Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei

Autor: 

IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii aproximativ 150 de ani. Si fiindca o vorba veche spune ca e vai de viitorul celui care nu-si cunoaste trecutul, iar alta zice ca prin cunoasterea trecutului, ne facem mai usor prezentul, acordam azi o bruma de spatiu acestui subiect, care, se va vedea, nu si-a pierdut actualitatea. Dupa o suta de ani si mai bine, IEFTINIREA TRAIULUI e o tema de dezbateri si un camp politic si social in care e nevoie de decizii intelepte.

Ieftinirea traiului - cateva masuri din anul 1912

In iarna lui 1912, asa, injumatatit - caci parlamentarii Opozitiei se retrasesera din Senat si din Camera Deputatilor - parlamentul analizeaza propunerile guvernului pentru un pachet de legi care sa conduca la ieftinirea traiului. Vorbim despre Legea privind incurajarea industriei nationale - care prevedea, intre altele, micsorarea taxelor si impozitelor pentru bunurile de uz curent care urmau sa se vanda in interiorul tarii. De asemenea, se micsora tariful vamal.

Cum puteau contribui aceste prevederi legale la ieftinirea traiului? S-a convenit o scadere a tarifelor pentru produsele alimentare importate, dupa cum urmeaza: 24% pentru lapte, 30% pentru smantana, 45% pentru unt, 66% pentru grasimile de porc, branzeturi, conserve de peste etc. Aceasta scadere a taxei vamale cu procentul indicat avea sa conduca la ieftinirea acestor produse. Cu aceleasi procente se micsorau si taxele pentru produsele similare fabricate in tara, pentru a nu se crea o concurenta neloiala producatorilor romani. Cu 66% erau micsorate si taxele vamale pentru cafea si ceai. "Fireste ca unele dintre aceste produse le importam in cantitati foarte neinsemnate, astfel laptele, smantana, untul, grasimile. Pentru acestea, reducerile de taxe vamale insemneaza un minus abia de cateva mii de lei anual din incasarile vamale. Sacrificiile in ce priveste taxa asupra ceaiului ating insa cifra de 250 de mii de lei, iar in ce priveste taxa asupra cafelei, sunt inca si mai insemnate - trec cu vreo 50 de mii peste un milion de lei", consemneaza presa vremii.

Pana la aplicarea concreta a acestor prevederi legale, data fiind scumpirea vietii, o serie de bresle care producea tocmai acest tip de bunuri de larg consum aveau sa forteze insa... scumpirea lor, ca singura modalitate de a obtine o crestere salariala. Vom asista deci la greve prelungite ale macelarilor, ale brutarilor, precum si ale altor breslasi din piete, hale, porturi etc., cerand scumpirea painii, a branzeturilor, a pestelui, a carnii... Sub presiunea lor (si a patronilor), aceste preturi cresc, temporar, si este nevoie de implicarea administratiilor locale si a guvernantilor pentru a stopa cresterile si chiar a le scadea. Carnea de vita calitatea I, de exemplu, in urma actiunilor in masa ale macelarilor, avea sa creasca la 1,40 lei per kilogram, pentru ca o luna mai tarziu sa scada din nou la 1,10 lei. Dintre toate alimentele, pestele este cel care are cel mai "nestatornic" pret, pentru ca el depinde de vremea favorabila sau nu pentru pescuit, de perioadele de prohibitie si de licitatiile din port, la buza barcii. Pentru a echilibra putin mercurialul acesta al pestelui, aveau sa se construiasca, in epoca, Pescariile Statului, la Braila si Galati, seful acestora fiind numit dr. Grigore Antipa.

Tot pentru a putea pastra un pret mai mic al bunurilor de larg consum, in epoca se dispune limitarea exporturilor de carne, precum si un control riguros al contractelor de export pentru cereale. Era mai ieftin sa consumi ceea ce produci in propria ta tara, decat sa importi, si in acelasi timp incurajai economia nationala. De asemenea, taxele pentru animale vii importate ("pentru ca tara are trebuinta acum de aceste animale", afirma un politician conservator), se micsoreaza, urmand a se plati doar 10-25 lei pentru cai, 5 lei pentru boi, tauri, vaci, 3 lei pentru vitei.

Ieftinirea traiului - Proiect legislativ pentru construirea de locuinte ieftine

Legea privind taxele vamale, in 1912, mai continea doua paragrafe, unul referitor la lemn, celalalt la caramida. In ce priveste lemnul, taxa de 20 lei de vagon de lemne de foc s-a redus la o simpla taxa de statistica, iar taxa asupra trunchiurilor de brad s-a redus de la 3 la 1 leu de metru cub. Fabricile de cherestea aveau avantajul unei restituiri de taxe, in cazul in care exportau 80% din cantitatea lemnului brut importat (intereant, pentru ca astazi exportam lemn si importam produse finite!)

