16
Octombrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Astăzi, vom îmbina vechiul cu noul, tinereţea cu bătrâneţea şi vom aşeza la locul cuvenit valorile tradiţionale. Vom fi încântaţi să sărbătorim o mare artistă bihoreancă, ce ne bucură inimile de mai multe decenii, cu glasul şi nenumăratele sale cântece.

Viorica Flintaşu, de fel din Sălişte de Beiuş, a fost hărăzită parcă pentru cântecul popular, provenind dintr-o familie unde tatăl era meşter olar iar mama era pricepută în alesături pentru ştergare, în ţesut şi cusut.

Vă vom semnala şi apariţia unei cărţi ce poartă semnătura profesorului univ. dr Nuredin Ibram, a cărei lansare a avut loc vinerea trecută la Universitatea Ovidius din Constanţa. Volumul poartă titlul: Tătarii din România - Istoric. Spiritualitate. Identitate.

Primul ceas al emisiunii aduce şi ecouri de la Târgul de toamnă „Produs în Bucovina” care tocmai s-a încheiat la Cluj.

De la ora 16,10 - tinereţe, voci cristaline, melodii vechi, încărcate de sentimente şi emoţii.

Intr-un cuvânt, interpreţi care astăzi urcă poate, pentru prima dată pe o scenă de concurs, iar în scurt timp vor deveni artişti indrăgiţi de noi toţi, ce vor păstra tot ce are mai valoros folclorul românesc.

Sunt tinerii pe care i-am întâlnit la ediţia a V-a a festivalului concurs naţional „In memoriam Marin Ghiocel”, desfaşurat la Giurgiu în zilele de 4 şi 5 oct şi organizat de Consiliul local al municipiului Giurgiu si de Centrul Cultural „Ion Vinea”.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

12
Octombrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Ce simbioză frumoasă între toamnă, cu nostalgiile ei, cu vinul ei parfumat şi romanţa cea sensibilă, duioasă, purtătoare de nepreţuite amintiri!

Vă vom invita dragi ascultători în cadrul emisiunii de astăzi în cetatea romanţei, la Târgovişte, unde între 19 şi 21 octombrie se va desfăşura Festivalul internaţional „Crizantema de aur”, festival ce împlineşte anul acesta o jumătate de veac.

Interpreţi selectaţi din întreaga ţară pentru concurs,compozitori dedicaţi acestui gen, artiştii ce au obţinut de-a lungul celor cinci decenii trofee,cu toţii vor urca pe scena Teatrului Tony Bulandra în trei seri fabuloase, 3 seri de vis pentru orice iubitor de frumos, de artă, de viaţă.

Dar directorul artistic al festivalului, dna Alina Mavrodin ne-a pregătit şi alte lucruri uimitoare despre care va vorbi în spaţiul emisiunii.

Între ele un muzeu al romanţei care va fi inaugurat în ziua de 18 octombrie, desigur tot la Targovişte.

Ora a doua a emisiunii Lada de zestre i-o vom dedica unei artiste din Ţara Năsăudului şi cântecelor ei.

Domnica Dologa trăieşte unul din cele mai importante momente din viaţa şi cariera ei, aniversează în 12 octombrie 30 de ani cântec năsăudean într-un spectacol deosebit la Centrul Cultural Dacia din Bistrita iar nouă ne aduce în primă audiţie melodii adunate pe albumul intitulat „Din Năsăud de la noi”.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

10
Octombrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

De copil, Gheorghiţa Nicolae a adeschis ochii pe valorile satului, care i-au stârnit pasiunea să adune o zestre deosebită de cântece şi costume tradiţionale din Romanaţi. De acasă, a priceput ca fiecare lucru trebuie făcut cu rost şi la vremea lui.

Prima scoală de cântec i-a fost în satul natal, că bunicul său invita la sărbători lăutarii să-i cânte şi aşa a descoprit Gheorghiţa cel mai curat şi frumos drum spre inima omului, doina strămoşească…

A iubit şi munca la ţară, dar a fost puternic atrasă de lumina cărtii, care a purtat-o spre treptele cunoaşterii…

Toate i-au fost dragi, însă cântecul i-a fost cel mai bun prieten, care i-a adus numeroase premii la manifestari importante de folclor şi chiar ,,Trofeul - Floarea din gradina” şi ,,Topul - Tinerilor interpreţi”.

După ani de împliniri şi succese, Gheorghiţa rămâne devotată destinului său artistic… ,,Si dacă mâine va fi să am un alt rost pe lume, voi fi la fel de sinceră şi devotată crezului meu, acela de a face oamenii mai buni prin şi cu ajutorul cântecului. Cântecul m-a adus în faţa lumii căreia îi dăruiesc de fiecare dată, când mă exprim ca artist, ca redactor, o părticică din inima mea”.

In semn de recunoastere pentru promovarea meleagurilor natale prin cantec, Gheorghita Nicolae a primit titlul de Cetatean de Onoare al comunei Bucinişu judetul Olt, vatra sa de obârşie.

In prezent este realizator al emsiunii ,,Tezaur folcloric” la TVR. 

