Aceștia au pătimit în localitatea Sevastia din Armenia, în vremea domniei împăratului Liciniu (307-323), la porunca guvernatorului Agricola.
Pentru mărturisirea credinței în Hristos, cei 40 de mucenici au fost supuși la multe chinuri, ca în cele din urmă să fie scufundați într-o apă aproape înghețată de lângă cetate.
În acea noapte de martie a anului 320, 40 de creștini au biruit moartea, primind în chip văzut cununile muceniciei.
Sfântul Candid unul din cei 40 de mucenici i-a răspuns torționarului care îl amenința cu deposedarea onorurilor militare: " Chiar și trupurile noastre poți să ni le iei, căci nicio onoare nu este mai înaltă decât aceea de a fi ai lui Hristos Iisus, Dumnezeul nostru".
Unul dintre mucenici nu a mai rezistat și a ieșit din lac. Renunțând la credința în Hristos. Locul său a fost luat de un alt soldat creștin, dintre paznici. Acesta din urmă, deși nu era amenințat în niciun fel, a înțeles că împărăția cerurilor era aproape de el; văzând cununile care se coborau asupra capetelor celor 39 sfinți, și-a lepădat hainele și a intrat în apa înghețată.
Când torționarii au venit dimineața, să ia trupurile neînsuflețite ale celor 40 de soldați ai lui Hristos, în locul morții, ei au văzut viață, căci niciunul din cei 40 nu a murit peste noapte, ținuți fiind în viață de puterea Duhului Sfânt. Torționarii văzând acestea, nu au putut înțelege nimic, dând vina pe o lucrare vrăjitorească.
În cele din urmă, slugile diavolului și-au desăvârșit lucrarea omorându-i pe cei 40 de mucenici.
Cei 40 au săvârșit astfel, într-o dimineață de martie, și sunt pomeniți astăzi, ca și atunci, ca simbol al biruinței mucenicesti, pomeniți fiind fără încetare în Împărăția lui Hristos.
În Biserica romano-catolică pe data de 09 mar. - Sf. Francisca Romana clg.
Mucenicilor, poroorocilor, cuvioșilor și drepților care bine ați săvârșit lupta și credința ați păzit, având intrazneala către Mântuitorul, pe Acela ca pe un bun, rugați-L să mântuiască, sufletele noastre. Amin!