Mai important insa decat beneficiul fabricilor de cherestea (si al celor de mobila) este beneficiul pe care il au constructorii de locuinte si cei care urmau sa le cumpere ori sa le inchirieze, adica populatia. Pentru ca tot in 1912 se elaboreaza un proiect pentru construirea de locuinte ieftine - pentru a permite cumpararea de locuinte sau inchirierea de catre stat a locuintelor la tarife mai scazute decat cele practicate de proprietarii particulari. Iar pentru a veni in sprijinul acestui proiect, taxa de 154% asupra caramizilor si de 66% asupra tiglelor s-au redus la 38,5%, respectiv 16,5%. "Insemnate reduceri, care vor trebui sa contribuie la ieftinirea acestui material, la inlesnirea constructiilor si, deci, indirect, la ieftinirea chiriilor".

Micsorarea acestor taxe vamale conducea la ieftinirea chiriilor doar ca efect de tip "joc de biliard". Deputatul conservator N. Ianovici voia mai mult de atat, asa ca a depus un proiect de lege - care, aproape fara modificari, avea si sa fie votat - pentru infiintarea mai multor societati, in Capitala si in orasele mari, in scopul de a construi locuinte ieftine. Spicuim din acest proiect: "art. 1. Se acorda aceluia sau acelora care, fie in numele lor personal sau in numele vreunei societati se vor obliga de a construi in Capitala, in cel mult doi ani (...) cel putin o suta de case care sa fie in valoare de la 15.000 lei in sus sau, in celelalte orase, cel putin 30 de case in valoare fiecare de cel putin 8.000 lei". Contractantii, urmau sa beneficieze de: "1. Scutire de orice fel de impozit si zecimi catre stat, judet si comuna, pe termen de cel mult 30 de ani, pentru toate imobilele ce se vor cladi, si pentru toate parcurile ce se vor infiinta pe intreaga suprafata a terenului precis delimitat prin oferta de constructie; 2. Facerea si intretinerea din partea administratiei comunale a strazilor cerute de ofertanti (...); 3. Canalizare si introducerea apei si a luminii, fie pentru gaz, fie pentru electricitate, pe toata lungimea acestor strazi si pe socoteala administratiei comunale; lucrarile de racord nu privesc insa comuna"... Societatile care voiau sa obtina proiectul, trebuiau insa sa depuna o garantie, care era de 1200 lei pentru fiecare casa din Bucuresti si de 990 lei pentru fiecare casa din provincie ce ar fi urmat sa fie construita.

Aceste proiecte vizau anii 1912-1913-1914, incercandu-se a se forta astfel cresterea numarului de locuimnte ieftine in orase si domolirea crizei existente. Se prefigura o problema, cea a lipsei de terenuri pentru noi constructii, motiv pentru care la scurta vreme avea sa fie demarat un alt proiect de largire a Bucurestiului, prin integrarea in limitele lui a unor comune invecinate, prima dintre acestea comune inglobate, chiar in cursul anului 1912, fiind Militari. Ar mai trebui sa spunem ca, de fapt, conservatorii nu aveau decat sa continue o idee mai veche liberala, care dusese, in aprilie 1910, la infiintarea Societatii Comunale pentru Construirea de Locuinte Ieftine in Bucuresti, societate care construia insa case care sa nu aiba o valoare nominala peste 8000 de lei, destinate paturii sarace, pe cand proiectul conservator se adresa paturii mijlocii si functionarilor statului, care ar fi putut deveni cumparatori sau chiriasi ai acestor locuinte.

Ieftinirea traiullui - cateva masuri „in chestia painii"

Cu o suta de ani in urma, cresterea pretului painii - care ar fi condus si la cresterea salariilor lucratorilor brutari - a fost o "chestie" indelung dezbatuta in presa si disputata intre patronii de brutarii, liderii de sindicat si consiliile comunale ale marilor orase. Semnalul de inceput al "agitatiilor" lucratorilor brutari l-a dat Capitala. La sfarsitul lui aprilie, patronii brutari s-au adunat in sala Razingher si au hotarat incetarea lucrului, pana li se va permite cresterea pretului acestui produs care - dat fiind stilul de hrana al romanilor, bazat pe multa paine - era unul dintre principalele componente ale mesei zilnice. Contraatacand, Primaria Bucurestilor (condusa de conservatorul I. Dobrescu), a atras atentia, intr-un document facut public si lipit pe stalpi si ziduri de case, ca sa-l vada tot bucuresteanul, ca incetarea lucrului va echivala cu retragerea din comert. Brutaria care va inceta sa mai produca paine, fie si pentru cateva ore, va fi penalizata cu retragerea autorizatiei de functionare. Obtinerea unei noi autorizatii ar fi presupus si depunerea de catre patron, la primarie, a unei garantii banesti, foarte mari. Pe de alta parte, Primaria nu putea sa faca nimic daca brutariile continuau sa lucreze, dar micsorau productia zilnica. Solutia gasita de primar a fost aceasta: sa asigure, la Manutanta Armatei, o productie zilnica de 25.000 kg de paine si jimbla, care sa fie puse in vanzare, in mai multe puncte prestabilite din Bucuresti, la pretul de 28 bani kilogramul de jimbla si 23 bani kilogramul de paine.