Astazi, Gheorghita Nicolae ne va trece pragul insoţită de o micuţă şi talentată elevă, Daria Moanţă, care dovedeste reale aptitudini în interpretarea muzicii populare.

De la ora 16:05, alături Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

09
Octombrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Sunt momente în care ne amintim cu drag de artişti care au lăsat o urmă pe pământ.

În ediţia de astăzi, cel pe care-l vom evoca este Ionel Budişteanu, născut la începutul secolului XX, un violonist şi un dirijor remarcabil,care şi-a luat numele de la comuna sa natală, Budeşti.

Dintre artiştii care au cântat sub bagheta sa vi-i amintesc pe Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Ion Luican,Emil Gavriş, Radu Simion.

In partea a doua a emisiunii, de la ora 16,10 vom fi călători în Alexandria, jud Teleorman, acolo unde la finele lui Răpciune a avut loc cea de-a 48 - a ediţie a Festivalului concurs de muzică populară „Pe deal la Teleormănel”.

Veţi putea urmări în primă audiţie selecţiuni din spectacolul în care artişti tineri invitaţi (Florin Boita, Maria Beatrice Băndoiu şi Grigore Gherman) dar şi interpreţi teleormăneni au cantat în faţa publicului, acompaniaţi de Orchestra Ansamblului” Burnasul” din Alexandria, aflată sub conducerea lui Adrian Grigoraş.

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

04
Octombrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio România Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”.

Brumărel cel bogat în roade ne aduce şi evenimente din sfera folclorului muzical pe care nu le putem trece cu vederea.

Chiar începând cu 4 octombrie, sunteţi aşteptaţi la Giurgiu, la cea de-a V-a ediţie a Festivalului concurs naţional de muzică populară „In memoriam Marin Ghiocel”, unde tineri din toate zonele ţării şi din Republica Moldova îşi vor măsura talentul, dragostea pentru folclor şi ... emoţiile în concursul ce începe la ora 18:30, în sala Ateneului „Nicolae Bălănescu”.

După Gala laureaţilor şi recitalurile unor artişti consacraţi (şi-i amintesc pe: Ionuţ Dolănescu, Gheorghe Turda, Ion Ghiţulescu, Steliana Sima şi Constantin Măgureanu) de joi, 5 octombrie, veţi putea continua călătoria, spre Ţara Vrancei.

La Focşani sunt pregătite butoaiele de vin dar şi strugurii şi alte bunătăţi ale lui Brumărel, toate în cadrul Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului – Bachus 2017, desfăşurat în perioada 5–8 octombrie.

Şi cum nimic nu merge fără cântec, el va fi adus de tinerii prezenţi în concursul „Cântece de viţă veche” ajuns la ediţia a VIII-a în această toamnă.

Ora 16:10 este momentul în care şlagăre ale unor artişti reprezentativi ai folclorului românesc (Maria Latareţu, Ion Dolănescu, Ileana Sărăroiu) se vor regăsi în vocile tinere ale participanţilor la cea de-a XLVIII-a ediţie a festivalului „Pe deal la Teleormănel” ce a avut loc la Alexandria în zilele de 27 şi 28 septembrie.

Şi iată cum toamna la Antena Satelor ne aduce tinereţe, voie bună şi multe cântece adevărate !

De la ora 16:05, alături de Ileana Vieru.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

03
Octombrie
2017

Lada de zestre

Lada de zestre

Radio Antena Satelor vă invită la o nouă ediţie “Lada de zestre”. Astăzi, ne va trece pragul, cunoscuta interpretă Elena Merişoreanu.

De mică, îi plăcea să cânte şi asculta cu pasiune vocile muzicii tradiţionale din acea vreme şi se întreba cum de se trezesc artiştii dis-de-dimineaţă, să cânte la radio?

Destinul avea să-i zâmbească, pe cand avea doar 16 ani. Atunci a fost remarcată de membrii ansamblului Ciocârlia, care se aflau în turneu pe Valea Jiului. Acest moment, a fost doar o experienţă, care i-a dat şi mai multă ambiţie.

La 20 de ani, Elena Merişoreanu avea să fie angajată prin concurs in Corul Ansamblului Rapsodia Română din Bucureşti. Aici îşi va desfăşura activitatea artistică 8 ani, alături de Dida Drăgan, Constantin Gabor şi Petre Geambaşu.

Dorinţa de a se remarca prin cântecul de acasă, o va purta la culegeri de folclor în sudul Ardealului, alături de Florin Comişel şi Iacob Ciortea, şi în 1967 va înregistra cântecul ,,Bade-al meu e poenar" cu Orchestra de Muzica Populară a Radiodifuziunii Române, dirijor de George Vancu.

In anul 1970, în Italia la Agrigento, Elena Merişoreanu cucereşte titlul de Miss Primavera, pentru frumusete, costumul tradiţional şi interpretare.

Din anul 1975, Elena Merişoreanu devine solistă de muzică populară la Ansamblul Rapsodia Română, pe scena căruia va dărui publicului cântece din Hunedoara, Haţeg, Pădureni, Orăştie şi Ţara Moţilor.

