-

„Sănătate să fie, că belele curg”

Aș fi vrut să vă vorbesc despre fericire, dacă aș fi ținut minte să existe vreun proverb care să ateste, cu siguranță, existența fericirii în plan real! Ori, nu, nu este cazul, spunem că suntem fericiți și mergem ce mergem, în viață, și iar dăm de o belea....., că acestea curg, așa cum și noi le căutăm..., mai zice zice o vorbă din popor, cu lumânarea!

Dar, lasă să curgă, ca și gârla din capătul satului când, de sus, plouă șiroaie, sănătoși să fim că le vom dovedi pe toate! Belelele, auziți cum sună cuvântul, are înșiruite trei silabe identice, be...le....le...le; păi nu ne arată exact sensul în care merge el, fiind expresie nemijlocită a răului căutat?! Cum să găsești fericirea, decât bucățele printre belelele care, ca niște păcate, ni se așează în cale pentru a ne împiedica, în dorința noastră de a face câte ceva pe lumea asta și a ajunge pe drumul cel bun.

Sigur, ne argumentează conținutul proverbului, dacă suntem sănătoși, le vom dovedi pe toate și nimic nu ne va sta în cale! Numai că belelele astea ne pot zdruncina, la un moment dat, dacă nu vom ști să le mai și ocolim sau să le tăiem pe acolo pe unde par mai subțiri, sănătatea în care ne punem noi nădejdea, că și sănătatea asta n-o aperi decât cu intențiile bune și cu dorința de a nu face rău altora ca ție să-ți fie bine! Să nu crezi, însă, că belelele pe care le provoci nu te ating deloc, ele sunt însoțite, întotdeauna de frică, de nesiguranță, de minciună, adică, exact de acele simtome inițiale ale oricărei boli ce se va instala în noi, cu siguranță, cu atât mai repede, cu cât sunt belelele mai mari!

Nu-i așa că, ”Să fim sănătoși, că belelele curg”, nu pare a fi chiar un proverb liniștitor, pentru noi cei care ne așteptăm să ne meargă bine provocând răul?! Ce-ar fi să ne ferim de belele, sănătoși, chiar, dacă, suntem!

Autor: Vasilica Ghiță Ene

Articole înrudite

  • „Cu o floare nu se face primăvară”

    Sigur că da, doar cu un ghiocel viteaz nu putem spune că a venit primăvara! Nu întâmplător am zis așa, pentru că s-au mai văzut cazuri, și nu puține, când imediat după ce a apărut ghiocelul în brazdă acesta a fost surprins de o zăpadă venită pe neșteptate dinspre iarna ce nu se lasă dusă cu una, cu două!

  • „Rău cu rău dar mai rău fără rău”

    Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate legăturile tale cu o anumită realitate se rup și într-o zi te pomenești că ți-este dor de cel ce te-a chinuit și exclami, ”rău cu rău dar mai rău fără rău”!

  • „Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”

    Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care n-au trăit pe acolo nu s-ar amuza pentru că s-ar putea să-l perceapă mult peste ce ne oferă cuvintele!

  • „De ce ți-este frică, nu scapi”

    Iată o vorbă de duh pe care am auzit-o ori de câte ori mi-a fost frică de ceva, de cineva; a existat, prin preajmă, întotdeauna, o voce care mi-a amintit proverbul acesta. Eu l-am asimilat nevoii de a trece, cumva, de frică,....mai departe!

  • „A băga mâna în foc pentru cineva”

    Avea mama un obicei, lua durele de pe plita sobei încinse, cu mâna goală, fără să se frigă! Eram uimită cu câtă încredere făcea asta că n-are să pățească nimic.

    La fel și cu tăciunii din vatră de care avea nevoie pentru a porni focul în vasul cu care mergea la cimitir, la tămâiat, încă de la crăpatul zorilor! Niciodată nu s-a fript! Așa și în cazul oamenilor, băga mâna în foc pentru te miri cine!