12
Decembrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Astăzi, ne vor trece pragul Georgel Nucă şi idolul său în muzica populară, interpreta Tita Bărbulescu.

Ne vom bucura împreună de valoarea celor doi artişti, care ştiu să dăruiască publicului cântece fără seamăn.

Vom asista nu numai la un dialog de opinie, între două generaţii dar şi unul muzical, cu Tita Bărbulescu şi Georgel Nucă.

Tita Bărbulescu, legendă vie a cântecului argeşan şi Georgel Nucă exponent al cântecului vâlcean şi totodată cunoscut realizator de emisiuni folclorice, ne vor încânta cu cele mai frumoase melodii din repertoriul lor.

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

 

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

28
Noiembrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio România Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

In această ediţie, noi înregistrări, relizate de interpretul Valentin Grigorescu alături de Orchestra Radio, dirijor Adrian Grigoraş.

Licenţiat în ,,Pedagogie muzicală”, Valentin Grigorescu a căutat să dăruiască, publicului cântecul frumos de acasă, din comuna Săpata judeţul Argeş.

Dar nu numai atât! Valentin Grigorescu a dorit să îndrume şi noile generatii de interpreţi, spre valorile autentice ale neamului românesc.

Din anul 1998 este solist profesionist la ,,Ansamblul Doina Argeşului".

Doi ani mai târziu, prin concus, obţine titulatura de profesor de canto popular la Şcoala Populară de Artă din Piteşti. Lui i se datorează, înfiinţarea a doua grupuri folclorice ,,Mlădiţe Argeşene” şi ,,Zavaidoc”.

Cu o discografie bogată, realizată alaturi de dirijorii, Dorel Manea şi Marin Mihalcea, Valentin Grigorescu, este unul dintre interpretii reprezentativi ai Munteniei.

Din anul 2010 este director artistic al Festivalului Naţional de muzică veche „ZAVAIDOC”.

Astăzi, invitatul nostru ne va dărui noi înregistrări realizate în studiourile Radiodifuziunii Române.

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

21
Noiembrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Astăzi, îl sărbătorim pe fluieraşul Ion Ionescu. Cu o ladă de zestre, demnă de invidiat (n.r. 52 de ani de carieră artistică), vestitul artist ne-a mărturisit că a dăruit publicului, cele mai frumoase cântece din folclorul românesc, deoarece a interpretat cu multă acurateţe specijicul fiecărei zone.

A cântat la fluier, caval, cimpoi, ocarină, drâmba, blockflote, clarinet şi chiar la tompetă şi-a atras admiraţia publicului!

La cei 73 de ani nu se îndură să se despartă de cântec, marea sa dragoste.

“Dintre toate instrumentele la care cânt fluierul imi este cel mai aproape de suflet, de sunetului fermecat m-am indrăgostit când eram copil”.

Astăzi, ne vom bucura de înregistrările poliinstrumentistului Ion Ionescu, pe care marele public a avut ocazia să-l admire îndeosebi pe scena Ansamblului Doina Argesului din Piteşti.

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

16
Noiembrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

„Sala Radioteleviziunii din strada Nuferilor părea prinsă de o undă de emoţie. Publicul marei gale folclorice se animase.

Îi entuziasmase un tanar interpret, imbracat cu cioareci şi opinci legate cu nojiţe, cu cămeşă creaţă până la genunchi şi pieptar strâns subsuoară,cu suman de pănură,lung şi căciulă de mieluţ.

Un cantaret cu un glas ciudat, întrucâtva neobişnuit, un amestec de bândeţe şi asprime. Da, chiar amestecul de blândeţe şi asprime pe care ţi-l inspiră peisajul de unde vine (satul Căianul Mic, undeva, la poalele Ţibleşului) satul în care prin 1938-1939, Dimitrie Gusti cerceta obiceiurile şi datinile românilor spre a le publica în revista Sociologia românească.

Alexandru Pugna a descusut cu nesfârşită răbdare şi receptivitate muzicală, bătrânele satului.

De la ele a învătat baladele cele vechi, de la ele a cules o variantă tulburătoare a Mioriţei, cântecele de dragoste, de cătănie,vechile cântece de război şi strigăturile.