A urmat o periodă de succes, cu înregistrări la casa de discuri Electrecord, concerte în ţară şi peste hotare, alături de dirijorii Ionel Budişteanu şi Paraschiv Oprea.

Laureată la Dijon şi Lausanne, a cântat cu succes şi la Teatrul din Freiburg, si Cazinoul din Veneţia.

In repertoriul său, putem admira, comori din vatra satului, melodii de masă mare si romanţe.

Elena Merişoreanu nu vine cu mâna goală, după cum spune o veche vorbă românească, ci a ales să ne prezinte doi tineri talentaţi, îndrăgostiti de cântecul din Ardeal, Adina Roşca şi Cătălin Doinaş.

Să deschidem porţile sufletului, pentru a admira paleta repertorială a invitaţilor din această ediţie.

De la ora 16:05, alături de Polina Gheorghe.

Categoria: Promo Emisiuni, Lada de zestre

[12 3 4 5  >>  

ULTIMELE ŞTIRI

Sondaj: Şase din zece şoferi vorbesc la mobil în timp ce conduc

Şase din zece şoferi români vorbesc la telefonul mobil în timp ce ...

ANOFM: 27.046 locuri de muncă vacante la nivel naţional

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Reconect Diaspora, un proiect pentru antreprenorii români aflați în străinătate

Astăzi, la Iaşi, a fost lansat proiectul Reconect Diaspora, care îşi ...

Studiu: angajații valoroși se găsesc greu

Circa 86% dintre angajatorii români, majoritatea afaceri mici şi ...

APIA a început plata avansului pe suprafaţă pentru anul 2017

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, astăzi, ...

Târgul „Toamna Piteșteană”, se închide astăzi

La Pitești se încheie azi manifestarea „Zilele recoltei”, ...

Elevii bistrițeni fac practică în Portugalia

 

Peste 30 de elevi de la Liceul Agricol din Bistriţa vor avea ocazia să ...

Testări gratuite pentru depistarea cancerului de sân, în cinci județe Moldova

8 din 10 femei, ce locuiesc în zonele rurale ale României, nu au ...

Reprezentanţii ASAS s-au întâlnit cu comisarul european pentru agricultură Phil HOGAN

În luna septembrie, delegaţia Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ...

Statele membre UE au dreptul de a limita vânzările de terenuri agricole

Una dintre cele mai importante știri din ultima perioadă este decizia Comisiei ...

Ce bani vin de la APIA în următoarele zile

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că ...

Fermierii din România primesc sprijin pentru combaterea problemelor climatice

 

Comisia Europeană a inclus alte cinci state, printre care și ...

„Crizantema de Aur”, ediția a 50-a, jubiliară, 2017

 

În perioada 19-21 octombrie 2017 se va desfășura în ...

Statele membre ale UE pot impune restricţii la vânzarea terenurilor agricole

 

Comisia Europeană a publicat astăzi un ghid menit să ajute statele ...

Târgul „Toamna Piteșteană” și-a deschis porțile vizitatorilor

La Pitești este în plină desfășurare Târgul „Toamna ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Tarta de afine, cu jeleu de vin
Cu fructe cu care ne-amintim de vaă, preparăm o prăjitură rustică, menită sa bucure zilele ametite de ultimele zvacniri
Mămăligă umplută (rețeta bunicii)
Nu știu cum va fi trecut timpul pentru dumneavoastră, dar eu am fost crescută într-un sat de pe apa Tazlăului,
Mușchi de vacă cu smântână - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Fiind azi o sfântă zi de duminică și plăcându-le românilor a se-nfrupta din carne într-o zi ca
Plachie de stridii - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), de la 1871
Plachie de stridii - e o curiozitate, azi, dar în veacul al XIX-lea, pe când stridiile de Marea Neagră
Raci cu maioneză - rețeta Ecaterinei Steriady (colonelu), din 1871
Raci cu maioneză - o rețetă clasică. Vă aduceți aminte vorba aia: că racii sunt buni în lunile care nu conțin
Orșadă de sămânță de pepene galben - rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady
Pentru că-i în toi sezonul pepenilor – fie ei verzi ori galbeni – n-am să vă las să risipiți
Alivenci - rețeta din 1871 a Ecaterinei Steriady (colonelu)
  Ecaterina Steriady, coloneleasa care publica în 1871 prima ediția din cartea de bucate ce avea să
Ciorbă de dovlecei, acrită cu aguridă (rețetă de miez de vară)
Ciorba de dovlecei cu aguridă răcorea lesne zilele de vară ale bătrânilor noștri, mai ales că se putea
Minitarte cu crema de nuci (rețeta Mioarei Stochiță)
Cărui copil nu-i plac dulciurile!? Şi cine poate alunga copilul din fiecare dintre noi, atunci când pe dinainte
Pâine fragedă cu tărâțe (rețetă de la Moara Vlăsiei)
De la Balotești, la dreapta, spre Mănăstirea Căldărușani. Drumul trece prin sate lungi, străjuite din zare de rămășițe
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2