-

Sfinţirea apei - Aghiasmă mare

Scris de

Aghiasmă mare – "Sfinţirea cea mare a apei", se săvârseste de două ori pe an, mai întâi, ea este săvârşită în ajunul Bobotezei, când preotul sfinţeşte apă cu care apoi botează casele creştinilor cântând troparul : ,,În Iordan, botezandu-Te Tu, Doamne..." Iar mai apoi în ziua de Bobotează din 6 ianuarie, după Sfânta Liturghie, când creştinii pot lua acasă ,"Aghiasmă mare", pentru nevoile de peste an.

Cuvântul Bobotează în greceşte se traduce "Arătarea Domnului" – Epifanie sau Teofanie ceea ce înseamnă arătarea Sfintei Treimi :
"Cerurile s-au deschis şi duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel şi venind peste el. Şi glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit"
Bobotează este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfinţit firea apelor, botezandu-Se în răul Iordan: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spală păcatul lumii". În Botezul Domnului stand începutul/temeiul Sfintei Taine a Botezului creştin.

Sfinţirea cea mare a apei este oficiată de arhierei şi preoţi numai în biserica sau lângă o apă curgătoare curată şi este deosebită faţă de cea în care se sfinţeşte Aghiasmă mică, apă fiind sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt.

Aghiasmă mare are o putere sfinţitoare şi tămădiutoare deosebit de mare, ea purtând în sine darurile minunate ale Duhului Sfânt, cu mult mai mult decât Aghiasmă mică.

Aghiasmă mare se păstrează în biserica într-un vas numit "aghiasmatar" şi este folosită de preot la diverse ierurgii de peste an – cu această se stropesc demonizaţii şi cei vrăjiţi, atunci când li se citesc rugăciunile de dezlegare şi molitfele.

Se foloseşte de asemenea la sfinţirea bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir, se stropesc şi obiectele liturgice şi icoanele ce urmează a fi sfinţite.

Creştinul ia acasă "Aghiasmă mare"şi o păstrează într-un loc curat. Credincioşii beau înaintea Anafurei din aceasta, vreme de opt zile, din 6-14 ianuarie, numai în această perioada se poate bea Aghiasmă mare fără post şi spovedanie. În restul anului poate fi luată imediat după Sfânta Împărtăşanie. Cei opriţi de la Sfânta Împărtăşanie, că mângâiere şi nădejde a mântuirii, au voie să ia Aghiasmă Mare, după ce se spovedesc şi la povaţa preotului. Cu binecuvântarea duhovnicului, Aghiasmă mare se poate bea şi în zilele de sărbătoare, postind mai multe zile sau în ajunul acelei sărbători.

Credincioşii păstrează "Aghiasmă mare" peste an, această păstrându-se curată şi placută la gust că şi cum ar fi scoasă atunci din izvor.

Cu Aghiasmă mare, se poate stropi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului, doar de Bobotează sau periodic.
În ziua de Bobotează (6 ianuarie), se obişnuieşte că preotul să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, după care sar să o aducă înapoi la mal, flăcăi curajoşi. Se spune că cel care aduce Sfânta Cruce la mal, va fi sănătos tot anul.

"Dacă cineva ar dori să cunoască pentru ce harul se da prin apă, nu printr-un alt element, acela să ia dumnezeieştile Scripturi şi va găsi răspuns. Apa este mare lucru şi cel mai nobil dintre cele patru elemente care sunt în lume. Cerul este locuinţa îngerilor, iar cerurile sunt din apă. Pământul este locul de locuit al oamenilor, dar din apă este şi pământul. Înainte de facerea tuturor lucrurilor săvârşite în cele şase zile, Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apei. Apa este începutul lumii, iar Iordanul, începutul Evangheliilor." - Sfântul Chiril al Ierusalimului

 

Doamne ajută!