25
Mai
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Între numele feminine derivate din cel al Împăratului C-tin cel Mare, devenit ulterior Sf. C-tin se numără şi Tina, celelalte fiind: Constanţa, Tanţa, Coca sau Dina.

Aşa o şi cunoaştem pe artista brăileancă, originară din localitatea Şuţeşti (una dintre cele mai frumoase aşezări rurale din judeţ), sub numele de Tina Militaru.

Pentru cei cu dor de cântec muntenesc dar şi pentru cei ce uită de toate greutăţile ascultând cântece de petrecere, am invitat-o să ne fie oaspete, la mica distanţă de ziua sa onomastică, pe această artistă căreia zâmbetul cald şi comunicarea simplă şi sinceră cu publicul, nu i-au lipsit nicidată.

Dar până la ora 17:05 când o veţi regăsi în studioul Antenei Satelor pe Tina Militaru, avem în primul ceas evenimente apropiate şi artişti ai zilei de 25 mai, pe care îi sărbătorim împreună cu dvs: Ghiorghiţă Rotaru şi George Finiş.

Rubricile care aduc “sarea şi piperul” - “Satul acum 100 de ani”, “Leacuri şi credinţe”, “Calendar Popular “ sunt semnate, ca de obicei, de colegii mei Ionel Măireanu, Gabriela Rusu Păsărin şi Gabriela Ţopa.

Vă aşteptăm să petrecem o după amiază de sfârşit de Florar, de neuitat!

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

23
Mai
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio România Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Dacă tot suntem între ai noştri, apoi, e bine să cugetăm o lecuţă, oare cum ar fi trăit românul fără cântec?

Cum ar fi fost viaţa lui fără jocurile străbune şi costumele care de care, mai frumoase?

Ei bine, la casa tăranului toate au fost ticluite cu înţelepciune şi părinţii au ştiut că trebuie să le dea zestre la fete cand se măritau, la flăcaii să le dea loc de casă, pământ de muncit şi… mezinul rămânea musai cu ăi bătrâni!

Cele de trebuinta pentru viaţă, copiii le învăţau încă de mici, că aşa era rânduiala la casa ţăranului.

Cu mult în urmă, o femeie cu chip luminos şi brăzdat de ani, mi-a spus "inainte, omul mâna boii pe brazdă şi cânta… vrednicia era de fală şi la hora satului! Atunci erau jucate mai ales fetele harnice … da, pe noi ne-a învatat mama să jucăm, şi la horă eram ca argintu viu!”

Iată cum toate darurile unui neam, se transmit de la o generaţie la alta, cu o forţă spirituală ce vine din vremuri vechi, ca un testament pentru urmaşii, urmaşilor noştri…

Nu este de mirare că şi astăzi, sunt foarte mulţi tineri care au îndrăgit cântecul chiar din casa părintească şi, prin ei, muzica românilor înfruntă moda, cu o putere şi o prospeţime uluitoare!

Putem să ne lăudam că, suntem martorii şi susţinătorii, unui fenomen care, a fost şi rămâne în actualitate, cântecul românesc!

De această dată, ne va trece pragul cunoscuta interpretă şi realizatoare de emisiuni folclorice la TVR Gheorghita Nicolae, însoţită de o tânără talentată Ingrid Boengiu.

Pe parcursul emisiunii, ascultătorii vor avea parte şi de alte surprize !

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

22
Mai
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Se spune că între coperțile fiecarei cărți ni se dezvaluie un univers. Intr-o perioada in care punem din ce in ce mai putin pret pe lectura, lupta poetilor aduce ingrijorator de mult cu bataliile pierdute ale lui Don Quijote.

Si totusi, cei mai talentati dintre creatorii de versuri continua sa adauge in lada de zestre a romanilor prinosul lor de cuvinte armonioase.

Jumatatea lui Florar a adus pe meleaguri argesene un moment frumos: profesoara Ana Vulcan Chirca a daruit iubitorilor de versuri volumul sau "Reflectii in mozaic",prilej de intalnire a elitelor culturale ale zonei.

In editia de luni 22 mai povestim despre importanta poeziei in universul cultural contemporan, despre oameni de valoare, despre franturile de suflet si viata surprinse de poeta Ana Vulcan Chirca.

Prin mijlocirea colegului Constantin Pasol, va invitam la un dialog concret si totusi liric despre valentele poeticului in zilele noastre.

