-

Comuna din România unde munca a “îngropat” sărăcia

Se spune că hărnicia s-a născut la sate, iar cine munceşte, agoniseşte! Acceste vorbe de duh din cultura populară "se ancorează" atât de bine în realitate într-un sat din judeţul Galaţi, unde 12.000 de suflete dovedesc zi de zi că “omul muncitor de pâine nu duce dor”.

Comuna Matca este una dintre puţinele localităţi din ţară în care toată lumea munceşte, iar ceea ce au reuşit oamenii de aici să producă din munca pământului este de-a dreptul impresionant: 3.000 de ferme legumicole, 1.000 de hectare de solarii, 200 de milioane de kilograme de legume pe an (13,5% din consumul românilor), 50 de milioane de ouă şi preţuri-record de 40.000 de euro pe hectarul de teren agricol.

Aceasta este dovada vie a faptului că sătenii din Matca au înţeles că roadele pământului sunt un dar divin, de care oricine se poate bucura atâta timp cât există dorinţă de muncă.

Aglomeraţia de solarii din Matca n-o veţi regăsi în nicio localitate din România. Nu este de mirare că localitatea gălăţeană este unul dintre cei mai mari producători de legume din ţară, cuprinzând peste 1.000 de hectare de solarii şi 2.000 de hectare cu culturi în câmp, vreo 1.000 de hectare de pepeni şi cam 5.000 de hectare cu cereale şi plante tehnice. În procente, cei peste 2.000 de mici fermieri din Matca produc 15% din legumele româneşti destinate comercializării şi acoperă circa 13,5% din consumul românilor (media naţională fiind de 74 de kilograme de legume pe cap de locuitor).

Şi pentru că pământul este sursa bogăţiei sătenilor, acesta a devenit un bun de mare preţ. Astfel s-a ajuns ca un hectar de pământ în Matca să depăşească impresionata sumă de 15.000 de euro, adică peste preţurile din regiunile bogate ale Franţei sau Olandei. Ba chiar în zona din apropierea drumului judeţean ce leagă satul de Tecuci s-a ajuns să se vândă terenuri pentru agricultură la peste 40.000 de euro hectarul, sumă record pentru Europa. „Pare un preţ mare, dar nu se poate spune că nu merită. Până la urmă, piaţa face preţul. Pământul are căutare la Matca. Fermierii noştri se perfecţionează, învaţă lucruri noi, se extind. Tradiţia la noi este să cultivi în zona rezidenţială, aşa că este de înţeles de ce este aşa de scump terenul”, spune Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei.

În Matca nu există noţiunea de ogradă, pentru că fiecare centimetru de teren, până în marginea prispei, este acoperit de solarii cu legume. Până şi în curtea şcolii, a dispensarului şi a primăriei există spaţii cultivate, în regim protejat, căci legumicultura este, la Matca, un mod de viaţă. Nu se poate fără, toată lumea se ocupă, produce, vinde, se perfecţionează. „Toată lumea de la noi are solarii, fie că vorbim despre fermieri sau despre profesori ori salariaţi ai primăriei. Doar copiii şi bătrânii neputincioşi nu muncesc în solarii. La noi nu există venit minim garantat. Nu avem săraci. Lumea munceşte”, spune primarul comunei Nelu Costea, un priceput fermier la rândul său.

Dacă exemplul localităţii Matca ar fi urmat de cât mai mulţi sătenii, România ar fi cu adevărat o ţară bogată şi ar reprezenta o putere mondială pe piaţa agricolă, ca în vremurile de demult, când lucratul pământului era “profesiunea de credinţă” a străbunilor noştri.

Citește mai mult despre stil de viațăsfatul medicului și idei practice

Sursa foto

Articole înrudite