Pugna a învăţat de la aceste femei ale altui timp, parcă,al căror glas limpede de soprane perfecte e şi azi de invidiat, ca Ludovica Hiticaş sau Măria Cini sau Victoria Măierean, nu numai cântece de demult, perle cum le zice el cu emoţia netructată a adevăratului culegător de folclor, fascinat, robit de autenticitate, ci, mai ales de un anume fel de a cânta, de a-şi modela vocea, de a da expresie tonalităţilor, de a transmite cu intensitate trăirea aceea, de flacără înaltă.

Mi-aduc aminte emoţia absolut uimitoare care mă cuprinsese când am auzit întâia oară o doină: «La stâlpuţul vrăniţii /Şade mama miresii /Supărată tare îi/ Şi se roagă soarelui/ Soare, soare, domnuţ mare /Ţine ziua cât de mare /C-am o fată ducătoare /Peste munţi la alte curţi /La părinţi necunoscuţi/ Peste munţi şi peste văi/ La alţi părinţi străinei » Mi-o şi închipuiam imediat pe mama miresei, îmbrobodită în fugă, cântând şi plângând , rezemată de vraniţă, gardul acela care desparte ograda de grădină, ca să n-o mai vadă toată lumea din casă… La versul” La alţi părinţi străinei”,parcă şi vedeam lacrimile curgând ca boabele pe obrajii femeii căreia îi pleca fata departe, prin străini.»

Pater Ioan, adică Ioan Căianu Valahul, sau Ioan Căianu Românul, acel compozitor al medievalitaţii româneşti transilvane şi-a petrecut copilăria la Căian.

Pentru tanarul imbrăcat cu suman de pănură deasă şi opinci legate cu nojiţe sub genunchi care cucerea cu un cantec vechi publicul unei gale folclorice , aplaudat cu entuziasm de sălile pline la Cannes, Nice, Aix en Provence, Colmars, Saint Maurice sau Château Gombet, solistul Ansamblului Cununa de pe Someş ei bine, pentru el, Ioan Căianu este cea mai puternică obsesie.”

Cântarea din închipuire (un text din 1988 ) (fragment din volumul de eseuri “Exista un limpede loc” de Cleopatra Lorintiu, publicat la Editura Sport Turism ,Bucuresti 1989)

„Rar am vazut un om atât de pătimaş îndrăgostit de folclor, atât de robit de această dăruire de viaţă, un aşa de fin ascultător şi căutător de autentic.

Avea el o doină de cătănie care asupra mea avea un efect imediat: când o ascultam, ochii mi se bălăceau în lacrimi de parcă cine ştie ce om drag mi s-ar fi dus cătană…. Nu era cazul.

Nimeni apropiat niciodată nu mi se dusese cătană dar doina mă topea pur şi simplu cu forţa ei iar vocea lui, exact aşa cum îmi plăcea mie, uşor tărăgănată, de o naturaleţe extraordinară, îmi dădea fiori.

De la băiatul care apărea pe scena Sălii Radiodifuziunii iar eu îi notam prezenţa de excepţie în Contemporanul şi până la bărbatul în toată puterea de azi, e un drum însemnat cu multă voinţă, cu multe renunţări din parte-i, de mult efort.

Sunt acestea nişte mici adăugiri pe care le fac pe marginea celor scrise acum 30 de ani.

De parcă atunci aş fi presimţit cumva toată acolada asta de dăruire şi prietenie limpede.”( din volumul „Scurte întâlniri” de Cleopatra Lorinţiu, Editura Charmides, 2016)

Astăzi, Alexandru Pugna este o personalitate admirată şi respectată de societate. A sărbătorit împreună cu Ansamblul „Dor romanesc” de la Bistriţa, al cărui membru fondator este, alături de Matilda Pascal Cojocariţa şi Ştefan Cigu, 20 de ani de activitate.

A organizat 10 editii ale Festivalului de folclor „Pana de păun” şi a cântat şi înregistrat colinde alaturi de tineri artişti din Ţara Năsăudului.

Astăzi, Alexandru Pugna este oaspetele nostru în emisiunea” Lada de zestre”. Vom asculta cântecele lui culese din vatra satului nasăudean si invitaţia pe care ne-o va face la cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc ”Pană de păun” in zilele de 22 si 23 noiembrie.