Unul dintre ziarele vremii titra, in mai 1912: "S-a ieftinit banul si s-a scumpit painea". Pachetele de legi pe care guvernul Carp, si apoi guvernul Maiorescu, le lansasera pentru a ieftini traiul nu aveau efectul scontat. O cauza era aceea ca, apropiindu-se razboiul in Balcani, pretul cerealelor - care fusesera si limitate la export, prin noul pachet de legi - crescuse in tara. O a doua pricina era legea privind reorganizarea meseriilor si asigurarile muncitorilor. Impozitul pentru asigurari cadea greu industriasilor de orice fel, insa brutarii se dovedisera un fel de varf de lance al protestelor, fiind primii care au hotarat sa mareasca pretul produsului lor, pentru a include in el si cuantumul asigurarilor. Hotararea aceasta ducea la cresterea pretului painii, care, fiind un produs de trebuinta zilnica, avea sa creasca semnificativ costurile traiului zilnic. Adica exact ceea ce incerca sa evite guvernul.

REPORTAJE

Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Explozie la sala de concerte Manchester Arena la finalul concertului solistei Ariana Grande. Sunt 19 morți și aproximativ 50 de răniți
Poliția britanică a anunțat că tratează ca pe un atac terorist o explozie produsă luni seara la sala de concerte
10 superstiții, interdicții și credințe populare de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce să nu faci azi și ce trebuie musai să împlinești
10 superstiții, interdicții și credințe populare - le aflăm adeseori, în calendarul popular, urmând datele
Ghid de bune maniere. Sfaturi pentru bărbatul rămas singur acasă, dimineața
Ghid de bune maniere pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Mă adresez azi ție, bărbatul casei, să
Ghid de bune maniere. Ce e bine să faci când rămâi singură acasă (sfaturi pentru femei)
Știu că parcă te-ai da puțin dus de-acasă, dar și subiectul zilei de azi te va ține între pereții propriei
Ghid de bune maniere. Cum ne comportăm la micul dejun, în familie
Azi vin la tine cu câteva sfaturi despre orele dimineții. Vorbim despre micul dejun, depre ce se cuvine să faci
Turismul rural românesc, recompensat la Gala Premiilor Margareta de Aur 2017
Şi în acest an, la ediţia a-XIII-a, organizatorii evenimentului duc tradiţia Margaretei de Aur mai departe,
Ghid de bune maniere. Cum trebuie să te comporți când dormi... la comun
Ghid de bune maniere, pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Dintre toate vârstele omului,
Muzeul Naţional Cotroceni, în parteneriat cu Senatul României şi Casa Regală a României, organizează
Concert
Grigore Leșe va susține un concert extraordinar, pe 10 iunie 2017, ora 19:30, la Ateneul Român din București.
Ghid de bune maniere. Ce trebuie să facem la prima oră a zilei
Ghid de bune maniere. Revin azi la tine cu sfaturi noi de buna si civilizata conduita, cu un gând: sa trecem
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor
Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați
Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-lea
Interesul pentru bucate alese şi gusturi apare timpuriu şi la noi, şi pentru că nu-i cazul de speculă şi analogii, o să
Tăblițele cerate de la Roșia Montană – o pagină de istorie mai puţin cunoscută
Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare
Babele de la Ulmet – pietrele de legendă din Ţara Buzăului (VIDEO)
România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Chiriaș în strada Tufelor
Luna aceasta s-au împlinit 10 ani de când a trecut în lumea celor drepți scriitorul și jurnalistul
Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova aduce inovaţia la Bucureşti
Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă inovaţia. Ediţia din acest an
Și oamenii mari sunt oameni: Între sport și artă
"Trandafire, Patraulea, dormiți, mă?" Am avut o vreme această cereblă replică pe post alarmă deșteptătoare la
Smochinii de pe Ada-Kaleh. Dulceața amintirii
„Numai dupa ce am plecat de pe Ada-Kaleh am inteles ce lume disparuse”. Bătrânul din povestea noastră
Valea lui Ion. Ulița pe care se nasc Poeții (I) Ion Tudor Iovian
Valea lui Ion... Undeva, în marginea Buhuşiului (oraş moldav prăfuit şi învăluit în uitare), există
Și oamenii mari sunt oameni: Ziua de 10 mai și oamenii care au înscris-o în istorie
Istoria este făcută de oameni. Cei mai norocoși dintre noi își înscriu numele alături de evenimentele care
De ce n-a emigrat în Germania poștașul sașilor din Cisnădioara
De ce n-a emigrat poștașul sas? El, care le aducea tuturor din sat scrisoarea cu aprobarea emigrării? La Cisnădioara,
10 Mai - istoria unei zile. Regele Carol I, femeia din balcon și buchetul de trandafiri roșii
10 Mai - istoria unei zile. Ar trebui să încep prin a spune că istoria mare e compusă, adeseori, din istorii
SuperMĂMĂ(liga) – Cazul Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși pretindea că mămăliga „stimulează forțele fecundității”. (Și) ale fecundității
Și oamenii mari sunt oameni: De la iubire la prietenie
Dragostea este complictă și nestatornică. Sentimentele dintre două persoane care se iubesc, căsătorite sau nu, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