De la ora 16:05, alături de Anamaria Ionescu.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

18
Mai
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Pasiunea pentru cântecul oltenesc o are din pruncie şi a ajuns la Radio Romania după obţinerea a numeroase premii importante, inclusiv premiul I la Topul tinerilor interpreţi de muzică populară.

Îşi aminteşte cu drag de începuturile sale din anii 90 dar se bucură şi de prezentul în care cei doi nepoţi îl aşteaptă cu nerăbdare şi încântare să se întoarcă în lumea copilăriei împreună cu ei.

Artistul cu care vom povesti astăzi şi ale cărui cântece ne vor bucura auzul şi inimile este Constantin Enceanu, cel căruia îi vom spune un cald şi sincer „La mulţi ani” de ziua onomastică.

Ora întâlnirii cu Constantin Enceanu este 17:05 dar şi în primul ceas al emisiunii avem o mulţime de momente demne de reţinut.

Muzeul Satului din capitală a ajuns la venerebila vârstă de 81 de ani.Despre manifestările prilejuite de această aniversare ne va vorbi chiar din „satul comorilor” Aurelian Popa Stavri.

Cel mai vechi şi plin de parfum de epocă festival, cel al romanţei, va împlini anul acesta o jumătate de veac.

Cum vor călători organizatorii „Crizantemei de aur” prin oraşele ţării pentru a descoperi tineri talentaţi şi iubitori ai acestui gen sensibil, plin de lirism, aflăm de la directorul festivalului, dna Alina Mavrodin.

Şi dacă vă mai spun şi că unul dintre cei mai de seamă fluieraşi ai ţării îşi aniversează ziua de naştere pe 18 mai, Dumitru Zamfira,chiar aveţi toate motivele ca două ceasuri să nu vă desprindeţi de aparatele de radio.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

16
Mai
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Dintre toate ale lumii, cel mai puternic, este dorul de meleagurile părinteşti! şi de miresma de pâine caldă de pe măsuţa bunicilor, în ograda cărora, te-ai zbenguit printre florile de salcâm!

Ei bine, toate acestea, sunt vii în inimile românilor care, trăiesc astăzi departe de fraţi şi surori, de prieteni şi vecini…

În această ediţie, va fi alături de noi, părintele Constantin Pogor, care conduce Asociaţia Comunitatea Ortodoxă a Românilor din Flandra Orientală.

De asemenea, ne vom întâlni pe calea undelor, cu Raluca Pătuleanu, stabilită la Aalst Belgia, naista fiind cunoscută şi pentru bogata activitate desfaşurată cu ani în urmă, alaturi de Orchestra Populară Radio şi de Ansamblul Rapsodia Română. Artista ne-a marturisit ,,nicăieri nu este mai frumos ca la noi! intr-o zi mă voi întoarce acasă şi-mi voi cumpăra doua locuinţe, una la munte şi alta aproape de Mărea Negră!

Şi totuşi, ce mica este lumea! Dobrogeanul Ionut Petreacă, trăieşte acum la ţărmul Marii Nordului ,,când răsare soarele ştiu că razele lui sărută mai întâi ţara mea, pe care o port în suflet şi de dor, cânt doina mea de-acasă".

Pentru a-şi păstra identitatea, românii de peste hotare, organizează periodic, manifestări tradiţionale la care sunt invitaţi interpreţi autentici, dansatori profesionişti şi meşteri populari din România.

Tot aici, publicul poate degusta vinul şi ţuica traditională, lângă grătarul cu mititei şi friptura perpelită pe jar!

Şi nu v-am spus tot. La 28 mai 2017, la Aalst, se va desfăşura cea de-a IV-a ediţie a ,,Festivalului Românesc din Flandra” găzduit de Biserica Sf. Andrei şi Sf Materne. Conducerea muzicală aparţine dirijoruluui Marcel Goiană, stabilit în Olanda.

La această sărbătoare, se estimează că vor fi prezenţi peste o mie de români.

Aşadar prin tradiţii şi cântec spiritul valah işi declină veşnicia!

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

15
Mai
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Din ce in ce mai mult ne uitam dincolo de granite atunci cand vine vorba de vise, nazuinte, exemple pozitive sau vacante. Uitam adeseori sa ne uitam si in curtea noastra atunci cand suntem in cautarea stimulilor si surselor de inspiratie.

In editia de luni 15 mai a emisiunii "Lada de zestre" il avem ca invitat pe Lucian Dragos Bogdan.

