30
Mai
2017

Vrem sa stii

Vrem sa stii

Marți, 30 mai , de la Radio România Antena Satelor , vrem să știi că România este semnatară, la fel ca majoritatea statelor din Uniunea Europeană, a tuturor tratatelor și directivelor ce cuprind aspecte legate de educație și egalitate de șanse.

Avem legi care interzic discriminarea în ceea ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de instruire și de formare profesională.

Sunt aceleași legi care enunță obligativitatea includerii în programele de educație națională a temelor și activităților referitoare la egalitatea de șanse.

Cum acționează România pentru egalitate de gen și educație, dincolo de legi?

Unde suntem astăzi, printre atâtea legi și eforturi de reducere și eliminare a inegalităților?

Sunt întrebări la care vom căuta răspunsuri, în cadrul emisiunii "Vrem Să Știi '.

Vom încerca să aflăm împreună de ce România se află pe ultimul loc în rândul țărilor europene în ceea ce privește egalitatea de gen.

Invitatele emisiunii: d-na Simona Ionescu - directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Prahova și d-na Mariana Cazacu, directorul Casei Corpului Didactic Prahova.

Inainte de ora 11.00, pentru că este penultima zi de primăvară și se apropie Ziua Internațională a Copilului, vom face și o călătorie radiofonică în satul prahovean Nedelea unde copiii sunt învațați, de la vârste fragede, să se exprime prin dans, grație unei tinere cu inițiativă care crede că dansul este un mod de viață.

După ora 11.00, vom reveni la cele zilnice ca să târguim, să gătim, o sa ne luăm și porția de “ sănătos și verde “, strecurând sfaturi utile pentru casă și atelier.

La final de emisiune răsfoim împreună codul de bune maniere pentru că, la Radio Antena Satelor, trăim cu eleganță și marțea, cu Amalia Velea, după știrile de la ora 10.00.

Categoria: Promo Emisiuni, Vrem să ştii

29
Mai
2017

Vrem sa stii

Vrem sa stii

La "Vrem să știi", în fiecare zi de luni, de la ora 10:05, vă oferim informații juridice si utilitare.

În ediţia de astăzi, realizată de Robina Cornaciu, vorbim despre divorț.

Desfacerea căsătoriei prin divorț este un mijloc juridic prin care se pune capăt existenței căsătoriei pe cale judecătorească sau administrativă.

La "Vrem să știi" vă spunem ce reprezintă divorțul, cum se produce divorțul soților în România în fața instanței de judecată și cum se produce divorțul în România pe cale administrativă sau prin procedură notarială?

Aflați, de asemenea: cum pot divorța românii din străinătate și ce reguli se aplică dacă au cetățenii diferite dar și unde se poate divorța în instanță în Uniunea Europeană?

Vă informăm ce reguli se aplică dacă sunt implicate mai multe țări și cum se împart bunurile în cazul divorțului?

Pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră va fi prezentă în emisiune doamna avocat Irina Buda.

În cea de-a doua parte a emisiunii vă oferim sfaturi și soluții practice, utile în gospodărie, casă și bucătărie dar şi informațiile din domeniul sănătății.

Se anunţă o ediţie interesantă a emisiunii “Vrem să Ştii!”, în intervalul orar 10.00-12.00.

Categoria: Promo Emisiuni, Vrem să ştii

26
Mai
2017

Vrem sa stii

Vrem sa stii

Nu te juca cu focul, mai ales atunci cand vine vorba despre viata!

Acesta este indemnul editiei de astazi a emisiunii”Vrem a stii!”, in care gasiti informatii privind modul de respectare, prevenire si stingere a incendiilor la gospodariile populatiei.

Aflati care sunt cele mai frecvente cauze care produc incendii, care sunt principalele masuri de prevenire si cum trebuie sa va comportati in cazul unei situatii de urgenta.

Impreuna cu invitatul nostru in studio, GABRIEL ARHIRI, cadru tehnic PSI la Serviciul Situatii de Urgenta, Sanatate si Securitate in Munca din SRR, vrem sa va convingem ca nu trebuie sa umblati niciodata la reteaua de gaze, sobe, cazane, ci sa apelati numai la persoane autorizate.

Fiti constienti de actiunile pe care le faceti pentru că viata trebuie sa aiba prioritate si siguranta!

Ascultati-ne, de la ora 10.05 minute, la o noua editie “Vrem sa stii!”, realizata de LILIANA CRISTEA.

