-

Mircea cel Bătrân 600. Voievodul pentru care s-a cerut canonizarea

În fiecare an, pe 31 ianuarie, la Mănăstirea Cozia, din staţiunea Călimăneşti - Căciulata, este comemorat Mircea cel Bătrân şi Mare şi sunt evocate momentele de glorie ale domniei.

Şi de această dată, slujba de pomenire va fi ţinută de către Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie.

Anul acesta, pe 31 ianuarie, se împlinesc 600 de ani de la trecerea la cele veşnice a unuia dintre cei mai de seamnă domnitori români, alături de Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş (care i-a fost nepot) şi Mihai Viteazul. 

În anul 2006, la trecerea a 620 de ani de cand Mircea cel Batran a urcat pe tronul Tarii Romanesti, deputatul PNL de Valcea, Emilian Valentin Francu, a propus canonizarea voievodului roman. Intre motivele invocate de deputat se gasesc vocatia de mare ctitor de biserici si manastiri a marelui domnitor, intre care cea mai de seama este Cozia, rolul sau important in apararea ortodoxiei si incercarea de unificare a Bisericii crestine prin trimiterea unei delegatii importante la Conciliul Ecumenic de la Constanta (Elevetia), din 1417. Valentin Francu este de parere ca batalia de la Rovine, din 1394, elogiata de Eminescu in Scrisoarea a III-a, in care Mircea a invins oastea lui Baiazid, de 40 de ori mai numeroasa decat a sa, a fost "o minune dumnezeiasca, de felul celor pe care biserica le pune in evidenta intotdeauna cand trece pe cineva in randul sfintilor".

Biserica Ortodoxa Romana a luat atunci act de aceasta propunere. Parintele Consilier Patriarhal Constantin Stoica a declarat ca nu ar fi exclus ca in viitor Mircea cel Batran sa fie canonizat, tinandu-se cont de faptele sale, care atesta credinta in Dumnezeu si marele sau merit in apararea ortodoxiei.

"Propunerea trebuie facuta si din partea ierarhilor de la Valcea, apoi exista o comisie care analizeaza toate dosarele propuse si, daca se constata ca toate conditiile de canonizare sunt intrunite, se va proceda in consecinta", a spus preotul Constantin Stoica. Pe lista viitoarelor canonizari se afla domnitorul Neagoe Basarab, precum si Horia, Closca si Crisan, stiut fiind ca avem deja doi domnitori intre sfinti: Stefan cel Mare si Constantin Brancoveanu. 

Propunerea de canonizare a lui Mircea cel Mare, preluata in parlament acum 12 ani, a venit din partea Arhiepiscopului Varsanufie al Ramnicului. Acesta a formulat pentru prima data dorinta de canonizare a voievodului Mircea cel Mare, de la a carui trecere la cele vesnice se implinesc azi, 21 ianuarie 2018, 600 de ani. Tot in acest an se vor sarbatori si 620 de ani de la Sfintirea Manastirii Cozia, ctitoria lui Mircea cel Batran, in care se afla locul sau de veci.

Articole înrudite

  • Colindele tradiţionale răsună seară de seară în centrul Bistriţei

    Seară de seară bistriţenii se pot bucura de colindele tradiţionale, cel mai lung festival din judeţ a început în seara zilei Sfântului Andrei, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun.

  • Miraculoasa întâmplare a venirii mâinii Sf. Nicolae la Mihai Viteazul

    Călătorul valah îl visă pe Sfântul Nicolae care îi spuse: „Cuvine-se ca şi răsăritul creştin să fie sub pavăza mea, aşa cum este apusul...” Dar oare ce avea să-i ceară sfântul ierarh din Licia?

  • Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Nicolae

    În 6 decembrie , creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendarul creștin despre care s-a crezut mult timp că este adevăratul Moș Crăciun. Moș Nicolae, așa cum este el cunoscut în popor, este ocrotitorul copiilor, mai ales al celor nevoiași, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.

    În noaptea de 5 decembrie spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele și sunt nerăbdători să afle când vine și ce cadouri le aduce Moș Nicolae.

    Legenda lui Moș Nicolae spune că acesta dăruiește dulciuri și fructe copiilor cuminți, în timp ce aceia care nu s-au comportat exemplar în timpul anului găsesc în ghetuțe o nuielușă.

    Legenda lui Moș Nicolae

    Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vastă cultură teologică și un om de înaltă moralitate.

    De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni.

    Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi.

    Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite şcoli ale vremurilor , apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop.

    Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă.

    La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune.

    Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viață între anii 340-350 după Hristos. Moaștele Sfântului Nicolae au ajuns, în anul 1087, la Bari, în Italia, unde au fost depuse într-o criptă.

    Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejate de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

    Tradiția cere ca episcopul să extragă, o dată pe an, o seringă din acest fluid, care este amestecat apoi cu apă și este împărțit credincioșilor.

    O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica “Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, aflată la Kilometrul 0.

    Printre minunile Sfântului Nicolae se numără tămăduirile bolnavilor și a demonizaților, dar cea mai remarcabilă se spune că a fost salvarea Mira Lichiei de o foamete cumplită. Moș Nicolae i s-a arătat în vis unui neguțător din Italia și l-a convins să își vândă grâul în cetatea cuprinsă de foamete.

    O altă minune pentru care este cunoscut Sfântul Nicolae este salvarea a trei fete tinere de la prostituție. Familia tinerelor ajunsese în sărăcie, iar tatăl lor, pentru a se salva din impas, era dispus să le ofere pe fete spre desfrânare.

    Așa că, în fiecare seară, Sfântul Nicolae arunca o pungă cu bani în curtea familiei, pentru ca fetele să nu fie date spre pierzare.

    Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Nicolae

    În tradiția populară, ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. În data de 6 decembrie, moșul își scutură barba lui sură și începe prima ninsoare.

    Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă.

    De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri în dimineața zilei de 6 decembrie.

    Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr. Se spune că dacă nuielușa pusă în apă începe să înmugurească, acesta este un semn că Moșul i-a iertat.

    Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând la dreapta lui Dumnezeu.

    Cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani.

    Sursa: Viorel Grosu

  • Șoferii care suferă de aceste boli ar putea rămâne fără permis. Ce prevede noua lege

    Cine nu se supune, ajunge pieton. Intră în această categorie şi cei care iau medicamente puternice.

  • O paradă a portului popular, expoziţie de tehnică militară și spectacole la Târgu Mureş

    În centrul municipiului Târgu Mureş trecătorii vor avea parte de o expoziţie de tehnică militară şi echipamente specifice, pregătite de structurile locale de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

    Vor avea loc concerte, piese de teatru, simpozioane şi spectacole, inclusiv parada portului popular, la orele prânzului. Punctul de mare interes îl va reprezenta parada militară, ce va fi completată de aeronave ale Forţelor Aeriene Române şi ale Aerodromului Târgu Mureş.

    La ora 13:00 se va juca Hora Unirii, după ce în prealabil se va da citire Proclamaţiei de la Alba Iulia din 1918. În jurul orei 18:45, din trei cartiere ale Târgu Mureşului vor porni militari cu torţe, care îşi vor da întâlnire în centru, recreând astfel simbolic drumul spre Alba Iulia al reprezentanţilor provinciilor istorice.

    RADOR