-
Puterea credintei

Puterea credintei

Mănăstirea Sihăstria Voronei este o mănăstire ortodoxă de călugări, situată pe teritoriul comunei Vorona - județul Botoșani. Ea se află amplasată în mijlocul unei poieni, înconjurată numai de culmi de dealuri acoperite cu păduri seculare de stejar, fagi, ulmi și frasini.

Prin anul 1600, în pădurea aflată la o distanță de 2 km de satul Vorona, s-au așezat câțiva călugări care au ridicat o bisericuță de lemn și au ctitorit Mănăstirea Vorona.

Mănăstirea Dealu, o mănăstire de maici, este situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște (6 km N). Împreună cu întreg ansamblul arhitectural restaurat cu mai bine de cincizeci de ani în urmă, aceasta îmbogăţeşte patrimoniul cultural românesc, numărându-se printre cele mai vechi ctitorii domneşti, suferind puţine modificări de-a lungul timpului.

Începutul vieţii pustniceşti pe aceste locuri coboară în istorie până la domnia lui Matei Basarab, voievodul Ţării Româneşti. Acesta, cu prilejul unui conflict militar avut cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, petrecut în toamna anului 1637, poposind cu oastea în codrul Vlăsiei, a descoperit în desişul pădurii o bisericuţă de lemn, dărăpănată din pricina vechimii şi împreună cu ea, un biet călugăr bătrân, stareţul micului schit.


Tradiţia spune că acest călugăr, văzător cu duhul, l-ar fi întâmpinat pe ostaşul aflat dinaintea sa cu urmatoarele cuvinte: «Să trăieşti, Măria Ta!», Uimit, voievodul a întrebat de unde ştie cine este, iar pustnicul Partenie, pe numele lui, i-a dezvăluit că în vis fusese înştiinţat de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie că a doua zi va poposi aici domnul Ţării şi că va fi ajutat în necazul ce-l avea, dar să nu uite de binefăcătorul său, zidindu-i o biserică drept mulţumire.

Mănăstirea Căldărușani este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură bisericească din Țara Românească. Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac. Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, poartă aceeași amprentă arhitecturală ca și biserica Mănăstirii Dealu și cea a Mănăstirii domnești de la Curtea de Argeș.

Numele mănăstirii provine de la configurația locului, care are aspectul unei căldări. Prin vestita sa școală de copiști, Căldărușaniul a contribuit din plin în veacurile trecute la crearea limbii române literare. Cea mai fecundă perioadă din istoria mănăstirii rămâne totuși sfârșitul secolului al XVIII-lea, când, sub păstorirea Sf. stareț Gheorghe de la Cernica (canonizat în 2005), aceasta devine unul din principalele izvoare de duhovnicie și cultură ale arealului românesc.

În 1778 a fost înființată o școală de pictură frecventată și de Nicolae Grigorescu în anii 1854-1855. Vechea sală a tronului domnitorului Matei Basarab, din Mănăstirea Căldărușani, adăpostește acum Sala Tezaurului. Pictura bisericii mari este restaurată de Dimitrie Belizarie în 1911. Între 1950 și 1958 biserica mănăstirii a fost restaurată de PF Justinian Marina. Începând cu 1992, sub stăreția arhim. Lavrentie Gâță, se ridică o nouă stăreție.

Muzeul Mănăstirii Căldăruşani cuprinde una dintre cele mai valoroase colecţii eclesiastice din Patriarhia Română, iar din Arhiepiscopia Bucureştilor este cea mai mare. Se poate spune că rivalizează cu marile colecţii muzeale ale ţării. Bazele lui au fost puse în jurul anului 1908 de ierarhul cu vocaţie de enciclopedist, Ghenadie Petrescu, aşa aflăm din monografia scrisă de Damian Stănoiu: „Muzeul are forma actuală din vremea ierarhului Gherasim Cristea, iar aportul la organizare şi-a adus în 1973 ghidul de atunci al mănăstirii, Calinic Argatu, Ultimele schimbări în incinta muzeului s-au făcut în urmă cu trei ani, cu ocazia canonizării Mitropolitului Grigorie Dascălu.,,

Astăzi, Mănăstirea Căldăruşani este o oază de spiritualitate. Este potrivită pentru cel care cauta liniştea sufletească, aerul curat şi cerul albastru.

Pagina 85 din 96