap de iarnă nu se torcea. Nimeni nu trebuia să pomenească despre lup în acea zi, mai ales când stăteau la masă."

În această perioadă se făcea şi o şezătoare specială numită "Păzitul usturoiului" cu scopul clar de a preîntâmpina efectele malefice ale acestei nopţi.

Păzitul usturoiului

La o casă nouă, sau o casă mai încăpătoare, se adunau fetele din sat la o şezătoare sau clacă specială în noaptea de dinaintea Sfântului Andrei. Atmosfera era una specială, care împletea frica faţă de forţele răului dezlănţuite cu bucuria de a fi împreună.

Fiecare fată aducea cu ea câte o căpăţână de usturoi pe care o personaliza cu un fir de o anumită culoare şi textură pe care îl lega la aceasta. Câteodată usturoiul era oferit de gazdă. Acest usturoi adunat de la toate fetele era pus într-un vas sau o sită şi păstrat, de obicei, într-o cameră alăturată şi păzit de unele fete sau de mamele lor.

La miezul nopţii fetele îi invitau pe prietenii lor şi se punea masa unde se consumau anumite bucate tradiţionale specifice acestui eveniment: dovleac fiert cu urluială de porumb, turta lupului (o turtă nedospită la care se adăuga usturoi), plăcintă de dovleac, chiftele de cartofi, plăcintă de sfeclă, vin, bureţi, colac, ciuperci de pădure şi, evident, usturoi.

Pe tot parcursul nopţii, băieţii, în special cei neinvitaţi la eveniment, încercau să fure usturoiul ce se păstra în camera alăturată profitând de neatenţia păzitoarelor. În genere furarea usturoiului prevestea o nenorocire.

Spre dimineaţă, fetele, având în mână o sticlă de vin si un colac cu gaură pe mijloc înfipt în aceasta, îi invitau pe băieţi la o horă în ogradă. Muzicanţii, care nu lipseau de la această şezătoare, cântau diverse melodii la fluier, cobză, drâmbă etc.

După aceea, tinerii plecau spre casele lor chiuind şi strigând foarte tare pe uliţele satului.

Toată această sărbătorire cu multiple implicaţii păgâne şi magice arată totuşi dorinţa oamenilor de a fi împreună, de a se ajuta unul pe altul în lupta contra forţelor răului.

Existenţa unei tradiţii atât de impregnate de gândirea mitico-magică precreştină poate fi încă o dovadă, de data aceasta etnografică, a prezenţei Sf. Apostol Andrei pe teritoriul de astăzi al ţării noastre, cât şi impactul său puternic şi protector asupra locuitorilor din acea vreme ai acestor locuri.

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Paşti la noi şi în alte ţări
Calendarul tradiţiilor populare 15 Aprilie 2023, 14:11

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Paşti la noi şi în alte ţări

„Câte bordeie atâtea obiceie”, spune o vorbă din bătrâni, vorbă cu atât mai înţeleaptă cu cât este vorba de sărbătoarea...

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Paşti la noi şi în alte ţări
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Calendarul tradiţiilor populare 08 Aprilie 2023, 09:00

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr

Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel încep să-şi dezvăluie...

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Masa de Sărbători - reguli și interdicții
Calendarul tradiţiilor populare 30 Decembrie 2022, 20:02

Masa de Sărbători - reguli și interdicții

Masa românilor, mai presus de bucatele sale, a avut din totdeauna un caracter ritual, iar mâncarea o origine divină. Să ne...

Masa de Sărbători - reguli și interdicții
Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară
Calendarul tradiţiilor populare 30 Decembrie 2022, 19:58

Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară

Dacă la 6 decembrie copiii se bucurau de venirea Sfântului Nicolae, la trei zile distanţă, gospodarii aveau parte de alte...

Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Calendarul tradiţiilor populare 14 Iulie 2022, 21:29

Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii

Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer nu...

Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni
Calendarul tradiţiilor populare 09 Ianuarie 2022, 06:52

Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni

Întotdeauna se credea că bolile vin de la Dumnezeu, drept pedeapsă pentru nerespectarea sărbătorilor sau a datului...

Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni
Ignatul - tradiții românești
Calendarul tradiţiilor populare 18 Decembrie 2021, 22:36

Ignatul - tradiții românești

În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o singură activitate: tăierea...

Ignatul - tradiții românești
Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești
Calendarul tradiţiilor populare 06 Decembrie 2021, 07:16

Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești

În fiecare an, la 6 decembrie, creștinii ortodocși îl celebrează pe Sfântul Nicolae.

Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești