-

Ceea ce nu ştiu oamenii despre Catedrala Mântuirii Neamului

Nu avem cum să nu ne mândrim cu faptul că avem şi noi o catedrală demnă de o capitală europeană, deşi discuţii aprinse pe tema investiţiei uriaşe pe care a presupus-o această contrucţie au tot existat.

Însă, când privim cu respiraţia tăiată la grandoarea şi măreţia catedralei, înţelegem cu toţii că lucrurile măreţe se fac cu eforturi uriaşe, pe toate planurile.

Puţini cunosc faptul că pentru a ne bucura astăzi de acest lăcaş de cult monunental s-a traversat în timp mai bine de un secol, de la ideea măreaţă a construirii sale, până la forma în care catedrala ni se înfăţişează astăzi.

Preocupări pentru construirea unei catedrale româneşti în capitala țării au existat încă din timpul Regelui Carol I (1881-1914). Rămase fără rezultat, iniţiativele regale au continuat cu demersurile făcute pentru realizarea acestui ideal între cele două războaie mondiale (1920-1945). Însă totul a rămas şi de această dată la nivel de plan.

Providenţa a făcut ca visul realizării catedralei să traverseze o perioadă de întuneric, în comunism. Dar după Revoluţie, speranța îndeplinirii acestui ideal al românilor, înălțarea unei Catedrale Patriarhale a renăscut.

Astfel, la 14 aprilie 1999 a fost lansat concursul de urbanism şi arhitectură: Piaţa Unirii Bucureşti şi noua Catedrală Patriarhală, un concurs de idei care avea ca temă „prezentarea unei soluţii urbanistice a zonei Piaţa Unirii” şi „prezentarea din punct de vedere arhitectural a elementelor Noii Catedrale Patriarhale”.

La sfârşitul lunii aprilie 2000 a avut loc la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriale avizarea Planului de Urbanism Zonal al Pieţii Unirii cu noul amplasament al Catedralei; ulterior planul fiind cuprins în Planul General de Urbanism al oraşului Bucureşti, aprobat în decembrie 2000, care reprezintă legea oraşului.

Prin hotărârea de guvern nr. 410/19 aprilie 2000 se transmite şi terenul, proprietate publică a statului, în suprafaţă de 21.500 mp, situat în Bucureşti, parcul din Piaţa Unirii din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti în administrarea Patriarhiei.

După o perioadă de peregrinare a catedralei prin diversele locuri, la 29 noiembrie 2007 a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei patriarhale pe terenul atribuit în calea 13 Septembrie, sector 5, Bucureşti, între Ministerul Apărării Naţionale şi Parlamentul României, în suprafaţă de cca. 110.000 mp (11 ha). La acest eveniment au participat membrii Sfântului Sinod în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, primul-ministru, preşedintele Senatului, foşti preşedinţi ai statului, miniştrii, parlamentari, personalităţi ale instituţiilor centrale şi locale, primarul general, dar şi un număr mare de preoţi şi credincioşi.
Catedrala Mântuirii Neamului are o înălțime de 120 de metri şi o suprafață de 38.000 de metri pătrați, în interiorul căreia vor putea intra aproape 5.000 de pelerini.

Catedrala Mânturii Neamului este mai mult decât un loc de rugăciune, este şi cea mai sigură clădire din lume. Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Românie, Vasile Bănescu, a explicat că impunătoare construcție este proiectată să reziste peste 500 de ani și să rămână în picioare chiar și la cutremure de 9 grade.

"Prin sfințirea catedralei, azi ne integrăm ca țară în Europa și din acest punct de vedere. Catedrala e proiectată să reziste peste 500 de ani din toate punctele de vedere. Este proiectată să reziste la cutremure de până la 9 grade sau peste 9 grade, să reziste sute de ani, are la subsolul ei adăposturi antiatomice", a declarat Vasile Bănescu.

Un motiv în plus să ne bucurăm şi să paşim cu încredere şi cu sufletul curat în acest lăcaş de cult al nostru, al tuturor celor ce simt româneşte şi se roagă pentru binecuvântarea ţării noastre!

Citește mai mult despre stil de viațăsfatul medicului și idei practice.  

Articole înrudite