-

Comuna "ascunsă" între munţi, cu o suprafaţă mai mare decât capitala ţării

Este cea mai mare comună din ţara noastră ca suprafaţă, ce adună puţin peste 3000 de locuitori. Aceştia îşi duc viaţa în tihnă, unii dintre ei trăind ca acum o sută de ani, fără energie electrică, în 40 de sate şi cătune, a căror suprafaţă totală, de 261 km pătraţi, o depăşeşte cu mult pe cea a Bucureştiului.

Localitatea are un trecut milenar, deşi s-ar părea că marea izolare în care se află ar contrazice acest lucru. În perimetrul actual al centrului de comună a fost găsit un topor de piatră şlefuită şi perforată, despre care se bănuieşte că datează din neoliticul târziu. Atestată documentar din anul 1518, comuna cărăşeană însumează 500 de ani de istorie românească. Mai mult decât atât, obiceiurile şi tradiţiile autohtone sunt păstrate cu dragoste şi devotament aici, de către "fii" satului.

Acest colţişor de Românie, în care se oglindeşte frumuseţea peisajelor naturale ale Munţilor Cernei, poartă numele de Cornereva.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei Cornereva este compus din 40 de sate (cătune), al căror centru este Cornereva-sat.

Comuna Cornereva a devenit un important reper turistic din Munţii Cernei, tot mai mulţi turişti vizitând cătunele izolate din această zonă.

Cele 40 de sate și cătune componente ale comunei Cornereva sunt următoarele: Cornereva, Arsuri, Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Cireșel, Costiș, Cozia, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, Ineleț, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lungă, Prisăcina, Prislop, Ruștin, Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai, Topla, Țațu, Zănogi, Zbegu, Zmogotin, Zoina.

”Aceste meleaguri, se poate spune că, au fost locuite întotdeauna de români care, în ciuda vitregiilor vremurilor au continuat să trăiască pe aceste locuri în condiţii naturale diferite chiar de zonele imediat apropiate. Acesta este şi motivul pentru care tradiţiile şi obiceiurile au fost păstrate atât de bine”, afirma cu mândrie primarul Novăcescu.

Împrăştiate pe versanţii munţilor Cernei, unele dintre cătunele ce intră în componenţa satului Cornereva impresionează atât prin frumuseţea peisajului natural, cât şi prin condiţiile de trai ale celor ce au ales să îşi ducă traiul pe aceste creste de munte.

Cătunul Ineleţ este cel mai elocvent exemplu în acest sens. Locuitorii din acest cătun trăiesc ca în urmă cu sute de ani, fără energie electrică, fără niciun contact cu lumea, singura cale de acces fiind o scară din lemn, veche de mai bine de 40 de ani. Pentru a ajunge în sat trebuie să urci o scară înaltă cam de 100 de metri, construită din lemn şi lipită de peretele abrupt al muntelui. Este o adevărată aventură şi nu e pentru cei cu frică de înălţime. Ultima porţiune a scării are un unghi de aproape 90 de grade. Şi pentru ca aventura să fie şi mai intensă, ca să ajungi la scară, mai trebuie să traversezi şi o punte fragilă.

cornereva 6 inelet 768x433


Scara este singura legătură cu civilizaţia a celor 47 de locuitori ai cătunului. Ei o folosesc rar, doar când au nevoie de ceva ce nu pot să producă singuri în gospodăriile lor. Oamenii nu ştiu ce înseamnă grijile de zi cu zi şi criza financiară… se gospodăresc singuri, îşi cultivă totul în grădină, mănâncă bio şi respiră aer curat.

Potenţialul turistic al comunei Cornereva ar fi frumuseţea peisajelor naturale ale Munţilor Cernei, posibilitatea de a practica pescuitul pe râurile de pe raza comunei, unde se pot pescui păstrăvul şi mreana. Nu este de neglijat nici posibilitatea de practicare a vânătorii, deoarece comuna Cornereva are o suprafaţă de 27.454 ha de pădure unde îşi găsesc adăpostul numeroase specii de animale ca: vulpea, căprioara, mistreţul, ursul.

Începând de anul trecut, la Cornereva, se ține și un Târg de produse tradiționale românești, locuitorii de aici fiind foarte mândri de istoria lor, de tradițiile lor și de viața frumoasă, tihnită din acest loc.

Citește mai mult despre stil de viațăsfatul medicului și idei practice.  

Sursa foto