-

Sfântul Mucenic Lavrentie arhidiaconul

Pe data de 10 august, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Lavrentie. Acesta a trăit în secolul al III lea. Lavrentie a fost arhidiaconul episcopului Sixt.
Din cauza persecuției împotriva creștinilor, Sixt a fost luat spre a fi judecat, împreună cu doi dintre diaconii săi.

Pe când cei trei erau aruncați în temniță, Arhidiaconul Lavrentie a spus către Sixt: "Unde mergi, Părinte, fără fiul tău? Unde grăbești, Preasfințite, fără al tău arhidiacon?".

La auzul acestor cuvinte, episcopul i-a răspuns: "Nu fiule, nu te părăsesc, dar lupte încă și mai mari te așteaptă. Noi, ca bătrânii, ne-am angajat într-o luptă ușoară. Dar pe tine, tânăr viguros, te așteaptă o victorie și mai plină de glorie asupra tiranului. Nu mai plânge. Peste trei zile Diaconul îi va urma Preotului".

După arestarea acestora, Lavrentie a vândut vasele bisericii și a împărțit banii săracilor.

În timp ce Sixt era dus pe Via Appia, spre a i se tăia capul, Sfântul Lavrentie i-a ieșit în cale și i-a strigat: "Nu mă lasă, Părinte Sfânt, pentru că am împărțit deja comorile pe care mi le-ai încredințat".

După ce a rostit aceste cuvinte, a fost luat de soldați și somat să-i dăruiască împăratului comorile de care vorbise. Ca împăratul să cunoască despre ce comori era vorba, Lavrentie va chema șchiopii, orbii, bolnavii care se bucuraseră de banii dați.

Cuprinși de furie, i s-a cerut acestuia să se închine idolilor. A refuzat și astfel a fost închis în temniță. Aici l-a vindecat de orbire pe Lucillus și apoi l-a botezat. Temnicerul Hippolytus, fiind martor la minune a cerut și a primit și el botezul. S-a numărat și el în rând cu mucenicii, fiind omorât pentru credința în Hristos.

Sfântul Lavrentie, după mai multe chinuri, a fost întins pe un grătar pe cărbuni aprinși. Lavrentie le-a răspuns: "Eu mă dau ca jertfă plăcut mirositoare singurului Dumnezeu adevărat, pentru că jertfa ce se cuvine lui Dumnezeu este o inimă înfrântă și smerită" .

Pe când soldații întăreau focul, el i-a vestit împăratului: "Învață că acest jăratec mă răcorește dar pe tine te va chinui veșnic. Acum că sunt ars pe o parte, întoarce-mă pe partea cealaltă!".

După ce a fost întors și pe cealaltă parte, a rostit o ultimă rugăciune: "Mulțumesc Ție, Iisuse Hristoase, pentru că m-ai învrednicit să întru pe porțile Împărăției Tale", iar apoi și-a dat duhul.

În Biserica romano-catolică pe data de 10 aug. a€" Duminica a 19 -a de peste an, Sf. Laurențiu diaconul

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dimnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin!