21
Iunie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Cum ziua de 24 iunie a fost declarată Ziua Universală a Iei, în această săptămână magică, ce stă sub semnul Sânzienelor, vom scoate şi noi din lada de zestre, iile cele mai frumoase şi vă vom ajuta să le redescoperiţi frumuseţea, eleganţa, simbolistica nemaipomenită, legată de natura înconjurătoare, de cer şi pământ, de strămoşi şi credinţa creştină, de suişurile şi coborâşurile vieţii.

Marile teme ale existenţei umane se regăsesc pe iile româneşti, împletirea lor originală denotând imaginaţie,speranţă, dragoste, o gândire profundă şi veche, a ţărăncii romance.

În acest acest sens, am invitat-o să ne fie alături timp de un ceas, în emisiunea “Lada de zestre”, pe dna Cristina Chiriac, fondatoarea proiectului “Flori de ie” şi preşedinta Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor , cea care împreună cu organizatorii festivalului România Autentică, doresc să adune la Iaşi şi la Hobiţa în 24 iunie circa 10 mii de oameni îmbrăcaţi în straie populare româneşti.

Şi dacă de la ora 17,05 aşteptăm oaspetele în ie, de la 16,10 avem o invitaţie pe malul Dunării,la Giurgiu, la un festival cu o veche tradiţie.

Despre această manifestare la care sunteţi aşteptaţi în 27 şi 28 iunie ne va aduce detalii doamna Carmen Peţanca, manager al CJCPCT Giurgiu.

Bineînţeles, în cele două ceasuri ale emisiunii vă aştept şi cu alte momente pe placul tuturor.

De la ora 16:05, alături de Illeana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

20
Iunie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

De pe Valea crişului
De la Târgu Binşului
Radu Potoran ne-aduce
Grai neaoş şi cantec dulce!

Dialog intre generatii – invitati: Radu Potoron, Daniela Szatmari, Cosmin Bârlan şi Vlad Ştef.

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

19
Iunie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Astăzi, vă propunem un nou dialog despre cărți. Pe Bogdan Hrib ascultătorii noștrii îl cunosc mai mult ca editor, calitate în care ne-a povestit despre diverse noutăți și evenimente literare.

De această dată vă invit să îl cunoaștem pe scriitorul Bogdan Hrib. Inginer, ca formație, a lucrat o lungă perioadă de timp ca fotograf și jurnalist.

Efuziunea intelectuală de după Revoluția din decembrie 1989 îl apropie de domeniul literaturii și al editării de carte.

Este cunoscut pentru seria avându-l ca pesonaj central pe Stelian Munteanu, un editor care ajunge să fie implicat în afaceri de spionaj cu sorgintea în epoca comunistă.

Vom încerca să descoperim temele predilecte și punctele de inspirație pentru scriitorul român.

Vom vorbi despre modul în care cititorii își percep autorii conaționali și despre miza publicării dincolo de granițe.

Despre tendințe în literatura contemporană. Și despre viitorul cărții la noi și la alții.

Toate acestea în "Lada de zestre" de luni, 19 iunie.

De la ora 16:05, alături de Anamaria Ionescu.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

15
Iunie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio România Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

E vară iar, vacanţa şi-a anunţat venirea sigură iar premianţii îşi pregătesc coroniţele din flori de câmp sau din flori de grădină şi aşteaptă cu emoţie festivitatea de premiere.

Şi fără coroniţe însă, vacanţa vine pentru toţi copiii şi de ce nu ne-am bucura şi noi de bucuria lor?

Şi chiar o vom face în perioada 23-25 iunie la Hermannstadtfest, alături de copiii şi adolescenţii care îşi vor arăta talentul în toate ramurile muzicii, inclusiv în muzica populară din diferite zone şi subzone ale ţării.

Cu ce momente inedite sunt aşteptaţi participanţii şi publicul şi ce personalităţi veţi întâlni la Sibiu săptămâna viitoare, vom afla de la doamna Daniela Simionescu, preşedinte al Asociaţiei Domy Music Star, organizatorul acestui amplu eveniment.

Data de 15 iunie ne aminteşte că o zi mai târziu a venit pe lume în zona Romanaţiului o artistă cu o voce caldă, mângâietoare, ce în ani a devenit dăscăliţă, apoi realizator şi producător de emisiuni folclorice la Televiziunea Română.

Despre acest parcurs al Gheorghiţei Nicolae dar şi despre generaţia tânără de artişti, pe care o susţine şi o îndrumă, vom vorbi în partea a doua a emisiunii „Lada de zestre”.

Cum nu v-am dezvăluit decât o mică parte din momentele pe care vi le-am pregătit, vă aştept joi, intre orele 16:10 – 18:00, să le descoperiţi şi pe celelalte.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

13
Iunie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Astazi, ne vom intâlni pe calea undelor cu interpreta Filuta Bogdan, originară din satul Ruget com Roşia de Amaradia: situată la interferenta Gorjului cu Vălcea şi zona pastorală Polovragi.

In acest colţ de rai, neatins prea mult de civilizaţie „chiar şi pietrele şi apa cântă“ . Aici, ţăranii au trudit mereu şi copiii de mici, păsteau vacilele .cu cartea pe genunche, ori mergeau la muncile câmpului alături de părinţii lor...

Filuţa Bogdan a învăţat să preţuiască valoarea omului, de la părinţii ei, oameni simpli, neştiutori de carte, ea fiind cea mai mare între cei 7 copii, dintre care, 6 fete si un băiat.

,,Ai mei nu au cântat, tata era un om înţelept şi îi părea rău că nu ştia carte, de aceea îmi cumpăra cărţi şi se lăuda peste tot cu fata lui! ... mi-a luat chiar şi acordeon dar, era prea greu pentru mine că, eram cât un firicel... “

Filuta a crescut la lumina lămpii cu petrol şi un mare prieten în acel timp, i-a fost radioul, pe undele căruia, asculta muzică populară şi mai ales, teatru radiofonic!

Ca orice copil avea şi ea un ideal; învăta bine la şcoală şi cu nesaţ pentru cunoaştere, bătătorea drumul spre biblioteca din sat.

La timpul cuvenit, Filuţa a urmat Liceul de chimie din Craiova, unde a fost remarcată chiar de directoarea instituţiei care i-a spus răspicat ,,tu trebuie să cânţi că eşti din Gorj! şi noi nu avem cântăreţi de muzică populară pentru concursuri!”

,,Atunci am stiut că vreau să cânt” şi am urmat Şcoala Populară de Artă, din dorinţa, de a desluşi tainele interpretării cântecului de la ţară.”

Aşa s-a înfiripat povestea unei privighetori care a început să adune nestemate, chiar să creeze, şi mai ales să brodeze, cu usurinţă, versuri pentru brigăzile artistice din liceu.

In anul 1980 la Festivalul Maria Tanase, Filuta i-a convins chiar şi pe specialişti că melodiile interpretate in concurs erau culese, ceea ce nu era adevarat! pentru că erau propriile-i creaţii...

Filuta Bogdan s-a implinit ca artist profesionist, la Ansamblul Maria Tănase din Craiova pe scena căruia, a dăruit publicului melodii rupte din sufletul său.

Palmaresul interpretei insumează treisprezece albume cu muzică tradiţională şi numeroase înregistrări în studiourile Radiodifuziunii Române.

Artista a oferit şi colegilor de breaslă multe dintre creaţiile sale care au ajuns slagăre ,, desi ei nu spun că le au de la mine, eu mă bucur din tot sufletul că au facut succes cu ele...”

Între cele mai recente realizări, cel mai drag ii este albumul ,,Când vorbesc de casa mea” pentru că aici au înflorit toate toate dorurile sale spuse şi nespuse, dupa cum marturiseste ,,l-am înregistrat în timp ce eram aici în Italia, cântam şi plângeam...”

Ca orice om, ce are în el comori ascunse, Filuta Bogdan intenţionează să înfiinţeze o ,,Şcoală de cântec, dans tradiţional şi lucru de mână”.

Deşi se află departe de ţară, Filuţa Bogdan păstrează legatura cu tinerii interpreţi care ii cer sfatul în alcătuirea repertoriului şi păstrarea stilului zonal.

Intre discipolii săi amintim de Ştefania Strejescu şi Liviu Olteanu care vor fi invitaţii noştri la emisiunea Lada de zestre, pentru un dialog între generaţii!

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

12
Iunie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Cei mai fericiți dintre noi sunt cei care reușesc să își transforme pasiune în meserie și, de ce nu, în mod de viață.

Iar atunci când prin harul tău poți să dăruiești și altora, atunci bucuria este dublă.