Categoria: Promo Emisiuni, Vrem să ştii

24
Mai
2017

Vrem sa stii

Vrem sa stii

România între speranță și dezamăgire, la 10 ani de la afilierea la marea familie europeană!

Astăzi, vă invităm să aflați cum au perceput românii aaderarea la Uniunea Europeană, ce a însemnat pentru ei această afiliere, ce rol au avut fondurile europene pentru dezvoltarea țării noastre și în mod special pentru mediul rural din România, ce beneficii au adus aceste aceste surse de finanțare satului românesc.

Răspunsurile le primim în prima oră la "Vrem să știi", de la profesorul universitar Bogdan Glăvan, pe care l-am rugat să facă o analiză a impactului pe care l-au avut aderarea României la Uniunea Europena, a modului în care a evoluat țara noastră în această perioadă și a felului în care au fost accesați și cheltuiți banii europeni….

Ascultăm apoi o pledoarie și un îndemn pentru cheltuirea banilor europeni, transmise de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care consideră că fondurile europene sunt singură șansa prin care România poate atinge nivelul de trăi din țările europene dezvoltate.

Vă arătăm apoi că banii europeni pot fi cheltuiți cu succes dacă sunt investiți în proiecte care rapund nevoilor comunităților sau pot fi risipiți pe programe inutile, fără finalitate concretă.

La "Vrem să știi", vorbim despre primul proiect care primește finanțare prin Programul Operațional Regional pentru Infrastructura Mare, contract în valoare de 90 de milioane de euro, care s-a semnat vinerea trecută.

Este vorba despre modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în Valea Jiului, proiect derulat de Societatea Apă Serv Valea Jiului.

Poposim apoi în comuna Sisesti din judetul Mehedinti, despre care aflăm că a obținut peste de 3 milioane de eurode la Uniunea Europena, bani cu care autoritățile au adus civilizația în zonă.

La finalul primei ore vă prezentăm și un proiect care intră la categoria insuccese. Este vorba despre bursa de pește de la Tulcea, o clădire în care s-au investit peste 4 milioane de euro și care stă nefolosită de ani buni și se degradează.

După ora 11.00, schimbăm subiectul, ne relaxăm și vă oferim sfaturi, ponturi și idei, prezentate de colegii mei care vor să vă facă viața mai ușoară în bucătărie, casă și gospodărie, și mai bună pentru că vor să aveți o sănătate de invidiat, o dispoziție excelentă, și să fiți pregătiți pentru orice situație.

Rămâneți așadar cu Antena satelor pentru că la Vrem să știi aflați informația care vă interesează și ascultați muzica populară care vă place atât de mult.

De la ora 10:05, alături de Claudia Ruse.

Categoria: Promo Emisiuni, Vrem să ştii

23
Mai
2017

Vrem sa stii

Vrem sa stii

Pentru că este marți, a-23-a zi din luna mai, vă propunem să discutăm despre viața reală versus viața virtuală, cu plusuri și minusuri.

Vrem să știi de la Radio Antena Satelor de ce tindem să alegem varianta cea mai simplă: lumea virtuală -cu cel mai puțin efort si cu cel mai mic preț.

Vom analiza împreună cauza și efectul : mai mulți prieteni virtuali și mai puțini reali; mai multă singurătate și izolare, mai puțin "impreuna", mai multa i-realitate, fantezie și multă iluzie.

Împreună cu invitații emisiunii “Vrem să Stii ', vom analiza pericolele din viața reală și situațiile în care ne retragem în spațiul virtual.

Lumea virtuală, inclusiv comunicarea online, are avantajele ei, pe care nu ne dorim să le minimizam, doar să le scoatem în evidență.

Invitați la dialog, pina la ora 11.00 : dl Virgil Mihailovici - președintele Asociaţiei „Siguranţa Auto”- organizație non guvernamentală de utilitate publică, specializată pe educaţia de siguranţă rutieră şi auto, respectiv prim ajutor și dl Vlad Furtuna, programator și consultant IT.

După ora 11.00, o să revenim la cele zilnice, din viața reală: târguim, gătim, ne luăm porția de “ sănătos și verde “, strecurăm sfaturi utile pentru casă și atelier iar la final de emisiune răsfoim codul de bune maniere pentru că, la Radio Antena Satelor, trăim cu eleganță și marțea .

Amalia Velea vă așteaptă pe frecvențe, marți, 23 mai, după știrile de la ora 10.00.