Persoana activa, mare iubitor al orasului sau - Alba Iulia si creator disciplinat, scriitorul ardelean abordeaza cu dezinvoltura diversele genuri literare - SF, literatura de suspans si cea de dragoste.

Vom vorbi cu Lucian despre ce inseamna sa fii scriitor in Romania, despre contactul cu cititorii, dar mai ales despre universul romanesc ca sursa de inspiratie.

Vom povesti despre apetitul romanilor pentru lectura dar si despre optiunea acestora pentru autorii romani.

De la ora 16:05, alături de Anamaria Ionescu.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

[12 3 4 5  >>  

ULTIMELE ŞTIRI

Petre Daea: Sectorul irigațiilor, o prioritate pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a ...

Motocicliștii construiesc case pentru nevoiași în Cumpăna

De foarte multe ori, arătăm cu degetul, revoltați către lucrurile care nu sunt ...

Începe Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2017

 

In perioada 25 - 28 mai , la ARCUB – Centrul Cultural al ...

Produsele neagricole cu valoare adăugată primesc sprijin financiar

 

Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat până ...

Roșiile românești, sigure pentru consum

 

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin ...

Scenă deschisă de Ziua copilului la Sala Radio

De Ziua copilului, Orchestra Naţională Radio propune copiilor, părinţilor şi ...

Botoşaniul ar putea fi primul judeţ cu două produse cu identitate geografică protejată în UE

 

Botoşaniul ar putea fi primul judeţ din România cu două produse ...

Prima cultură de rabarbură din România, la Nadeş

 

Unicul producător de rabarbură în cultură organizată din ...

Incendiu devastator, la o fermă arădeană. Cum a salvat proprietarul animalele

Un incendiu de proporții a distrus aproape în totalitate o fermă din ...

Legea care combata risipa alimentară a intrat în vigoare

De pe 21 mai, intră în vigoare legea menită să combată risipa alimentară. ...

Loto 6/49 din 21 mai 2017. Care sunt numerele câștigătoare

LOTO 6/49 21 mai 2017. Loteria Română a organizat noi trageri LOTO ...

Vara va fi „altfel” pentru copii și tineri, în taberele de la Sângeorz-Băi

În această vară, asociațiile de tineret de la cele trei protopopiate ...

Creștinii îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii Constantin şi Elena

Creştinii ortodocşi şi greco catolici îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii ...

”Întâmplări din Ținutul Buzăului” la Muzeul Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 25 mai 2017, ...

Ministrul Agriculturii se întâlnește sâmbătă cu fermierii din județul Satu Mare

Ministrul Agriculturii Petre Daea se va afla sâmbătă, 20 mai, în ...

REŢETE DE SUFLET

Tărhană cu mursă (o rețetă bănățeană)
Tărhană? Ce-o fi? Și ati auzit vreodata de mursă? Acea bautura dulce, pe care dacii, zice-se, o faceau cu mre si plante
Ciorba de pasăre cu ouă fierte, pentru masa de Sfinții Împărați
Unele credinţe populare stabilesc începutul verii chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21
Canapele pentru ceaiul de la ora 5
Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară.
Iepure cu sos de smântână (o rețetă bucovineană)
Iepure cu sos de smântână - o rețetă cu poveste, ba chiar de... poezie (dac-așa îmi place mie). 
Zamă de găină cu zdrențe (rețeta bunicii)
  Zamă de găină? Mmmm! Gustoasele ciorbe și supe ale bunicilor! Cu cât ne-ndepărtăm ai mult de copilărie,
Ostropel de miel
Ostropel de miel - o rețetă veche și de neama bun. Dacă nu aveți încă un caiet de retete romanesti, e timpul să
Plachie de crap de Dunăre
Plachie de crap de Dunăre - iată o rețetă care nu o să vă dezamăgească niciodată! Odinioara, cam pe vremea cand
Coaste de porc caramelizate (o rețetă bănățeană)
Coaste de porc... poate că deja ai o rețetă preferată ca să le prepari. Dar dacă vei afla detaliile celei care urmează,
Legume umplute cu grâu
Legume umplute cu grâu - o rețetă din „patria grâului”.  În inima Bărăganului,
Ciorbă de lăptucuță (rețetă de la stână)
O pagină de carte, cu un veac şi mai bine în urmă: “Falnic şi luminos se ridică-n fundal blândul rege
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4