Porţile Palatului Culturii din Bistriţa vor fi deschise pentru toţi iubitorii de frumos şi de cântec popular începând cu ora 18,00.

Tineri concurenţi plini de emoţii dar şi mari artişti ai scenei folclorice vor urca pe scenă acompaniaţi de orchestra” Dor Romanesc”, pentru a va încânta şi pentru a va crea două seri de neuitat.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

14
Noiembrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Portul autentic, exprimarea neaoşă şi dorinţa de a arăta lumii cât de frumos este cântecul de acasă, au fost indeajuns, ca Elena Jurjescu să ajungă o artistă împlinită.

Culese de la sursă, din folclorul timișan, multe dintre cântecele sale au devenit slagare: ”În grădina lui Ion”, “Colo-n vale la cireș”, “Ioane, Ioane”, ”Până-i lumea aș cânta”, ”Ce vii bage târzior” etc… Elena are astăzi un repertoriu de peste 100 de cântece.

Din anul 1973 începe o activitate artistică impresionantă; intra prin concurs la ,,Ansamblul Banatul” şi face şi primele inregistrari la Radio Timișoara. In anul urmator, Radiodifuziunea Română si Casa de discuri Electrecord o vor invita în studiourile de înregistrări.

Colaborarile cu dirijori ca George Vancu, Ion Odroboț, Gelu Stan, Radu Voinescu, Adrian Grigoras si prezenta pe scena alaturi de ansamblurile “Banatul”, “Timișul”, “Semenicul” și Orchestra Populară Radio; precum si aparitiile valoroase pe micul ecran, au făcut ca publicul si specialiştii să o remarce ca şi model artistic.

Cu cântecul a trecut hotare îndepărtate şi a bucurat lumea, şi tot cu cântecul a câştigat, Premiul “Ethnos” si a devenit membru al Academiei Artelor Tradiționale din România.

Din anul 2010 se desfășoară ,,Festivalul Elena Jurjescu”. Aceasta manifestare, s-a născut din dorința de a oferi tinerilor concurenți contactul direct cu lumea satului bănățean-timișan, din care s-a ridicat si interpreta Elena Jurjescu-Todi, originară din satul Coşarii, comuna Brestovăţ, județul Timiș.

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

09
Noiembrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio România Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Punte peste timp, punte prin cântec între doi artişti mureşeni, unul de ieri, altul de azi.

O legătură spirituală mai presus de înţelegerea raţională. Este ceea ce l-a determinat pe artistul orginar din Sânmartinul de Câmpie, Nelu Şopterean să reînvie memoria primului artist ce a adus în lumea largă cântecele de pe Valea Mureşului - Petre Săbădeanu.

Cum a dorit Nelu Şopterean să ni-l aducă în contemporaneitate pe Petre Săbădeanu, plecat în lumea fără dor în luna mai a anului 2008.

Printr-un festival ce poartă numele artistului şi reuneşte tineri talentaţi şi iubitori de folclor la Târgu Mureş.

De ce a ales Nelu Şopterean să trudească pentru o manifestare în cadrul căreia să ne amintim cu drag şi cu duioşie de artistul sensibil dar cu o cultură impresionantă. (Petre Săbadeanu fiind chiar membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă şi autor a 20 de cărţi.)

Răspunsul îl vom afla numai în emisiunea „Lada de zestre” din 9 noiembrie, începând cu ora 16:10.

Şi în primul ceas veţi descoperi cântece alese,” Calendarul popular”, „Leacuri şi credinţe”, „Bogaţi cu duhul” şi „Confluenţe”- rubrici pline de miez semnate de Gabriela Ţopa, Gabriela Rusu Păsărin, Remus Rădulescu şi Ileana Vieru.

Şi mai avem o invitaţie săptămâna viitoare la Craiova,la Festivalul Concurs Naţional al Interpreţilor de Folclor”Maria Tănase”, editia a XXIV-a,invitaţie pe care ne-o va face dna Amelia Etegan, manager al CJCPCT Dolj.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

[12 3 4 5  >>  

ULTIMELE ŞTIRI

Exporturile de zahăr se vor dubla până în 2030, în timp ce producţia de cereale va creşte în continuare

Producţia de zahăr a UE ar urma să crească cu 12% până în 2030, ...