Categoria: Promo Emisiuni, Vrem să ştii

22
Mai
2017

Vrem sa stii

Vrem sa stii

Astazi, la „Vrem sa stii!”, va spunem ce mai e nou in zona fiscalitatii. Anuntam proprietarii de masini ce modificari aduce noua lege RCA.

Atentionam mamicile ca indemnizatia pentru cresterea copilului va scadea. Va spunem la ce sume va ajunge.

Vorbim si despre rata anuala a inflatiei, care masoara evolutia preturilor de consum.

Si va reamintim ca 25 Mai este data limita pentru depunerea declaratiilor fiscale de catre persoanele fizice.

Editia este realizata de LILIANA CRISTEA cu participarea consultantului fiscal, ADRIAN BENŢA, sponsorul editiei.

De la ora 10:05, la Radio Antena Satelor.

Categoria: Promo Emisiuni, Vrem să ştii

[12 3 4 5  >>  

ULTIMELE ŞTIRI

România a participat la Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit

 

Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit, desfășurat în ...

Întâlniri județene pentru identificarea produselor cu potențial de recunoaștere la nivel european

 

În perioada martie – mai au avut loc în 20 județe ...

AFIR A publicat lista intermediară a proiectelor

 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina ...

S-au epuizat fondurile disponibile în 2017 pentru investiții în infrastructura de apă și apă uzată

 

Fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 7.2, componenta de apă/ ...

Au fost aprobate normele pentru aplicarea Programului „Prima chirie”

 

Normele de aplicare ale Programului „Prima chirie”, prin ...

În lumea copiilor de 1 iunie la Muzeul Satului

 

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită să ...

Alegeri locale parțiale în 49 de localități

 

În 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe ...

FOTO: Incendiu puternic la un depozit din comuna Darasti, Ilfov

Un incendiu puternic s-a produs vineri dupa-amiaza, la un depozit situat in ...

Radio România și Teleradio-Moldova, perspective ale unei bune colaborări

Georgică Severin - Director General Interimar al Societăţii Române de ...

În jurul Deltei Dunării, 400 de kilometri pe bicicletă și în barcă

Tineri români şi din străinătate vor merge, începând de ...

„Primăvara din grădină” în Cetatea Oradea vine cu o salată uriașă de 2.000 de litri

Peste 30 de producători autohtoni de legume, fructe, miere, lactate şi produse ...

Petre Daea: Sectorul irigațiilor, o prioritate pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a ...

Motocicliștii construiesc case pentru nevoiași în Cumpăna

De foarte multe ori, arătăm cu degetul, revoltați către lucrurile care nu sunt ...

Începe Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2017

 

In perioada 25 - 28 mai , la ARCUB – Centrul Cultural al ...

Produsele neagricole cu valoare adăugată primesc sprijin financiar

 

Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat până ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Tort de mere (rețeta Dorinei Vârdea din Alba)
Azi am să vă spun o poveste dulce, din Ardeal, extrasă dintr-o scrisoare primită mai demult de la Dorina Elena
Ciorba de dovlecei cu aguridă
Ciorba de dovlecei cu aguridă răcorea lesne zilele de sfârșit de mai și de-nceput de primavara ale
Tarta de pește pentru ziua de Ispas
La 25 mai, creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului, ultimul eveniment important în ciclul de ritualuri
Hribi uscați cu usturoi
Între autorii de cărți de bucate din zilele noastre, Maria Cristea Șoimu se remarcă prin tenacitatea cu care
Umplerea borșului (rețeta tradițională)
Multe dintre retetele romanesti pentru începutul mesei se acresc cu... borș. Românul nu este adeptul
Tărhană cu mursă (o rețetă bănățeană)
Tărhană? Ce-o fi? Și ati auzit vreodata de mursă? Acea bautura dulce, pe care dacii, zice-se, o faceau cu mre si plante
Ciorba de pasăre cu ouă fierte, pentru masa de Sfinții Împărați
Unele credinţe populare stabilesc începutul verii chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21
Canapele pentru ceaiul de la ora 5
Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară.
Iepure cu sos de smântână (o rețetă bucovineană)
Iepure cu sos de smântână - o rețetă cu poveste, ba chiar de... poezie (dac-așa îmi place mie). 
Zamă de găină cu zdrențe (rețeta bunicii)
  Zamă de găină? Mmmm! Gustoasele ciorbe și supe ale bunicilor! Cu cât ne-ndepărtăm ai mult de copilărie,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2