În lumea copiilor de 1 iunie la Muzeul Satului

 

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită să ...

Alegeri locale parțiale în 49 de localități

 

În 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe ...

FOTO: Incendiu puternic la un depozit din comuna Darasti, Ilfov

Un incendiu puternic s-a produs vineri dupa-amiaza, la un depozit situat in ...

Radio România și Teleradio-Moldova, perspective ale unei bune colaborări

Georgică Severin - Director General Interimar al Societăţii Române de ...

În jurul Deltei Dunării, 400 de kilometri pe bicicletă și în barcă

Tineri români şi din străinătate vor merge, începând de ...

„Primăvara din grădină” în Cetatea Oradea vine cu o salată uriașă de 2.000 de litri

Peste 30 de producători autohtoni de legume, fructe, miere, lactate şi produse ...

Petre Daea: Sectorul irigațiilor, o prioritate pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a ...

Motocicliștii construiesc case pentru nevoiași în Cumpăna

De foarte multe ori, arătăm cu degetul, revoltați către lucrurile care nu sunt ...

Începe Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2017

 

In perioada 25 - 28 mai , la ARCUB – Centrul Cultural al ...

Produsele neagricole cu valoare adăugată primesc sprijin financiar

 

Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat până ...

Roșiile românești, sigure pentru consum

 

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin ...

Scenă deschisă de Ziua copilului la Sala Radio

De Ziua copilului, Orchestra Naţională Radio propune copiilor, părinţilor şi ...

Botoşaniul ar putea fi primul judeţ cu două produse cu identitate geografică protejată în UE

 

Botoşaniul ar putea fi primul judeţ din România cu două produse ...

Prima cultură de rabarbură din România, la Nadeş

 

Unicul producător de rabarbură în cultură organizată din ...

Incendiu devastator, la o fermă arădeană. Cum a salvat proprietarul animalele

Un incendiu de proporții a distrus aproape în totalitate o fermă din ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Tort de mere (rețeta Dorinei Vârdea din Alba)
Azi am să vă spun o poveste dulce, din Ardeal, extrasă dintr-o scrisoare primită mai demult de la Dorina Elena
Ciorba de dovlecei cu aguridă
Ciorba de dovlecei cu aguridă răcorea lesne zilele de sfârșit de mai și de-nceput de primavara ale
Tarta de pește pentru ziua de Ispas
La 25 mai, creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului, ultimul eveniment important în ciclul de ritualuri
Hribi uscați cu usturoi
Între autorii de cărți de bucate din zilele noastre, Maria Cristea Șoimu se remarcă prin tenacitatea cu care
Umplerea borșului (rețeta tradițională)
Multe dintre retetele romanesti pentru începutul mesei se acresc cu... borș. Românul nu este adeptul
Tărhană cu mursă (o rețetă bănățeană)
Tărhană? Ce-o fi? Și ati auzit vreodata de mursă? Acea bautura dulce, pe care dacii, zice-se, o faceau cu mre si plante
Ciorba de pasăre cu ouă fierte, pentru masa de Sfinții Împărați
Unele credinţe populare stabilesc începutul verii chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21
Canapele pentru ceaiul de la ora 5
Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară.
Iepure cu sos de smântână (o rețetă bucovineană)
Iepure cu sos de smântână - o rețetă cu poveste, ba chiar de... poezie (dac-așa îmi place mie). 
Zamă de găină cu zdrențe (rețeta bunicii)
  Zamă de găină? Mmmm! Gustoasele ciorbe și supe ale bunicilor! Cu cât ne-ndepărtăm ai mult de copilărie,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4