Astăzi, îl vom cunoaște pe clujeanul Andrei Moldovan. Și-a descoperit talentul la desen și a decis să trăiască din asta.

Vom sta de vorbă cu el și vom afla cum îți descoperi un astfel de talent, ce te inspiră și cum poți trăi din așa ceva în România.

Și mai ales vom povesti despre proiectele care l-au adus în postura de a dărui chip personajelor din basmele românești.

De la ora 16:05, alături de Anamaria Ionescu.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

[12 3 4 5  >>  

ULTIMELE ŞTIRI

Veste bună pentru turiștii care vizitează România

 

De azi, turiștii au din nou acces la Cetatea lui Vlad Țepeș din județul ...

Ghidul solicitantului privind cadastrul – în consultare publică

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a ...

Festivalul Săptămâna Haferland

 

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland, cel mai mare ...

DJ 108 A din Sălaj, modernizat cu fonduri europene

 

Drumul județean 108A va fi modernizat printr-un proiect cu finanțare ...

10 Sfaturi pentru a identifica produsele contrafăcute pe Internet

Cu toate că au vizat inițial piața de lux, produsele contrafăcute au atins ...

Sprijinul acordat beneficiarilor programului de tomate cultivate în spații protejate continuă

Toți cei care doresc să beneficieze de sprijin, în cadrul programului de ...

Primul festival al kurtosului și Picnic Ozosep cu produse tradiționale, la Mogoșoaia

La finalul acestei săptămâni, gusturile specifice ale mâncărurilor ...

Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va începe mâine la Muzeul Satului

Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” vă invită ...

La final de săptămână toți ieșenii vor îmbrăca ia românească

Peste 10.000 de ieşeni sunt aşteptaţi în faţa Palatului Culturii ...

Vernisajul expoziţiei Portrete comice. Istoria în caricatură

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei ...

Roșiile românești sunt sigure pentru consum!

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin ...

„Vara pe uliță”, tabăra de la care niciun copil nu trebuie să lipsească

A sosit vacanța mare! Se apropie deschiderea Taberei de creație „Vara pe ...

AFIR a publicat Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea produselor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina de ...

Muzeul Satului își așteaptă vizitatorii „la porțile soarelui”

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” informează ...

Program educaţional de vacanţă la Complexul Astronomic Baia Mare

 

Complexul Astronomic Baia Mare va demara pe durata vacanţei de vară un ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Prăjitura cu miere, de Sânziene
Ziua de 24 iunie, aflata in preajma solstitiului de vara (atunci cand ziua este cea mai lunga, iar noaptea cea mai
Calcan gătit „pescărește” (rețetă de la Marea Neagră)
Povești de vilegiatură și rețete de la malul mării, iată o ofertă irezistibilă pentru acest mijloc de Cireșar, căci
Șerbet de zmeură, rețeta lui Emil Frederic
Până spre sfarsitul deceniului al doilea al veacului trecut, cofetariile erau destul de rare in Bucuresti. Si,
Plăcinta dobrogeană a Chiraței (rețetă armânească)
Intreb un localnic, apoi un bucatar, apoi un turist cu ce aliment ar asocia vacanta estivala. "Cu braga" - imi raspunde
Sărmăluțe cu urdă, în frunze de sfeclă (rețetă mănăstirească)
Am spus-o - și o voi repeta mereu - nu de la turci au învățat românii a pregăti sarmale! Ce ne deosebeşte,
Știucă umplută... ca la mare (rețetă mănăstirească)
Mereu în căutarea acelor retete romanesti de neuitat, pașii mă aduc și-n mănăstirile românești.
Păstrăv cu praz, mere și vin (rețetă dintr-un sat șters de pe harta lumii)
O dimineață sprintenă și masa plină cu bucate! În străchină de lut și pe tipsie așezate! Iar dacă ești în
Ciorbă de „lăptucuță” (rețetă din Penteleu)
O pagină de carte, cu un veac şi mai bine în urmă: “Falnic şi luminos se ridică-n fundal blândul rege
Învârtita cu mere crețești, pe placul lui Eminescu
Într-o zi ca aceasta, din miezul lui iunie, am vrea să avem puterea ca, dându-ne peste cap, să devenim
Fasole verde, gătita mocănește
A venit vremea să dăm din nou iama prin cămări și să gătim mâncăruri aflate din vechile cărți de bucate. Pe la
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4