Importurile de somon de Alaska - în creştere puternică pe piaţa românească

Importurile de somon de Alaska sunt la un nivel scăzut în România, ...

Românii au la dispoziţie peste 930 de locuri de muncă în străinătate

 

Angajatorii din Spaţiul Economic European pun la dispoziţia ...

„Te uită cum ninge, decembre!”, este propunerea Muzeului Golești pentru cei mici

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii - Goleşti, județul Argeș organizează ...

Moment istoric

Regele Mihai I al României este înmormântat astăzi la ...

Mai multe loturi de autostradă nu vor fi recepționate până la finalul anului

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va recepţiona ...

Intrare libera la Concertul de Crăciun pentru copii, organizat la Sala Radio

Orchestra de Cameră Radio şi Corul de Copii Radio aduc magia colindelor la Sala ...

Viitorii agronomi fără posibilități vor primi sprijin pentru continuarea studiilor

Veste bună pentru studenții care provin din medii defavorizate. Aceștia vor ...

Încălzirea climatică provocată de oameni, singurul vinovat pentru canicula din 2016

 

Recordul mondial de căldură, canicula din Asia şi apele neobişnuit de ...

Gripa sezonieră provoacă anual circa 650.000 de decese la nivel mondial

Gripa sezonieră provoacă anual între 291.000 şi 646.000 de decese la ...

Peste 200.000 de turiști străini au vizitat, în acest an, Muzeul ASTRA Sibiu

Muzeul ASTRA din Sibiu va depăși până la finalul anului 2017 pragul de ...

ANSVSA: Distribuţia produselor contaminate cu Salmonella s-a făcut către state din Asia şi Africa

Distribuţia laptelui praf pentru bebeluşi contaminat cu Salmonella Enterică s-a ...

Copiii sunt în atenția autorităților locale din Cumpăna, Constanța

Primăria comunei Cumpăna, județul Constanța, în parteneriat cu Fundaţia ...

Peste 18.500 locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

FOTO: Microbuz răsturnat, două persoane decedate

Microbuzul care s-a răsturnat în această dimineaţă pe DN 15, între ...

REŢETE DE SUFLET

”Fripturi” de post, aflate dintr-o carte veche
Am descoperit recent o carte de bucate din anii interbelici. Maria Pârvulescu, directoarea revistei „Femeia
Plăcinta de Beliș, ca sub Munții Gilăului
Nu știu, zău, dacă ar trebui să fac un „podium” cu cele mai grozave plăcinte din țară, ce-aș alege?!
Topală albă – o rețetă bistrițeană
În Bistrița și-n împrejurimi, către Maramureș, vei mai întâlni gospodine care n-au uitat rețeta
Lichiu ardelenesc, ca-n cetatea Marii Uniri
Sunt ani buni de când Ziua Națională a României o petrec la Albă Iulia, în locul în care
Salată de pește cu mujdei, pentru Sfântul Andrei
Cu multă vreme în urmă, ultima zi a lunii noiembrie marca încheierea şi începerea unui an. O parte
Cornulețe pentru Postul cel Sfânt al Crăciunului, gătite ca la Cluj
Înainte vreme, la începuturile creştinismului, marile sărbători se ţineau cu post, iar în zilele de
Mămăligă „pe pături”, cu trei feluri de brânză
Dintre toate ritualurile din casa bunicilor mei cel mai important mi se pare și azi a fi tăierea mămăligii fierbinți cu
Saramura de pește a Anastasiei
Ca o abatere de la regula castei bărbaților-pescari, la Tulcea ne-a fost dat să cunoaștem o... pescăriță. Anastasia
Plachie de crap (pentru masa de Vovidenie)
Urcam incet pe drumeagul ce duce spre Biserica Vovideniei din Luncani. Ceata abia ne lasa sa descoperim scandurile
Cartofi cu usturoi la cuptor
Dumnezeu a dat libertate oamenilor sa manance orice. In cele din urma, credinciosii au ajuns sa tina post. Să ne
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Târgul Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri 2017 s-a deschis astăzi la Romexpo
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat organizează, în perioada 8 - 10 decembrie,
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Obiceiuri și tradiții populare de Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae este sărbătorit de creștin în data de 6 decembrie. Este considerat unul dintre cei mai
Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4