-

„De ce ți-este frică, nu scapi”

Iată o vorbă de duh pe care am auzit-o ori de câte ori mi-a fost frică de ceva, de cineva; a existat, prin preajmă, întotdeauna, o voce care mi-a amintit proverbul acesta. Eu l-am asimilat nevoii de a trece, cumva, de frică,....mai departe!

 De pildă, drumul meu, de la școală către casă, trecea pe lângă un cimitir, înțepeneam de frică, stăteam eu ce stăteam, în așteptare, doar,doar, va trece cineva pe acolo pe lângă care să pot să trec și eu; azi, așa, mâine, așa, cimitirul era, mereu acolo,însă! Ce mi-am zis, eu, n-am cum să scap de drumul acesta, să arăt că mi-era frică, nu-mi convenea, să cer ajutor de fiecare dată începuse să mă facă să mă simt neajutorată, așa că am început să depășesc momentul acesta și chiar să caut să merg singură pe acolo. Greu a fost, mi se părea că mă întorc, nu mă duc, parcă mă trăgea cineva de haine! Nu pot, însă, să descriu senzația pe care am avut-o în momentul când am constatat că, seară de seară, treceam pe acolo din ce în ce mai sigură pe mine și mai fără frică; a fost, credeți-mă, o lecție pe care mi-am predat-o singură, frica te face să mergi mai departe, curajul este doar o vorbă inventată de cei care nu înțeleg asta. Curajoșii sunt niște oameni care și-au depășit frica... din frica de a nu ajunge niciunde! Ne este frică de fiecare moment următor din viața noastră dar, dacă ne facem lecțiile, trecem, de fiecare dată, la următoarea etapă convinși fiind că n-aveam cum să scăpăm de frica inerentă oricărui fapt nou ce ne încearcă în devenirea noastră umană, chiar dacă pe traseul ales de noi sunt oameni și lucruri ce ne-au băgat, serios frica, în oase, că ”de ce ți-este frică nu scapi” se spune dar, și fără să-ți fie frică de nimic, ar mai fi curaj?!

Text scris de

Vasilica Ghiță Ene

Articole înrudite

  • „Cu o floare nu se face primăvară”

    Sigur că da, doar cu un ghiocel viteaz nu putem spune că a venit primăvara! Nu întâmplător am zis așa, pentru că s-au mai văzut cazuri, și nu puține, când imediat după ce a apărut ghiocelul în brazdă acesta a fost surprins de o zăpadă venită pe neșteptate dinspre iarna ce nu se lasă dusă cu una, cu două!

  • „Rău cu rău dar mai rău fără rău”

    Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate legăturile tale cu o anumită realitate se rup și într-o zi te pomenești că ți-este dor de cel ce te-a chinuit și exclami, ”rău cu rău dar mai rău fără rău”!

  • „Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”

    Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care n-au trăit pe acolo nu s-ar amuza pentru că s-ar putea să-l perceapă mult peste ce ne oferă cuvintele!

  • „A băga mâna în foc pentru cineva”

    Avea mama un obicei, lua durele de pe plita sobei încinse, cu mâna goală, fără să se frigă! Eram uimită cu câtă încredere făcea asta că n-are să pățească nimic.

    La fel și cu tăciunii din vatră de care avea nevoie pentru a porni focul în vasul cu care mergea la cimitir, la tămâiat, încă de la crăpatul zorilor! Niciodată nu s-a fript! Așa și în cazul oamenilor, băga mâna în foc pentru te miri cine!

  • „Agonisești la tinerețe ca să ai la bătrânețe”

    Cam așa este, că dacă toată viața ai așteptat să primești, ba de la unul, ba de la altul, sigur nu vei avea sorți de izbândă să trăiești tot așa până la bătrânețe. Dai, dacă dai, dar până când, spune cel care dă?!